Speta Legea 10/2001. Decizia 206/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 206/
Ședința publică din 24 septembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Costea Monica
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea apelurilor civile promovate de apelantul pârât STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat prin C, cu sediul procesual ales în C, strada -. - nr. 18, județul C și apelantul intervenient, cu domiciliul procesual ales în C,-, -. B,. 44, județul C, împotriva sentinței civile nr. 312/C/25.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. G,. 61, județul C și intimați pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C,-, cu sediul în C, strada - nr. 24-28, județul C și, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru apelantul intervenient, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 295/28.05.2008 depusă la dosar, pentru intimata reclamantă, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 31 dosar, pentru intimații pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar, avocat în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. -/01.07.2008 aflată la fila 30 dosar, iar pentru intimata pârâtă, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr. 18/01.07.2008 depusă la fila 29 dosar (pentru "redactare și semnare acte și cereri"), lipsind apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, reprezentat prin C și intimata pârâtă
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:
Apărătorul intimatei reclamante depune la dosar întâmpinare.
Apărătorul intimaților pârâți Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar depune la dosar, în original, chitanța seria --C nr. 00504 (nr. 547) din 01 iulie 2008, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 300 lei.
Apărătorul apelantului intervenient precizează că i-a fost comunicat un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimata reclamantă, astfel că nu solicită termen să ia cunoștință de conținutul acesteia.
Mai precizează că hotărârea apelată nu a primit-o prin arhivă; prezintă, însă, instanței dovada că i-a fost comunicată urmare unei cereri.
Instanța verifică și restituie apărătorului apelantului intervenient înscrisul prezentat.
Întrebate fiind, părțile prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de depus în apărare și solicită acordarea cuvântului pe fond, pentru dezbateri.
Instanța ia act de declarația părților prezente, potrivit cu care acestea arată că nu mai au cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-le pe rând cuvântul, pe fond, pentru dezbateri, asupra ambelor apeluri.
Apărătorul apelantului intervenient, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului declarat de apelantul intervenient; fără cheltuieli de judecată.
Face un scurt istoric al speței.
Precizează că a formulat apel asupra cererii de intervenție și asupra admisibilității acesteia.
Învederează că la termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2008 s-a aflat în imposibilitate de prezentare, iar pentru termenul din 19 februarie 2008, a depus prin fax înscrisurile doveditoare în susținerea cererii de intervenție, și anume, Notificarea nr. 46 din 08 februarie 2002 și dovada de primire a acesteia.
Precizează că cererea de intervenție a fost respinsă ca inadmisibilă și urmare a faptului că actele intervenientului nu au ajuns la dosar.
Instanța de fond a reținut că reclamanta este moștenitoarea lui în cotă de 1/2 din 1/9 alături de care deținea cealaltă
Concluzionând, solicită admiterea apelului, rejudecarea cauzei și, pe fond, să se constate că și apelantul intervenient are dreptul la J din despăgubirile cuvenite de pe urma defunctului ().
Cu privire la apelul declarat de apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentat prinD., pune concluzii de respingere. Consideră că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimaților pârâți Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar, având cuvântul, precizează că nu va pune concluzii pe fond pentru că nu are calitate procesuală pasivă în cauză și nici una dintre părți nu critică cu privire la acest aspect.
Lasă la aprecierea instanței cu privire la ambele apeluri declarate în cauză. Solicită cheltuieli de judecată astfel cum au fost dovedite (fila 40).
Apărătorul intimatei reclamante, având cuvântul asupra apelului declarat de apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pune concluzii de respingere ca nefondat.
Consideră că, în mod corect instanța de fond a analizat și a apreciat că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză.
Invocă dispozițiile art. 8 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, potrivit cu care "până la finalizarea procedurilor de despăgubire, Ministerul Finanțelor va reprezenta Statul Român și va exercita toate drepturile care decurg din această calitate."
Pune concluzii de respingere și cu privire la apelul declarat de apelantul intervenient.
Precizează că apelul trebuia să vizeze încheierea premergătoare prin care s-a respins cererea de intervenție în interes propriu.
Consideră că nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Solicită instanței să aibă în vedere și concluziile pe larg dezvoltate prin întâmpinarea depusă la dosar.
Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei pârâte C, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de apelantul intervenient pentru motivele pe care le-a detaliat prin întâmpinarea aflată la filele 32-34 dosar, cu consecința menținerii hotărârii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Face un scurt istoric al speței.
Este de părere că apelantul intervenient trebuia să se refere cu critici împotriva încheierii premergătoare și nu împotriva sentinței.
Cu privire la apelul declarat de apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, pune concluzii de respingere ca nefondat.
Consideră că Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză, instanța apreciind în mod corect cu privire la acest aspect.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
În replică, apărătorul apelantului intervenient, revine și arată că, instanța de fond, după cum se poate observa din considerentele hotărârii, îi recunoaște reclamantei cota de 1/2.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanta a solicitat instanței să constate că Primarul municipiului C nu a răspuns notificării sale formulată în temeiul Legii nr.10/2001 și să oblige pe pârâții Primarul Municipiului C, Municipiul C prin Primar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent în cotă de 1/9 din valoarea de circulație a imobilului preluat în mod abuziv, situat în C, b-dul - nr. 24-26, compus din teren în suprafață de 11388 mp și construcții, respectiv construcție cu destinație de ateliere în suprafață de 1045,60 mp și construcție cu destinație de locuință în suprafață de 184,50 mp.
În motivare, s-a arătat că imobilul compus din teren în suprafață de 30276,62 mp și construcții situat la adresa menționată, a fost dobândit de societatea "", prin actul de vânzare nr.150/1931 autentificat sub nr. 104 din 23.01.1931 la Tribunalul Constanța, încheiat cu Primăria
Ulterior, prin decizia Consiliului de administrație și a Adunării Generale a societății cooperative, s-au înstrăinat către membrii fondatori ai societății terenuri în suprafață de 18888,62 mp dobândite în baza actului de vânzare nr.150/1931, rămânând în patrimoniul societății suprafața de 11388 mp, pe care se găseau edificate construcții cu destinația de ateliere pe o suprafață de 1045,60 mp și construcții cu destinația de locuință pe o suprafață de 184,50 mp.
Autorul reclamantei a fost, decedat la data de 29.05.1965, unul dintre cei nouă acționari și membri fondatori ai societății "", potrivit adeverinței nr. 908 din 7.12.1990 eliberată de Arhivele Statului Reclamanta este fiica acestuia și a numitei, decedată la data de 5.12.1976.
Imobilul a fost expropriat și trecut în proprietatea statului fără titlu în cursul anului 1951, autorul reclamantei fiind deposedat în mod abuziv, fără o justă și prealabilă despăgubire.
A mai susținut reclamanta că a formulat notificare potrivit Legii nr. 10/2001, înregistrată sub nr. 1870/20.11.2001 la BEJ, îndreptată inițial către Prefectura Prin adresa nr. 8079 din 8.09.2005 această instituție a înaintat notificarea către Primăria municipiului C, care nu a răspuns nici până în prezent solicitării reclamantei.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Reclamanta a solicitat lărgirea cadrului procesual în sensul chemării în judecată în calitate de pârâte și a SC și SC SA, deoarece prin adresa nr. 33959 din 14.03.2007 Primăria municipiului Cac omunicat că terenul ce face obiectul cererii de restituire aparține acestor societăți conform HG nr. 834/1991, fiind afectat de construcții noi care aparțin acelorași două societăți și, ca urmare, reclamanta s-a adresat cu notificare și acestora (notificările înregistrate sub nr.3 și 4/25.06.2007 la BEJ ).
În raport de această împrejurare, pârâții Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că nefiind deținători asupra bunurilor nu pot avea nici o obligație corelativă dreptului pretins, iar pe plan procesual nu pot sta în judecată în calitate de pârâți.
La data de 16.10.2007 reclamanta a formulat cerere de chemare în judecată a numitului -, ca persoană care ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta, în calitate de moștenitor al autorului comun. Ulterior, prin cererea depusă la fila 179 din dosar reclamanta a renunțat la judecată față de această parte.
La termenul de judecată din data de 11.12.2007 la dosarul cauzei s-a depus o cerere de intervenție în interes propriu, formulată de și, motivat de faptul că aceștia sunt moștenitorii lui.
Prin încheierea din 19.02.2007 cererea de intervenție în interes propriu a fost respinsă ca inadmisibilă tribunalul reținând că intervenienții aveau obligația să depună la dosar notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 dar aceștia nu s-au conformat, deși au fost acordate două termene în acest sens.
Prin sentința nr. 312 din 25.03.2008 Tribunalul Constanțaa luat act de renunțarea la judecată față de intervenientul -, a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar respingându-se acțiunea ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei tribunalul a constatat că reclamanta are dreptul la despăgubiri bănești în condițiile art. 31 alin. 3 și ale Titlului VII din Legea nr. 10/2001 în cotă de 1/2 din despăgubirile cuvenite de pe urma lui și a respins ca nefondată acțiunea față de SC SA și SC SA.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut, în ceea ce privește excepția inadmisibilității, că prin decizia nr. XX/martie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casația și Justiție în recurs în interesul legii, s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și notificarea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primarul Municipiului C și Municipiul C prin Primar, s-a apreciat că în raport de dispozițiile Legii nr. 10/2001 aceștia nu au calitatea de persoane deținătoare și nici nu există alte dispoziții legale care să le confere legitimare în cauză, adresa Prefecturii nr. 8079 din 08.09.2005 care a direcționat soluționarea notificării către Primăria Municipiului C neputând constitui un argument în acest sens.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, s-a reținut că față de faptul că obiectul litigiului de față îl constituie acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în temeiul art. 3 alin.1 lit.b și art. 4 alin.2 din lege și de dispozițiile art.31 alin.3 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. 1 se vor propune, după stabilirea valorii recalculate a acțiunilor, prin decizia motivată a instituției publice implicate în privatizarea societății comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, după caz, prin ordin al ministrului finanțelor publice, în cazul în care societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate nu mai există, nu poate fi identificată, ori nu a existat o asemenea continuitate, Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor se legitimează în calitate de pârât în cauză.
Pe fondul litigiului, s-a reținut că reclamanta se legitimează în cauză în calitate de fiică a numitului, potrivit certificatului de moștenitor nr. 441/1965 și în această calitate, reclamanta a formulat notificarea înregistrată sub nr. 1870 din 20.09.2001 la BEJ, adresată Prefecturii Județului C, prin care a solicitat măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele ce au aparținut Societății Cooperative "", constând în teren în suprafață de 11388 mp și construcții cu destinația de locuință și ateliere.
Din adeverințele nr. 908 din 07.12.1990 și nr. 36 din 14.01.1991 eliberate de Arhivele Statului C rezultă că a fost membru fondator al Cooperativei "" din C, subscriind și vărsând la capitalul social suma de 5.000 lei la 20.08.1920, la 31.12.1946 având depus un capital de 2.600.000 lei, iar la sfârșitul anului 1947, după stabilizarea monetară, partea sa de capital a fost de 150.234 lei.
Din procesul-verbal din 15.05.1940 încheiat de Administrația de Constatare C rezultă că Societatea Cooperativă "" deținea un teren în suprafață de 11388 mp, pe care se aflau construcții cu destinație de ateliere (mecanic, de fierărie și cazangerie, de turnătorie) și o construcție de locuit compusă din 5 camere și 5 săli (cu o suprafață construită de 184,50 mp), ultimul bilanț înregistrat fiind cel din 31.12.1940. Din actele depuse la dosar (copie extras eliberată de Arhivele Statului C) rezultă că societatea era proprietara terenului în baza actului de vânzare nr.150/1931 încheiat cu Primăria municipiului
Întrucât nu s-a făcut dovada existenței unui titlu care să legitimeze preluarea imobilelor de către stat, s-a apreciat că acestea au fost preluate în mod abuziv, fără titlu, fiind astfel incidente dispozițiile art.2 alin.1 lit.i din Legea nr.10/2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și, criticând hotărârea atacată pentru următoarele considerente.
Apelantul pârâtStatul Româna arătat în criticile formulate că în mod greșit s-a apreciat că se legitimează procesual pasiv în cauză.
Imobilul în litigiu are o situație clară întrucât se cunoaște atât unitatea deținătoare și istoricul acesteia cât și unitățile în patrimoniul cărora se află în acest moment.
Potrivit art. 37 din Decretul nr. 31/1954 statul nu răspunde pentru obligațiile persoanelor juridice, iar Legea nr. 10/2001 prevede în art. 26 și art. 31, alin.4 situațiile când Ministerul Finanțelor poate fi chemat în judecată.
de față nu se încadrează în niciuna din aceste situații, deoarece reclamanta nu solicită titluri de valoare nominală și nici nu se poate reține că este vorba despre neidentificarea proprietarului imobilului cum în mod greșit a reținut instanța de fond.
În ceea ce privește despăgubirile acordate s-a arătat că, potrivit dispozițiilor Titlului VII al Legii nr. 10/2001, pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor procedează la analizarea dosarelor iar titlurile de despăgubire vor fi emise de această comisie.
Apelantul susține că defunctul a avut două fiice - și. De pe urma defunctei au rămas doi moștenitori: și.
Apelantul a depus, pentru termenul din 19.02.2008, înscrisurile doveditoare în susținerea cererii de intervenție, dar la același termen cererea a fost respinsă ca inadmisibilă ca urmare a faptului că actele nu au ajuns la dosar.
Analizând legalitatea hotărârii atacate din prisma criticilor formulate Curtea apreciază întemeiate ambele apeluri pentru următoarele considerente:
Reclamanta - a investit instanța în contradictoriu cu Primarul Municipiului C, Municipiul C prin Primar și Statul Român, cu soluționarea cererii, formulată în baza Legii nr. 10/2001, de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute de legea specială pentru imobilul situat în C b-dul - nr. 24-26.
La termenul de judecată din 11 decembrie 2007 s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către și.
Intervenienții s-au legitimat ca moștenitori ai defunctului, depunând în acest sens acte de stare civilă și au arătat că, în această calitate, au notificat A și, în calitate de unități deținătoare a imobilului ce face obiectul prezentei cauze.
La termenul de judecată din 19.02 2008 instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție motivat de faptul că intervenienții nu au făcut dovada notificărilor emise în procedura Legii 10/2001, înscrisurile fiind depuse la dosar după ce instanța s-a pronunțat asupra admisibilității acestei cereri.
Intervenția principală este - conforma art. 49 alin.2 Cod procedură civilă - cererea prin care terțul urmărește realizarea sau conservarea unui drept al său.
Prevederile art. 4 alin. 4din Legea nr. 10/2001 condiționează acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de acest act normativ de formularea unei cereri de restituire a imobilului preluat abuziv, de către moștenitorii care au acceptat sau nu succesiunea.
Așadar, neformularea unei astfel de cereri are drept efect pierderea dreptului de a mai beneficia de măsurile reparatorii instituite de lege în favoarea celorlalți moștenitori legali sau testamentari care s-au conformat prevederilor legii.
In speță, intervenienții invocă dreptul de proprietate și implicit dreptul la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 în considerarea calității de moștenitori ai lui.
În situația în care intervenienții nu au formulat cerere de restituire sau nu au respectat termenul impus de lege pentru depunerea acesteia, de cotele cuvenite acestora profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite.
Prin urmare, admisibilitatea cererii de intervenție, formulată de către alți moștenitori ai persoanei îndreptățite, putea fi discutată doar din prisma dovedirii calității de succesori a intervenienților și nu a formulării cererii de restituire.
Cum intervenienții și-au dovedit calitatea de moștenitori, aceștia pot invoca un drept propriu în procedura Legii nr. 10/2001 pornită și de către reclamantă pentru același imobil, cererea de intervenție fiind astfel admisibilă.
În ceea ce privește criticile formulate de Statul Român Curtea reține că la judecata cauzei în fond nu au fost făcute probe privind situația juridică actuală a terenului. Deși s-a arătat că imobilul este deținut în prezent de două societăți comerciale nu s-au mai administrat dovezi referitoare la deținătorul actual al bunului pentru că, în raport de această situație, dispozițiile art. 28 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 sunt, sau nu, aplicabile.
Pe cale de consecință, în raport de aceste considerente, Curtea, apreciind că sunt incidente dispozițiile art.297 alin 1 Cod procedură civilă, va admite ambele apeluri și va desființa sentința apelată, cauza fiind trimisă pentru rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile civile promovate de apelantul pârât STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat prin C, cu sediul procesual ales în C, strada -. - nr. 18, județul C și apelantul intervenient, cu domiciliul procesual ales în C,-, -. B,. 44, județul C, împotriva sentinței civile nr. 312/C/25.03.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. G,. 61, județul C și intimați pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C,-, cu sediul în C, strada - nr. 24-28, județul C și, cu sediul în C,-, județul C, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Desființează sentința atacată și trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Constanța.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec./tehnored.jud.apel: /22.10.2008
Gref.AB/11 ex./27.10.2008
Emis 7 com.
azi, 03.11.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
- copie -
CĂTRE,
TRIBUNALUL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ
Vă înaintăm alăturat dosarul nr-, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/200, privind apelurile declarate de apelantul pârât STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, reprezentat prin C, cu sediul procesual ales în C, strada -. - nr. 18, județul C și apelantul intervenient, cu domiciliul procesual ales în C,-, -. B,. 44, județul C, împotriva sentinței civile nr. 312/C/25.03.2008 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. G,. 61, județul C, și intimați pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, strada - nr. 24-28, județul C și, cu sediul în C,-, județul C, întrucât Curtea, prin decizia civilă nr. 206/C din 24 septembrie 2008 a decis:
"Admite apelurile.Desființează sentința atacată și trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Constanța. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 septembrie 2008."
Dosarul conține un nr. de ___ file și are atașat dosarul nr- al Tribunalului Constanța (194 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET, Grefier,
Judecător - - - -
- 2 ex. -
Președinte:Costea MonicaJudecători:Costea Monica, Daniela Petrovici
