Speta Legea 10/2001. Decizia 201/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (2296/2008)
Completul 1
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 201
Ședința publică de la 30.03.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
GREFIER - I -
Pe rol fiind soluționarea cererii de apel formulată de apelantul - pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, împotriva sentinței civile nr. 1266/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant.
Obiectul pricinii - contestație în temeiul Legii nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul - reclamant, prin avocați și, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual lipsind apelantul - pârât Municipiul B prin Primarul -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul intimatului - reclamant depune la dosar înscrisuri, din care rezultă că, persoanele care au cumpărat, dețineau garajurile. Arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de administrat, considerând cauza în stare de judecată.
Curtea, având în vedere că nu sunt probe de solicitat și administrat și nici cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la motivele de apel.
Apărătorul intimatului - reclamant, avocat, solicită admiterea apelului, menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate de instanța de apel cât și de fond. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 27.07.2007, sub nr-, pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a contencios Administrativ și Fiscal, contestatorul a formulat contestație împotriva dispoziției nr.8342 emisă la 15.06.2007 de intimatul Municipiul B prin Primarul -, în baza Legii nr.10/2001, solicitând instanței pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea dispoziției contestate și obligarea pârâtei la restituirea în natură a terenului situat în B,-, sector 5.
Motivându-și cererea, contestatorul a susținut că prin dispoziția a cărei anulare o solicită, i s-a respins notificarea, formulată în baza Legii 10/2001, prin care solicita restituirea în natură a terenului situat în B,-, sector 5, cu motivarea că acesta ar fi afectat în totalitate de elemente de sistematizare.
S-a susținut de contestator că situația de fapt reținută în motivarea dispoziției emisă de intimat, nu corespunde realității, parte din elementele de sistematizare reținute neafectând restituirea în natură a terenului, conform Legii nr.10/2001, iar cealaltă parte neexistând în realitate.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la 05.10.2007, Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței funcționale a Secției de contencios administrativ, invocată din oficiu, și a trimis cauza pentru competentă soluționare, Secției civile a Tribunalului București.
În urma acestei măsuri administrative, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, sub nr-, iar prin sentința civilă nr.1266/08.09.2008, s-a admis contestația, s-a dispus anularea Dispoziției nr.8342/15.06.2007, emisă de intimat și a fost obligat intimatul să restituie în natură contestatorului suprafața de teren identificată prin raportul de expertiză întocmit în cauză, situat în-, sector 5, în suprafață de 306.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în esență, că prin Dispoziția nr.8342/15.06.2007, emisă de Primarul -, s-a respins cererea de restituire a terenului situat în situat în B,-, sector 5, cu motivarea că terenul este afectat de elemente de sistematizare, propunându-se totodată, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Conform raportului de expertiză întocmit în cauză, terenul solicitat de contestator prin notificare și identificat de expert, nu este afectat de elemente de sistematizare ori alte obiective de interes și utilitate publică, ce ar determina imposibilitatea restituirii în natură,situație în care, tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001 pentru restituirea în natură a terenului.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel intimatul Municipiul B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel s-a susținut că instanța de fond ar fi trebuit să aibă rol activ în soluționarea cauzei și să administreze probe prin care să clarifice situația juridică a terenului solicitat de contestator prin notificare.
Dacă ar fi procedat astfel, ar fi constatat că terenul solicitat nu putea fi restituit în natură, fiind afectat de elemente de sistematizare, respectiv: alee betonată, trotuar pietonal, carosabil, construcții provizorii - garaje tip, incintă împrejmuită cu gard, situație în care ar fi trebuit să oblige unitatea deținătoare la emiterea unei dispoziții prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent și nu să restituie în natură terenul.
S-a mai susținut de apelant că hotărârea pronunțată de prima instanță a fost motivată doar pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, fără coroborarea concluziilor acestuia cu celelalte probe administrate în cauză și cu nerespectarea dispozițiilor art. 1169 cod civil care puneau în sarcina contestatorului sarcina probațiunii acțiunii.
Analizând sentința instanței de fond în raport de dispozițiile Legii nr.10/2001 și de criticile formulate de apelant, care stabilesc limitele devoluțiunii în prezenta cauză, Curtea va reține că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță, intimatul contestator a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 8342 emisă de apelantul-intimat la data de 15.06.2007, în baza Legii nr.10/2001, prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 300 mp situat în B,-, sector 5 și s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru acest imobil.
Prin motivele de fapt ale acțiunii, acesta a susținut că nici unul din elementele de sistematizare reținute în dispoziție, ca motiv de respingere a cererii de restituire în natură, nu există în realitate, cu excepția garajelor care reprezintă însă construcții provizorii și aparțin familiei sale.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr.10/2001 care reglementează cu prioritate restituirea în natură a imobilelor ce intră sub incidența acestei reglementări speciale.
Conform dispozițiilor art. 1169 Cod civil, cel ce face o propunere în fața instanței de judecată trebuie să o dovedească, iar, conform art. 129 din Codul d e procedură civilă, în soluționarea oricărei cauze civile, judecătorul trebuie să aibă rol activ și să administreze, chiar din oficiu, probele necesare stabilirii adevărului.
Ambele texte de lege au fost interpretate și aplicate corect de către prima instanță, criticile dezvoltate în acest sens de apelant, fiind în mod evident nefondate.
Astfel, prin încheierea din ședința publică din data de 14.01.2008, instanța de fond a solicitat Comisiei de Aplicare a Legii nr. 10/2001 să trimită la dosar toate actele ce au stat la baza emiterii deciziei contestate, iar prin încheierea din ședința publică din data de 25.02.2008 a încuviințat, la cererea intimatului contestator, administrarea probelor cu înscrisuri și expertiză tehnică topometrică care să identifice terenul solicitat prin notificare și să stabilească dacă acesta este sau nu afectat de detalii de sistematizare.
Calitatea intimatului contestator de persoană îndreptățită la restituirea terenului, conform Legii nr.10/2001, a fost reținută în mod corect de către instanța de fond, în raport de actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.8819/13.12.1951, de notariatul de Stat B - Biroul nr. 2 (fila 25 fond), certificatele de moștenitor nr.1443/10.12.1981 și 88/16.12.2005 (filele 31 și 32 fond ) și nu în ultimul rând, adresa nr.1177/18.14.2006, emisă de SC SA, din care rezultă că imobilul a trecut în patrimoniul statului de la autorii intimatului contestator.
Situația juridică a terenului a fost dovedită la instanța de fond prin aceiași adresă, din care rezultă că imobilul a fost expropriat și demolat în baza Decretului nr. 405/11.12.1986.
Suplimentarea probatoriilor cu privire la toate aceste aspecte, susținută prin motivele de apel și argumentată în drept prin invocarea dispozițiilor art.129 Cod procedură civilă, nu era necesară, în condițiile în care, atât calitatea intimatului reclamant de persoană îndreptățită, cât și situația de fapt și de drept privind trecerea imobilului în patrimoniul statului prin expropriere, au fost reținute și în dispoziția emisă de apelant, contestată în prezenta cauză.
În cauză a fost administrată și proba cu expertiză topometrică, iar din concluziile acesteia a rezultat că terenul solicitat de intimat prin notificare, împrejmuit în prezent de către acesta, are o suprafață de 306 mp și este liber, cu excepția garajelor tip "", care nu pot fi asimilate construcțiilor. S-a reținut că o suprafață de 86,01 mp, care face parte tot din terenul proprietatea intimatului contestator, deși este liberă de construcții, nu poate fi restituită în natură, fiind afectată de carosabil (alee acces blocuri).
În condițiile în care nici una dintre părți nu a formulat obiecțiuni cu privire la acest raport de expertiză, în mod corect instanța de fond a ținut seama de concluziile acestuia, și a dispus în final restituirea în natură a terenului, în conformitate cu dispozițiile art. 10 pct. 1 și 3 din Legea nr. 10/2001.
Deși nu a contestat, în condițiile legii, concluziile raportului de expertiză întocmit la instanța de fond, apelantul susține prin motivele de apel că terenul era afectat în totalitate de detalii de sistematizare și nu putea fi restituit în natură.
Deoarece la primul termen de judecată apelantul nu s-a prezentat, instanța, din oficiu, a dispus citarea acestuia cu mențiunea de a-și trimite în instanță un reprezentant care să propună și să administreze probe în dovedirea motivelor de apel invocate.
La termenul următor, apelantul a fost reprezentat prin consilier juridic, iar instanța i-a încuviințat proba cu înscrisuri, stabilind, la cererea acestuia, un nou termen de judecată pentru prezentarea actelor.
La termenul stabilit de instanță în vederea administrării probei cu înscrisuri, reprezentantul apelantului nu s-a mai prezentat și nici nu a depus la dosar înscrisurile încuviințate pentru dovedirea apelului, situație în care, reținând considerentele expuse anterior și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va dispune respingerea apelului, ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât Municipiul B prin Primarul -, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1266/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, Str. C- nr.1..16,.27, sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - I -
Red.
Dact. / 4 ex./08.04.2009
- Secția a III-a Civ. -
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea
