Speta Legea 10/2001. Decizia 196/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 196/
Ședința publică din 10 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declarat de pârâții MUNICIPIUL PITEȘTI și PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.265 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru.
Dezbaterile de fond asupra apelului au avut loc la data de 03 octombrie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra apelului civil de față, deliberând, constată următoarele:
La data de 31 ianuarie 2007 petenta a formulat contestație împotriva dispoziției nr.30003/2006 emisă de intimatul Primarul Municipiului P, prin care solicita restituirea în natură a terenului de 2830 situat în P,- (fost 44), județul
În motivarea contestației, petenta arată că terenul de 2830 a aparținut autorilor săi, și și că i-a fost respinsă cererea de restituire în natură, motivându-se că terenul este afectat integral de construcția unor blocuri, a complexului comercial "", zona funcțională a acestuia și alei pietonale de utilitate publică.
Consideră nelegală această dispoziție, întrucât terenul nu este ocupat în integralitate de investiții aprobate conform legii.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.265/28 septembrie 2007 a admis în parte contestația, în sensul că a anulat în parte dispoziția nr.3003/2006 și a dispus restituirea în natură, către petentă, a terenului în suprafață de 474,5 situat în P, str.- -, identificat pe schița anexă la raportul de expertiză (102) prin punctele A-B-C-
Pentru diferența de 2355,5 (până la 2830 - suprafață expropiată) s-a dispus, prin aceeași sentință, plata de despăgubiri bănești la nivelul sumei de 300 EURO/mp, în total 706.650 EURO, respectiv echivalentul în lei la data efectuării plății.
S-a menținut în rest dispoziția cu privire la construcție.
Pentru a se pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Autorul petentei a avut în proprietate conform actului de răscumpărare 2830 teren situat în punctul în litigiu. Din acest teren, prin Decretul nr.836/1969 s-a trecut în proprietatea statului 397, prin Decretul nr.836/1979 suprafața de 480, iar prin Decretul nr.539/1973 suprafața de 403 p, teren și construcții. Restul suprafeței de 1515 a intrat în proprietatea statului abuziv, fără nici un titlu, iar pe acest teren s-au construit blocuri, un complex comercial și s-au amenajat alei, astfel că acest teren se încadrează în dispozițiile art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.10/2001.
Din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză reiese că pe terenul autorilor sunt amplasate blocurile F3 și F2 și o parte din complexul comercial "", alei pietonale, iar o suprafață de 474,5 este spațiu, neafectat de rețele subterane. Acest din urmă teren a fost inventariat la domeniul public al Municipiului P; aprobat prin 447/2002, însă nu are legătură directă cu construcțiile de mai sus, neafectând buna utilizare a acestora.
Față de această situație de fapt, având în vedere și dispozițiile art. 11 alin.2 din Legea nr.10/2001, republicată s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 474,5
În ceea ce privește despăgubirile cuvenite pentru restul de teren, de 2355,5 mp, instanța a reținut, în esență, că, deși Legea 10/2001 nu a precizat posibilitatea acordării de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor bănești, se impune a fi calculate asemenea despăgubiri, întrucât, în caz contrar, s-ar încălca art.1 al Protocolului nr.1 la CEDO și i s-ar încălca petentei și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenție.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen legal pârâtul Primarul Municipiului P și Municipiul P, care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, după cum urmează:
1.- În mod greșit s-a admis acțiunea pentru 474,5 teren, întrucât acesta face parte din domeniul public, este cuprins în inventarul Municipiului P potrivit HG nr.447/2002 la capitolul parcuri și spații verzi și este afectat de utilități publice subterane - Acest teren constituie zona funcțională a blocurilor de locuințe F2 și F3, o parte din teren este spațiu amenajat în fața Complexului ", alei pietonale, strada - și deci nu poate fi restituit în natură.
2.- Instanța de judecată nu poate acorda despăgubiri bănești așa cum s-a procedat în speță, întrucât această competență revine exclusiv Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
3.- Contestatoarea nu a făcut dovada preluării abuzive a terenului în suprafață de 1515, reprezentând diferența până la 2795, situație față de care nu puteau fi acordate despăgubiri decât pentru terenul intrat abuziv în proprietatea statului și anume pentru suprafața de 1280
Pentru aceste motive se solicită admiterea apelului, în sensul respingerii contestației și menținerii dispoziției nr.30003/2006 ca fiind legală și temeinică.
Verificând actele de la dosar, în raport cu criticile invocate, se constată, că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
La cererea apelantului, în raport și de caracterul devolutiv al apelului, în ședința publică din data de 11.04.2008 s-a admis probs cu o expertiză tehnică, expertul urmând a identifica terenul în suprafață de 474,5 și a preciza dacă este afectat de rețele de utilitate publică, alei pietonale, zonă de siguranță a blocului și dacă face parte din domeniul public.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul, rezultă că terenul de 474,50, conturat cu portocaliu și notat cu pe planșa nr.1, anexată expertizei, nu este afectat de alei pietonale, zonă de siguranță a blocurilor sau alte elemente de sistematizare supraterane, este traversat în capătul dinspre Complexul "", de un colector pluvial subteran, iar prin capătul vecin cu str.- - este traversat de o conductă de gaze, de presiune redusă reprezentată cu roșu pe aceeași planșă. Terenul face parte din domeniul public având acest regim de la data de 2.09.1999, în baza Hotărârii privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului P, nr.194 (174 și 175).
Totuși, terenul în litigiu face parte din suprafața de 2830 ce a fost proprietatea autorilor reclamantei, potrivit actului de vânzare - cumpărare nr.4782/28.02.1923, iar întreaga suprafață, de 2830, așa după cum rezultă din expertiza tehnică efectuată la fond de expert, este afectată de investiții aprobate, fiind ocupată de construcția Complexului Comercial, zona funcțională a acestuia, alei pietonale, tronson din strada -, blocul F2, zona de siguranță a blocurilor F2 și F3, spațiu amenajat în fața Complexului Comercial.
Chiar dacă terenul în suprafață de 474,5 nu este afectat de alei pietonale și zona de siguranță a blocurilor, acesta nu poate fi privit separat, ci în raport de întreaga suprafață de teren, iar în acest context, terenul în litigiu constituie zona funcțională a Complexului Comercial, fiind situat în imediata apropiere a acestuia și a trotuarelor și aleilor pietonale, în plus de aceasta este spațiu amenajat în fața aceluiași complex, prin urmare deservește nevoile comunității.
Potrivit art.10 din Legea nr.10/2001 și HG nr.250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, pct.10.3, în toate cazurile, entitatea investită cu soluționarea notificării are obligația, înainte de a dispune orice măsură, de a identifica cu exactitate terenul și vecinătățile și totodată de a verifica destinația actuală a terenului solicitat și a suprafeței acestuia, pentru a nu se afecta căile de acces, existența și utilizarea unor amenajări subterane.
Când se constată astfel de situații restituirea în natură se va limita la acele suprafețe de teren libere care nu afectează accesul și utilizarea normală a amenajărilor subterane.
Sintagma amenajării de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație, dotări tehnico - edilitare subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri și grădini publice, etc.
Față de aceste prevederi legale, având în vedere probele administrate în cauză, la fond și în apel, care atestă fără putință de tăgadă, că terenul în suprafață de 474,5 deservește nevoile comunității, fiind spațiu amenajat chiar în fața Complexului, lângă aleile pietonaele și trotuarele existente pe terenul în suprafață totală de 2830, așa după cum s-a arătat anterior, că acest teren este traversat de o conductă de gaze prin capătul vecin cu str.- - și de un colector pluvial subteran în capătul dinspre Complexul "" și face parte din domeniul public, fiind cuprins în inventarul Municipiului P, potrivit HG nr.447/2002 la capitolul parcuri și spații verzi, este nelegală soluția primei instanțe, neputându-se dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 474,5
Întemeiat este și următorul motiv de apel, întrucât Legea nr.10/2001, republicată, nu prevede, în dispozițiile sale, acordarea de despăgubiri bănești.
Prin urmare despăgubirile nu pot fi calculate de către instanță, în acest sens statuând și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii din data de 4 iulie 2007, deoarece dispoziția contestată a fost emisă la 29 noiembrie 2006, ulterior deci intrării în vigoare a Legii nr. 347/2005, care a modificat și completat Legea nr.10/2001.
În consecință, competența de stabilire a despăgubirilor bănești aparțin exclusiv Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, fiind astfel incidente prevederile titlului VII din Legea nr.247/2005, așa încât în mod corect, prin dispoziția atacată s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
În ceea ce privește ultima critică invocată, aceasta nu poate fi reținută de către instanța de control judiciar, din moment ce pe terenul în suprafață de 1515 mp s-au construit blocuri, complex comercial, deci este cert dovedit că acesta a intrat fătă titlu în proprietatea statului.
Pentru cele ce preced, în baza dispozițiilor art.296 Cod pr.civilă, se va admite apelul și se va schimba sentința, în sensul că se va admite în parte contestația și se va dispune anularea în parte a dispoziției nr.30003/2006 emisă de intimat, urmând a stabili că reclamanta are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru terenul în suprafață de 2830 situat în P,- (fost nr.44) județul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de intimații PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI și MUNICIPIUL PITEȘTI cu sediul în-, județul A, împotriva sentinței civile nr.265 din 28 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Argeș.
Schimbă sentința, în sensul că admite în parte contestația și dispune anularea în parte a dispoziției nr.30003/2006, prin aceea că stabilește că reclamanta, domiciliată în P,-, județul A, are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 pentru terenul în suprafață de 2830 situat în P,- (fost nr.44), județul
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
TC/5 ex.
15.10.2008
jud fond.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei
