Speta Legea 10/2001. Decizia 212/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.212/

Ședința publică din 20 Octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Ștefan Badea președinte secție civilă

JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca

Grefier: - -

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor civile declarate de reclamanta, domiciliată în Pitești, strada - - (), nr.80, județul A și de pârâta SOCIETATEA AGRICOLA LACULUI, cu sediul în Lacului, județul A, împotriva sentinței civile nr.331 din 07 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții PRIMĂRIA COMUNEI LACULUI, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI LACULUI, PRIMARUL COMUNEI LACULUI ȘI COMUNA LACULUI PRIN PRIMAR, cu sediul în comuna Lacului, județul

Apelurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din data de 06 octombrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării a fost pronunțată următoarea soluție:

CURTEA

Deliberând asupra apelurilor civile de față:

Constată că la data de 04.08.2005, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Primăria Comunei Lacului, județul A, Primarul Comunei Lacului - -, Consiliul Local Lacului, Comuna Lacului și Societatea Agricolă "" Lacului, pentru anularea Dispoziției nr.148 din 30 iunie 2005, emisă de pârâta Primăria Comunei Lacului; să fie obligate pârâtele să-i restituie în natură reclamantei următoarele suprafețe de teren: 4.000. teren intravilan, fostă gospodărie bătrânească, situată în pct." V", 1.500. teren forestier, situat în pct." ", 2.000. teren forestier, situat în pct."", precum și diferența până la suprafața de 7,24 ha. teren, menționată în registrul agricol și situată pe raza unor comune limitrofe, ce a făcut obiectul unor comasări; să fie obligată pârâta Societatea Agricolă "" Lacului să emită dispoziție de restituire, în echivalent, pentru toate construcțiile ce au fost preluate de stat în baza sentinței civile nr.1593/1955 pronunțată de fostul Tribunal Popular al Raionului Vedea, Regiunea Pitești.

Reclamanta și-a precizat acțiunea la data de 08.06.2007, în sensul că înțelege să se judece cu Comuna Lacului - prin Primar, iar Societatea Agricolă "" Lacului, să fie obligată să răspundă la notificarea acesteia, emițând decizia solicitată (63).

Prin sentința civilă nr.331 din 7 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, s-a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei Lacului - -, Primăria Comunei Lacului, Consiliul Local al comunei Lacului, Societatea Agricolă "" Lacului și Comuna Lacului - prin Primar.

S-a constatat că pentru construcțiile deținute de pârâta Societatea Agricolă "" comuna Lacului, situate pe raza comunei Lacului, satul, județul A, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii constând în bunuri sau servicii oferite în echivalent, cu acordul persoanei îndreptățite.

A mai fost obligată aceeași pârâtă să emită reclamantei dispoziție de restituire în echivalent potrivit celor mai sus-arătate.

S-a respins cererea privind anularea Dispoziției nr.148 din 30 iunie 2005.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin Dispoziția nr.148 din 30 iunie 2005 au fost respinse notificările reclamantei înregistrate sub nr.1449/2001 și nr.774/2001 (4-5), prin care aceasta solicita restituirea în natură a terenului în suprafață de 1.000. situat în satul V, comuna Lacului și acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața totală de 6.80 ha. teren, situată pe raza aceleiași localități, precum și pentru construcțiile preluate de stat în baza sentinței civile nr.1593/1955.

După ce a reținut că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită la restituire în sensul cerut de dispozițiile art.3 din Legea nr.10/2001, în calitate de descendentă de gradul I, fiind moștenitoarea defuncților G și, a fost avută în vedere sentința civilă nr.1593/1955 pronunțată de fostul Tribunal Popular al Raionului Vedea, prin care s-a dispus în baza Decretului nr.111/1950 trecerea în proprietatea statului a bunurilor aparținând autorului G, potrivit imobilelor reținute prin dispozitivul acestei hotărâri civile.

S-a mai dat eficiență dispozițiilor art.24 din Legea nr.10/2001, în sensul că în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ s-au de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupus că deține imobilul sub nume de proprietar.

Instanța a mai reținut că, reclamantei alături de alte persoane în calitate de moștenitori ai autorilor G și li s-au reconstituit prin titlul de proprietate nr.-/26.07.2004, în baza legii fondului funciar, dreptul de proprietate pentru suprafața de 49.620. teren situat pe raza satului, comuna Lacului, din care suprafața de 5.620. teren situat în intravilanul localității.

S-a apreciat, că potrivit art.8 din Legea nr.10/2001 nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localității la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Totuși instanța de fond a reținut că Legea nr.10/2001 are un caracter reparatoriu acoperind și acele terenuri din intravilanul localității care nu au fost restituite persoanelor îndreptățite până la intrarea acestei legi în vigoare, respectiv 14.02.2001, iar în speță reclamanta trebuia să facă dovada dincolo de orice îndoială că terenurile menționate în notificări, sunt situate în intravilanul localității, au fost preluate abuziv de stat, sunt disponibile și nu au fost restituite în întregime persoanei îndreptățite.

Întrucât reclamanta nu a produs această dovadă în cauză, instanța de fond, a dat eficiență dispozițiilor art.1169 Cod civil, iar în baza art.26 alin.3 din Legea nr.10/2001, republicată, a respins acțiunea în ceea ce privește cererea având ca obiect anularea Dispoziției nr.148/2005.

În privința construcțiilor ce au făcut obiectul sentinței civile nr.1953/1955 pronunțată de fostul Tribunal Popular al Raionului Vedea, instanța a reținut în mod neîndoielnic că pârâta Societatea Agricolă " Lacului", județul A, este persoana juridică deținătoare a construcțiilor, în sensul cerut de dispozițiile art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001 republicată, în baza Protocolului din data de 26.06.1991 a patrimoniului fostului Lacului, unde se regăsesc construcțiile solicitate de către reclamantă.

Întrucât, din adresa nr.3445/06.07.2005 (fila 21), Primăria comunei Lacului a transmis pârâtei Societatea Agricolă "" Lacului întreaga documentație depusă de către reclamantă, instanța de fond a apreciat că această unitate deținătoare avea obligația instituită de dispozițiile art.25 din Legea nr.10/2001, republicată, să se pronunțe prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra notificărilor înaintate de reclamantă și să facă o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii construcțiilor.

Față de aceste considerente de esență, instanța de fond a statornicit soluția expusă mai sus.

Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel apelanta-reclamantă, cât și apelanta-pârâtă Societatea Agricolă "" Lacului, județul A, criticând-o după cum urmează:

Prin apelul său, apelanta-reclamantă critică sentința civilă a instanței de fond sub aspectul încălcării de către instanță a prevederilor art.129 alin.5 Cod procedură civilă, în sensul că nu a ordonat probele necesare pentru a se stabili suprafața aferentă construcțiilor ce a fost preluată odată cu acestea în anul 1955.

Apreciază că în acest fel instanța nu putea reține lipsa unor probe pentru suprafața de teren revendicată sau împrejurarea că terenul cerut a constituit obiectul Legii nr.18/1991.

Prin apelul său, apelanta-pârâtă Societatea Agricolă "" Lacului, județul A critică aceeași sentință civilă pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că au fost încălcate dispozițiile art.304 alin.1 pct.8 și 9 Cod procedură civilă, pe cele ale art.130 alin.2 și pe cele ale art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

Trecând la dezvoltarea acestor critici, apelanta-pârâtă precizează că instanța nu și-a exercitat un rol activ pentru a stabili adevărul în cauză, nu a acordat un tratament egal părților în privința ajutorului activ pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora.

Se mai pretinde că au fost interpretate greșit probele aflate la dosarul cauzei, ajungându-se astfel la pronunțarea unei sentințe nelegale și netemeinice.

Trecând la starea de fapt, apelanta-pârâtă arată în esență că în mod greșit instanța de fond a constatat că prin Protocolul încheiat la 30 iunie 1991 cu nr.475, societatea pârâtă a primit prin transmitere de la. Lacului construcțiile la care se referă dispozitivul sentinței civile a instanței de fond.

Apelanta-pârâtă face și un istoric al circulației juridice a acestor construcții, arătând că imobilul una casă de locuit compusă din 4 camere, a constituit după confiscare sediul Procuraturii Raionului Vedea și în lipsă de dovezi a fost obligată să restituie toate construcțiile.

Mai menționează că unificarea -ului cu -ul Lacului a privit în exclusivitate terenuri agricole, nu și construcții, deoarece prima cooperativă agricolă de producție nu dispunea de construcții.

în sensul că eronat instanța de fond a reținut că prin protocolul amintit mai sus, apelanta-pârâtă a primit prin transmitere imobilele construcții ce au aparținut autorului reclamantei, respectiv defunctul

Solicită admiterea apelului și pe fond casarea sentinței civile apelate și trimiterea cauzei la instanța de fond spre o nouă judecată.

La data de 09.02.2008, această apelantă-pârâtă a formulat precizări la apel, anexând actul de protocol din 30 iunie 1991, anexa la acest protocol dezvoltată pe 4 pagini și factura nr.6 din 08.06.1993 (223-230), prin care reia aceleași motive de apel într-un mod detaliat, susținând în esență că apelanta-pârâtă nu a preluat construcțiile ce au fost confiscate de la autorul reclamantei și că acestea nu se regăsesc în actul de protocol nr.475/30 iunie 1991.

În ședința publică din 7 aprilie 2008, apelanta-reclamantă, prin apărător, a precizat că nu mai are de formulat cereri prealabile în cauză, însă curtea, din oficiu, față de motivarea apelului declarat de apelanta-pârâtă Societatea Agricolă "" Lacului, în sensul că se contestă identitatea de bunuri din Protocolul din data de 30 iunie 1991 și cele din sentința civilă nr.1593/1955, a pus în discuție necesitatea unei expertize.

Expertiza a fost efectuată, având în vedere că apelanta-reclamantă, prin apărător, a achiesat la efectuarea sa, în final stabilindu-se ca expertul desemnat prin tragere la sorți în condițiile art.202 Cod procedură civilă, să răspundă la următoarele obiective: identificarea construcțiilor menționate în cuprinsul Protocolului încheiat la data de 30 iunie 1991 și cele din sentința civilă nr.1593/1955, prin care s-a dispus în baza Decretului nr.111 din 20 iulie 1950, trecerea în patrimoniul statului a unor imobile proprietatea numitului G, precum și dacă există identitate între aceste bunuri, cât și identificarea suprafeței de teren aferentă construcțiilor și preluată de stat prin aceeași sentință civilă precizată mai sus.

Raportul de expertiză tehnică judiciară a fost depus la dosar (263-275), cauza fiind amânată pentru ca cei doi apelanți să ia cunoștință de conținutul raportului de expertiză (277), iar punerea în discuție a conținutului raportului de expertiză s-a făcut în ședința publică din 23 iunie 2008, ocazie cu care apelanta-reclamantă, prezentă și prin apărător, a precizat că nu are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și nici alte cereri.

Cauza a fost repusă pe rol prin încheierea din 26 iunie 2008, în baza dispozițiilor art.151 Cod procedură civilă, instanța găsind necesare noi lămuriri în privința regimului juridic al imobilelor în cauză.

La termenul din 8 septembrie 2008, instanța punând în discuție motivul repunerii pe rol a cauzei, la cererea apelantei-reclamante a admis suplimentarea probatoriului cu doi martori care ulterior au fost audiați (310, 319-320).

Analizând sentința civilă apelată, ansamblul probator administrat în cauză astfel cum a fost completat în faza de apel a soluționării pricinii, curtea constată că ambele apeluri sunt nefondate, urmând a fi respinse în această modalitate pentru următoarele considerente:

Privitor la apelul formulat de apelanta-reclamantă, se reține că în mod corect instanța de fond a dat eficiență dispozițiilor art.1169 Cod civil, apreciind că pentru întreg terenul de 49.620. situat pe raza satului V, comuna Lacului, din care face parte suprafața de 5.620. teren intravilan, s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr.-/26.07.2004 (118 fond), reclamantei împreună cu alte persoane îndreptățite, în calitate de moștenitori ai autorilor G și.

Este adevărat că prin cererea de repunere pe rol în vederea continuării judecății, apelanta-reclamantă își precizează obiectul acțiunii sale, arătând că suprafața totală a terenurilor revendicate în natură și situate în comuna Lacului, satul, trebuie să totalizeze suprafața de 7,24 ha. potrivit evidențelor din registrul agricol și adeverinței de la arhivele naționale.

Întrucât apelanta-reclamantă a rămas pasivă în ceea ce privește precizarea suprafeței cu vecinătăți și a categoriei de folosință pentru întreaga suprafață de 7,24 ha. menționată în cererea precizatoare, instanța de fond cu adresa nr- (fila 153), în baza rolului activ prevăzut de art.129 alin.5 și 6 Cod procedură civilă, a solicitat acesteia să procedeze la efectuarea respectivelor precizări.

Instanța a revenit cu aceeași solicitare către apelanta-reclamantă (fila 158) și cum la termenele ulterioare părțile au lipsit, s-a trecut la soluționarea pricinii.

Cum nici în apel această stare de fapt, prin probele administrate, nu s-a schimbat, rezultă că în mod corect instanța de fond a reținut că apelantei-reclamante i-a fost reconstituit în totalitate dreptul de proprietate după procedura instituită de Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare.

Curtea apreciază necesară complinirea motivării soluției pronunțată la instanța de fond, reținând în plus că prin adresa nr.7365 din 29.10.2007, Primăria comunei Lacului precizează că apelantei-reclamante i-au fost retrocedate terenurile în baza Legii nr.18/1991, conform hotărârii Comisiei Județene nr.77/02.09.1991, anexa II, poz.34, pentru suprafața totală de 4,90 ha. fiind eliberat titlul de proprietate nr.-/2004, pentru suprafața totală de 4,96 ha. teren agricol.

În aceeași adresă se mai arată că prin Legea nr.1/2000 i s-a reconstituit aceleiași apelante-reclamante dreptul de proprietate și pentru diferența de 1,22 ha. fiind validată prin hotărârea Comisiei Județene nr.1385/2004, anexa 39, poziția 57 (113 dosar fond).

De altfel, din cuprinsul anexei nr.77 din 02.09.1991 ce cuprinde contestațiile persoanelor împotriva propunerilor Comisiei comunale Lacului de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii fondului funciar, la nr.curent 172, rezultă că pentru moștenitorii defuncților G și, s-a admis contestația acestora în sensul reținerii împrejurării că autorii lor au posedat suprafața totală de 5,90 ha. din care 4,90 ha. teren agricol ce a făcut obiectul 308/1953 și suprafața de 1,11 ha. pădure, urmând să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru 1,00 ha. pădure, iar pentru suprafața de 4,40 ha. să primească acțiuni la. Pitești, precum și 0,50 ha. teren în proprietate (116, 117).

Aceste suprafețe de teren corespund evidenței din registrul agricol din anii 1948-1951, situație rezultată din aceleași documente amintite mai sus, astfel încât problema reconstituirii dreptului de proprietate a fost rezolvată integral după procedura instituită de Legea fondului funciar.

Prin urmare, în mod corect instanța de fond a reținut că potrivit art.8 din Legea nr.10/2001, nu intră sub incidența acestei legi terenurile situate în extravilanul localității la data preluării abuzive sau la data notificării, iar în privința caracterului reparatoriu al Legii nr.10/2001, a căror dispoziții acoperă și terenuri din intravilanul localității care nu au fost restituite persoanelor îndreptățite până la intrarea în vigoare a acesteia, reclamanta trebuia să facă dovada cu certitudine că terenurile menționate în notificări sunt situate în intravilanul localității și că au fost preluate abuziv de stat, sunt disponibile și că nu au fost restituite în întregime persoanei îndreptățite.

Numai că, prin cererea de repunere pe rol înregistrată sub nr.6370/08.06.2007 (63 dosar fond), reclamanta face vorbire și de terenuri forestiere situate în pct. " ", pct. "" și pct. "Coastă", cărora nu le sunt aplicabile dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001.

Cum numai prin adiția acestor terenuri forestiere se depășește suprafața de teren reconstituită în baza Legii fondului funciar, rezultă că soluția instanței de fond este legală și temeinică, astfel încât în baza art.296 Cod procedură civilă va fi păstrată soluția și în consecință, respins apelul apelantei-reclamante formulat împotriva acesteia.

Nici apelul formulat de către apelanta-pârâtă Societatea Agricolă "" Lacului, județul A, nu este fondat.

Trecând peste invocarea unor dispoziții procedurale ce privesc în exclusivitate motive de recurs (304 alin.8 și 9 și art.312 alin.1 Cod procedură civilă), curtea reține că soluția statornicită de către instanța de fond în privința acestei apelante-pârâte este corectă.

Se are în vedere probele administrate de către instanța de fond, cât și cele din faza de apel, respectiv expertiza tehnică întocmită de expert tehnic judiciar (263-275), dar mai ales probele testimoniale, respectiv declarațiile martorilor și (319-320), prin intermediul cărora s-a stabilit că toate clădirile ce au aparținut autorului apelantei-reclamante, cele ale defunctului G, au fost preluate de primărie, funcționând în acestea procuratura, intrând apoi în patrimoniul -ului, unificat ulterior cu Lacului.

Coroborând aceste probe cu mențiunea finală din adresa nr.7365 din 29.10.2007, eliberată de Primăria comunei Lacului, județul A, prin care se arată că imobilele confiscate în baza sentinței civile nr.1593/1955, în perioada cooperativizării, au făcut parte din patrimoniul Lacului, așa cum rezultă din inventarul bunurilor predate la data constituirii, Societății Agricole "".

Or, bunurile predate, existente în patrimoniul fostului Lacului, către Societatea Agricolă "" sunt cele prevăzute în "Actul de protocol" din 30 iunie 1991, la care este anexată "Situația" evidenței bilanțiere la 31.03.1991 privind patrimoniul aceluiași care se preia de societatea agricolă amintită mai sus (183-186).

În consecință, în mod corect instanța de fond a reținut că s-a făcut dovada transmiterii către apelanta-pârâtă Societatea Agricolă "" Lacului, județul A, prin Protocolul din data de 26.06.1991, a patrimoniului fostului Lacului, inclusiv clădirile din litigiu.

Prin urmare, unitatea deținătoare avea obligația ca în baza art.25 din Legea nr.10/2001, republicată, să emită decizie motivată și să facă o ofertă de restituire prin echivalent, corespunzătoare valorii construcțiilor.

Față de aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă, acest apel va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelurile formulate de apelanta-reclamantă, domiciliată în Municipiul Pitești, str.- - () nr.80, județul A și de apelanta-pârâtă SOCIETATEA AGRICOLĂ "" LACULUI, cu sediul în comuna Lacului, județul A, împotriva sentinței civile nr.331 din 7 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosar nr- (număr în format vechi 3893/Cv/2005), intimați-pârâți fiind: PRIMĂRIA COMUNEI LACULUI, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI LACULUI, PRIMARUL COMUNEI LACULUI - și COMUNA LACULUI PRIN PRIMAR, toți cu sediul în comuna Lacului, județul

Definitivă.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și pentru cauze cu Minori și de Familie.

,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Ex.8/18.11.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Ștefan Badea
Judecători:Ștefan Badea, Ion Rebeca

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 212/2008. Curtea de Apel Pitesti