Speta Legea 10/2001. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 206/
Ședința publică din 16 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile civile declarate de reclamantul la mandatara, cu domiciliul în B,-,.25, scara 3, etaj 2,.36 și de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, prin Primar, împotriva sentinței civile nr.92 din 07 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Apelurile sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
Dezbaterile asupra apelurilor civile de față au avut loc în ședința publică din 09 octombrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie. Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi când, în urma deliberării s-a dat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelurilor civile de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 ianuarie 2007, reclamantul, prin mandatara sa, a chemat în judecată pe Primăria Municipiului Pitești - prin primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru imobilele situate în Pitești,-, județul A, corp A și B (fost nr.20, 21 A), care au aparținut în proprietate autorilor săi și.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că împreună cu mama sa, au formulat notificare în temeiul Legii nr.10/2001 către Primăria Municipiului Pitești, prin care au solicitat măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru imobilele (case și terenuri), deținute de autorii lor în proprietate și care au fost expropriate prin Decretul nr.331/1988, casele fiind ulterior demolate, iar pe terenuri s-au construit blocuri de locuințe.
A mai arătat reclamantul că mama sa a decedat la data de 24.09.2003, iar acesta este singurul moștenitor legal al autorilor, care au dobândit în proprietate imobilele în baza actului de partaj autentificat sub nr.1885/19.09.1919 de Tribunalul Popular al orașului Pitești, pe care le-au stăpânit până la expropriere prin Decretul nr.331/1988.
Totodată, a arătat că până în prezent nu i-a fost comunicată decizia sau dispoziția motivată, așa cum prevăd dispozițiile art.23 alin.1 din Legea nr.10/2001, iar lipsa răspunsului persoanelor juridice notificate se datorează conduitei culpabile a acestora ce valorează cu un refuz de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, refuz ce trebuie cenzurat de către instanță.
La termenul de judecată din data de 12.11.2007 s-a dispus conexarea dosarului civil nr- la prezenta cauză, în temeiul art.164 Cod procedură civilă.
Prin cererea conexă, reclamantul a contestat dispoziția nr.2989/10.05.2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești prin care s-a soluționat notificarea nr.2804/11668/08.08.2001 privind revendicarea imobilelor situate în Pitești,-, corp A și B, care au aparținut în proprietate autorilor săi, și.
În motivarea contestației reclamantul a arătat că prin dispoziția nr.2989 emisă de Primarul Municipiului Pitești s-a respins cererea formulată prin notificarea înregistrată la Primăria Municipiului Pitești sub nr.11668/08.08.2001, prin care a solicitat despăgubiri bănești pentru imobilul din Pitești,- (20-20A), cu motivarea că au fost demolate construcțiile expropriate, iar terenul în suprafață de 856 a fost restituit moștenitorilor foștilor proprietari în baza legii fondului funciar și diferența de teren de 434 este afectată integral de construcția blocurilor 8, 7, alei pietonale și spații verzi pentru care legea nu prevede despăgubiri bănești.
Prin aceeași dispoziție s-a propus acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale pentru terenul afectat de blocuri, respectiv suprafața de 434, cât și pentru construcțiile în suprafață de 117,56
S-a mai arătat că notificarea înaintată Primăriei Municipiului Pitești viza atât imobilele construcții, cât și teren ce au aparținut în proprietate autorilor și, însă prin dispoziția contestată s-a soluționat notificarea doar cu privire la bunurile imobile ce au aparținut lui și nu pentru bunurile rămase de la.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.92 din 07 aprilie 2008, a admis în parte acțiunea și cererea conexă formulată de reclamant, a modificat dispoziția nr.2989/10.05.2007 emisă de Primarul Municipiului Pitești, în sensul că la art.2 se va menționa suprafața totală de 2746 (2312 după autorul + 434 după autorul ) și a menținut în rest dispoziția.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele:
Reclamantul este fiul defunctului și al defunctei, decedată la data de 24.09.2003, astfel cum rezultă din înscrisurile de la filele 5,6 și 42 dosar, iar tatăl reclamatului este nepotul de frate predecedat în anul 1925 al defunctului, decedat în anul 1972, potrivit certificatului de moștenitor nr.86/06.07.2000 (42).
Așadar, reclamantul, cu înscrisurile mai sus menționate a făcut dovada că este persoană îndreptățită să solicite măsuri reparatorii pentru imobilele ce au aparținut autorilor săi, și.
Prin notificarea înregistrată sub nr.2804/11668/08.08.2001, reclamantul, împreună cu mama sa, în temeiul Legii nr.10/2001 au solicitat despăgubiri în bani pentru imobilul teren și construcțiile situate pe acest teren, situat în Pitești,-, județul A (fost nr.20-20A), imobile ce au aparținut autorilor lor și .
Mama reclamantului a solicitat, prin notificarea înregistrată sub nr.2459/2001, în temeiul Legii nr.10/2001, în calitate de moștenitoare a defunctului, despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Pitești,-, expropriat cu Decretul nr.331/1988, format din teren în suprafață de 1290 și construcții în suprafață de 117,50
Prin dispoziția nr.2989 emisă la data de 10.05.2007 de către Primarul Municipiului Pitești s-a respins cererea formulată de reclamant și mamă și prin notificarea nr.11668/18.08.2001 prin care se solicită despăgubiri bănești și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru imobilul teren în suprafață de 434 și construcții în suprafață de 117,56 potrivit fișei imobilului (29), cu motivarea că terenul în suprafață de 856 din fosta proprietate s-a restituit notificatorilor în condițiile Legii Fondului Funciar nr.18/1991, iar construcțiile preluate de stat prin expropriere sunt în prezent demolate.
Din cuprinsul actului de partaj invocat de reclamant în dovedirea pretențiilor sale (12-13) s-a reținut că autorul său, a dobândit în proprietate două trupuri de teren, primul cu o lățime de 5 și o lungime de 21 (105 ), pe care se afla o casă bătrânească cu două camere și o intrare, iar cel de-al doilea trup de teren cu o lățime de 30,50 și 258 lungime (7869 ).
Prin același act de partaj autorul reclamantului, a primit în proprietate tot două trupuri de teren, pe primul trup fiind edificate două camere din casa părintească ce au fost atribuite acestuia, iar cel de-al doilea trup de teren are o lățime de 17,50 și o lungime de 258 (4495 ).
Potrivit adeverinței nr.1294/10.09.1996 (14) s-a reținut că imobilul din Pitești,-, proprietatea, compus din 1290 teren și 117,56 construcții, a fost expropriat prin Decretul nr.131/1988.
În anul în care a avut loc exproprierea imobilului mai sus menționat defunctul figura la circumscripția financiară cu suprafața de 1333
Din cuprinsul certificatului fiscal (15) s-a reținut că defunctul a figurat în anii 1942-1950 la rolul fiscal cu o casă compusă din trei camere, antreu, bucătărie, cameră de baie, din zid, situate în--20, iar potrivit schiței de la fila 17 această construcție are o suprafață de 117,7
Prin adresa nr.370/16.02.1998 RA Pitești comunicat reclamanților că imobilul deținut de din- corp A și B (fost nr.20, 20 A) au fost în administrarea acestei unități până la data când au fost demolate și anume corpul A demolat în anul 1989 și corpul B demolat în anul 1970.
Pentru aceste construcții autorii reclamanților au primit despăgubiri bănești în sumă de 79.445 lei.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză de exp. s-a stabilit că valoarea de circulație a construcțiilor demolate la data soluționării notificării este de 764.186.592 lei.
Expertul a concluzionat, după ce a scăzut din valoarea imobilelor suma primită de aceștia cu titlu de despăgubiri, că mai sunt îndreptățiți la despăgubiri în valoare de 30.198 lei.
În ceea ce privește terenurile solicitate în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topo de identificare a terenurilor prin transpunere în teren a actului de partaj autentificat sub nr.1883/19.09.1919.
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză de exp. s-a reținut că potrivit actului de partaj defunctul a dobândit în proprietate terenul în suprafață de 4400, din care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru următoarele suprafețe de teren: 60 - garaj, 105 lângă bloc, 704 în str.- - și 1119 prin sentința civilă nr.4047/2007, deci un total de 2088, rămânând de retrocedat o diferență de 2312 teren ocupat de blocurile 6, 7, 8.
După autorul, expertul a concluzionat că din terenul de 1290 ce a fost expropriat pentru 484 s-a pronunțat pârâta prin dispoziția contestată, iar suprafața de 856 a fost restituită în natură reclamantului în temeiul Legii nr.18/1991.
În consecință, s-a reținut că reclamantul este îndreptățit să primească despăgubiri în condițiile legii speciale și pentru suprafața de 2312 ce au aparținut defunctului.
Referitor la suprafețele de 1500 și respectiv 600 destinate drumului frățesc și pe care reclamantul le pretinde de la autorul, instanța a reținut că pentru prima suprafață nu a produs nici o dovadă din care să rezulte că această suprafață a aparținut autorului său, în timp ce a doua suprafață a avut destinație potrivit actului de partaj de drum de acces, astfel că nu este îndreptățit la retrocedarea acestor suprafețe.
Privitor la suprafața de 1200 pe care se află edificat liceul, s-a mai reținut că reclamantul nu a produs vreo dovadă din care să rezulte că această suprafață a aparținut autorului.
Mai mult, prin plângerea conexă reclamantul nu a contestat întinderea suprafeței de teren ce a aparținut autorului, precizând că acesta a deținut în proprietate suprafața de 1290
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, atât reclamantul, cât și pârâta Primăria Municipiului Pitești, prin primar.
Reclamantul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
1. Prin transpunerea în teren a actului de proprietate primar, actul de partaj autentificat sub nr.1883/19.09.1919, de către expertul ing., s-a identificat suprafața totală de 1290 + 1200 teren, rămasă de la autorul.
Se arată că Primăria Pitești nu a formulat obiecțiuni împotriva raportului de expertiză întocmit de ing., fiind de acord cu cele stabilite de expert, pe baza actelor de proprietate și măsurătorilor efectuate.
Terenurile menționate în actul de partaj autentificat sub nr.1883/19.09.1919 se regăsesc în planurile cadastrale ale Municipiului Pitești, din 1933 si 1969, o parte fiind expropriate în baza Decretului de expropriere nr.331/1988, respectiv 1290 și construcții în suprafață de 117,56, iar diferența a fost preluată de stat fără titlu valabil.
De asemenea, Primăria Pitești a depus la dosar planul de situație cu datele de identificare ale imobilului din Pitești,- (fost nr.20-22) notificat de apelantul-reclamant, anexa la dispoziția nr.2989/10.05.2005, în care este reprezentat terenul pe care este amplasat Liceul industrial nr.1, care a aparținut autorului reclamantului, în suprafață de 1200
La dosar s-a depus schița nr.2 întocmită de expert, certificată de Primăria Pitești în privința realității, regularității și legalității din 2007, în care este reprezentat terenul care a aparținut autorului, în suprafață totală de 4476, din care au fost restituiți reclamantului, în baza Legii Fondului Funciar, 2088
Întrucât s-a dovedit că autorul reclamantului, a deținut în proprietate și suprafața de 1200 preluată abuziv de stat, se solicită admiterea apelului și pentru acest teren.
2. În cauză a fost întocmit și raportul de expertiză în specialitatea construcții, de către ing., care a constatat că autorii reclamantului au deținut în proprietate, două case de locuit, corp A și corp B, cu fundații de beton, pereții din zidărie, instalații electrice tehnico-sanitare și alimentare cu gaze, situate în Pitești,--20, care au fost expropriate în 1989 și demolate, în vederea construirii blocurilor de locuințe 7 și 8.
Suma de bani încasată în 1989, pentru casele demolate este modică față de valoarea reactualizată, care urmează să fie stabilită de Comisia specială de evaluare din cadrul, iar diferența să fie atribuită reclamantului.
Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.3, art.9-10, art.26 din Legea nr.10/2001, modificată prin Legea nr.247/2005, se solicită admiterea apelului, așa cum a fost formulat.
La rândul său, Primăria Municipiului Pitești critică sentința pentru netemeinicie, invocând următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat anularea Dispoziției nr.2989/2007, pe motiv că nu s-a avut în vedere la momentul soluționării notificării toate actele de proprietate depuse de contestator. Potrivit dispozițiilor art.4 din Legea nr.10/2001, aceasta era obligația contestatorului, să depună o dată cu notificarea toate actele de proprietate, împreună cu cele de trecere în proprietatea statului.
Se arată că prin notificare au fost solicitate despăgubiri pentru imobilul situat în Pitești,- (fost 20 - 20A), imobil ce a intrat în proprietatea statului prin Decretul de expropriere nr.331/1988. Imobilul expropriat era compus din teren în suprafață de 1290 și 117,56 construcții.
Diferența de teren solicitată și analizată prin prisma probatorului administrat se referă la terenul ce a fost deja restituit în două etape contestatorului, pe de o parte la suprafața de 856, teren restituit dispozițiilor Legii nr.169/1997 și suprafața de 1119, restituită potrivit Legii nr.247/2005, după aplicarea sentinței civile nr.4047/31.07.2007, rămasă definitivă și irevocabilă.
Astfel, în mod corect, Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 a analizat notificarea numai pentru suprafața de 1407,56. întrucât numai acest teren se află în proprietatea statului, iar diferența a fost deja restituită.
Se susține că instanța de fond în mod greșit a dispus acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 2746. teren compus din 2312. după autorul și 434. după autorul, întrucât suprafața reală deținută de autori este cea analizată de comisia locală.
Pârâta susține că nu au fost depuse acte noi în cauză pentru fi analizată o altă situație, decât cea verificată cu ocazia emiterii dispoziției, chiar dacă prin obiectivele stabilite de instanță pentru expertiza efectuată s-a avut în vedere transpunerea în teren a actului de partaj.
Suprafața corectă este cea care a fost înscrisă la rolul agricol și nu cea deținută inițial de autorii reclamantului, întrucât de la data dobândirii și până la momentul exproprierii puteau interveni modificări ale terenului prin înstrăinare, acesta fiind de altfel motivul pentru care la rolul agricol este trecută o altă suprafață de teren, acte pe care însă nu le deține.
Se concluzionează în sensul că instanța de fond a pronunțat hotărârea numai pe susțineri nefondate, respectiv măsurătorile efectuate de expert, care a identificat și măsurat întreaga suprafață de teren, fără să scadă terenul ce a fost deja restituit, în acest mod s-a ajuns la suprafața de 2746 mp.
Față de cele arătate, se solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond, în sensul respingerii contestației și menținerii dispoziției contestate.
Analizând apelul declarat de pârâtă prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
Prin notificare s-au solicitat despăgubiri pentru imobilul situat în Pitești,- (fost 20-20 ), imobil ce a intrat în proprietatea statului, urmare exproprierii, conform Decretului nr.331/1988, fiind compus din teren în suprafață de 1290. și 117,56. construcții (3, 4).
Se constată că în două etape contestatorului i-a fost restituită, în temeiul legilor fondului funciar, inițial suprafața de 856. și urmare executării sentinței civile nr.4047/2007 suprafața de 1119.
Prin dispoziția nr.2989/20007 s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru terenul în suprafață de 434. și construcții în suprafață de 117,56.
Din actele dosarului rezultă că autorul contestatorului, a fost expropriat cu suprafața de 1290. și 117,56. construcții.
Acesta a dobândit terenul de la autorul său, decedat în anul 1972, care îl dobândise conform partajului de ascendent din anul 1919.
Așa se explică de ce în notificare s-au solicitat despăgubiri pentru suprafața de 1290. și construcțiile în suprafață de 117,50.
Art.1 alin.(2) din Legea nr.10/2001 consacră principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv de stat și numai în cazul în care această măsură nu este posibilă se acordă despăgubiri.
Acest principiu se aplică și în cazul prevăzut de art.2 lit.g) din Legea nr.10/2001 ce se referă la imobilele preluate de stat cu titlu valabil astfel cum este definit de art.6 alin.1 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Deci, apartenența terenurilor la domeniul public, în speță, împiedică restituirea în natură a acestuia, motiv pentru care s-au și solicitat și s-au acordat măsuri reparatorii în echivalent.
Instanța europeană a stabilit că normele cuprinse în art.1 din Protocolul 1 determină conținutul protecției dreptului de proprietate în cadrul sistemului european de apărare a drepturilor omului și a statuat în mod constant că prima normă are un caracter general prin aceea că enunță principiul respectului dreptului de proprietate, celelalte două care privesc posibilitatea privării de acest drept și supunerea exercițiului său anumitor condiții nu reprezintă altceva decât aplicații ale celei dintâi.
Așa fiind, aceste din urmă norme trebuie să fie interpretate în lumina principiului general înscris în prima normă enunțată, care instituie respectul dreptului de proprietate.
În interpretarea corectă a dispozițiilor Legii nr.10/2001, este de reținut că scopul și rațiunea acesteia nu poate fi decât acela de a se acorda măsuri reparatorii foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate abuziv în perioada de referință, dispoziții ce concordă cu principiul respectării proprietății prevăzut în art.1 din Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Pentru aceste considerente, apelul pârâtei - primăria - este privit ca întemeiat și va fi admis ca atare, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, cu consecința schimbării sentinței în sensul respingerii contestației și a menținerii dispoziției ca fiind legală și temeinică.
Apelul declarat de contestator este privit ca nefondat și va fi respins ca atare, pentru aceleași considerente mai sus prezentate.
Îndeplinirea obligației instituită în sarcina primăriei prin art.26 alin.2 din Legea nr.10/2001 este condiționată de respectarea de către persoana îndreptățită a prevederilor art.21 alin.2 și art.22 din lege referitoare la cuprinderea în notificare a elementelor de identificare a bunului imobil solicitat și depunerea odată cu aceasta a actelor doveditoare ale dreptului de proprietate.
Așa cum deja s-a arătat, entitatea deținătoare a fost investită cu două notificări, respectiv nr.2804/11668/08.08.2001 și nr.2459/2001, imobilele fiind identificate astfel: construcții - 117,50. și teren în suprafață de 1290.
Obiectul și limitele notificării au fost stabilite de contestator prin cele două cereri la care am făcut referire și în consecință, instanța era obligată să respecte dreptul de dispoziție al acestuia și să se pronunțe pe cererea cu care a fost legal investită.
Dispoziția atacată a răspuns acestei cerințe, fiind legală și temeinică, cea care a depășit limita investirii a fost instanța de fond, acordând contestatorului mai mult decât a solicitat.
Potrivit art.12 alin.1 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în situația imobilelor preluate, deținute de stat, dacă persoana îndreptățită a primit o despăgubire, restituirea în natură este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, pentru imobilul ce se restituie în natură. Această sumă urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, calculul acesteia fiind stabilit în conformitate cu nr.OG184/2002 art.11 pct.5.
În cauză, autorii reclamantului au primit despăgubiri bănești urmare exproprierii în sumă de 79.445 lei, valoarea de circulație a construcțiilor demolate la data soluționării notificării a fost stabilită conform expertizei tehnice efectuată de ing. (89-91) la suma de 764.186.592 lei.
În această lucrare tehnică s-a concluzionat că urmare scăderii din valoarea imobilelor a sumei deja primite, contestatorul este îndreptățit la despăgubiri pentru construcții în sumă de 30.198 lei.
Critica este privită ca neîntemeiată, chiar dacă în speță nu se solicită restituirea în natură a terenului, este firesc să fie scăzută din valoarea construcțiilor suma deja primită cu ocazia exproprierii, în caz contrar ar exista o îmbogățire fără justă cauză.
Față de cele ce preced, apelul contestatorului se privește ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art.296 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, prin primar, împotriva sentinței civile nr.92 din 07 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Schimbă sentința în sensul că respinge contestația și menține dispoziția atacată.
Respinge apelul formulat de contestatorul, împotriva aceleiași sentințe.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
6 ex./05.11.2008
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan
