Speta Legea 10/2001. Decizia 241/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE APEL
DECIZIE Nr.241
Ședința publică de la 08 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paula Păun
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
Grefier: - - - -
*****
Pe rol, judecarea apelului declarat de contestatorii, domiciliat în Tg.J, Cl.B, nr.19, jud. și, domiciliat în B, sector 3, b- -, nr.2, - 1,.98, împotriva sentinței civile nr.130 din 21 martie 2005 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.299/CIV/2005, în contradictoriu cu intimata SC DRUMURI SRL, cu sediul în C,-, județul D, având ca obiect Legea 10/2001, ca urmare a casării deciziei civile nr.2647 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, prin decizia civilă nr.370 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorii și, reprezentați de avocat și intimata SC DRUMURI SRL, reprezentată de consilier juridic.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că expertul a depus completarea la raportul de expertiză, după care;
Avocat, pentru contestatorii și și consilier juridic, pentru intimata SC DRUMURI SRL, pe rând având cuvântul, au arătat că au observat raportul de expertiză și nu au obiecțiuni de formulat.
La interpelarea instanței, cu referire la titlul intimatei asupra terenului in litigiu, cj. Juridic a precizat că intimata nu deține nici un titlu cu privire la acest teren, plătind chirie pentru terenul învecinat, proprietatea altei persoane
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru contestatorii și, solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile, în sensul admiterii acțiunii și restituirii în natură a terenului în suprafață de 967 mp, conform raportului de expertiză întocmit de expert tehnic. Cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimata SC DRUMURI SRL, a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile atacate, ca temeinică și legală, apreciind că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a terenului, a calității de moștenitori și aceea a calității de proprietari, ai autorilor.
CURTEA:
Asupra apelului de față:
La 27 octombrie 2004, reclamanții și, au chemat în judecată pe pârâta SC OLTENIA C, contestând decizia nr.32 emisă de aceasta la 30 septembrie 2004, prin care s-a de respins notificare reclamanților privind restituirea terenului în suprafață de 699. situat în mun.Tg.J, Cart. jud.
S-a susținut în motivarea contestației că pârâta a respins cererea, întrucât reclamanții nu și-au dovedit calitatea de moștenitori, că nu a fost aprobată preluarea abuzivă a imobilului și acesta nu a fost identificat ca fiind același cu cel deținut de pârâtă.
Prin sentința nr.387 din 2 decembrie 2004, Tribunalul Gorj, s-a dezinvestit, ca urmare a admiterii excepției de necompetență invocată de pârâta SC OLTENIA SA, declinându-și competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, în raport de dispozițiile art.24 alin.(8) din Legea nr.10/2001, potrivit cu care plângerea se soluționează de secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare.
a fost înregistrata pe rolul Tribunalului Dolj sub nr.299/civ/2005, care prin sentința civilă nr.130 din 21 martie 2005 respins contestația, reținând că reclamanții nu au respectat dispozițiile art.22 din Legea nr.10/2001, în sensul că nu au depus înscrisuri care să ateste vocația succesorală a reclamanților, respectiv certificat de moștenitor sau de calitate succesorală, actele de stare civilă, copiile certificatelor de naștere și de deces nefiind îndestulătoare în stabilirea calității procesuale active.
De asemenea, instanța de fond și-a motivat soluția de respingere a contestației având în vedere neîndeplinirea cerințelor legate de forma înscrisurilor, care nu sunt legalizate și certificate conform cu originalele, invocându-se lipsa unui titlu de proprietate în forma prevăzută de legiuitor pentru a produce efecte translative de proprietate, precum și împrejurarea preluării abuzive a imobilului.
Prin decizia civilă nr.2647 din 17 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiovaa respins apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței Tribunalului Dolj, cale de atac nemotivată de către reclamanți.
Hotărârea pronunțată în soluționarea apelului, în baza celor invocate de prima instanță, în condițiile art.292 alin.2 pr.civ. a păstrat motivarea tribunalului, în sensul că reclamanții nu au făcut dovada preluării abuzive a terenului, a calității de moștenitori și aceea a calității de proprietari ai autorilor.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții și, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 pr.civc.
Astfel, se susține de recurenți că instanța de apel nu a dispus citarea acestora cu mențiunea de a depune înscrisurile în original și nu a uzat de prerogativele conferite de legiuitor privind exercitarea unui rol activ, consființit de prev.art.129 alin,4 din același cod, în temeiul cărora "judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Prin decizia civilă nr.370 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare, Curții de Apel Craiova.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții au investit instanța cu soluționarea unei contestații, în cadrul procesual definit de prevederile art.24 alin.(7) din Legea nr.10/2001, în vigoare în forma inițială la data introducerii acțiunii, îndreptate împotriva deciziei emisă de unitatea deținătoare a imobilului, respectiv Oltenia SA, întrucât i-a fost respinsă notificarea formulată în vederea restituirii terenului în suprafață de 699 mp.situat în mun.Tg.J, cartierul, jud.
În acord cu dispozițiile artt.22 din Legea nr.10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum și,în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate, vor fi depuse ca anexe la notificare.
Este de observat că, în recurs s-au depus înscrisuri care fac dovada dreptului de proprietate, reconstituit în baza Legii nr.18/1991, conform titlurilor de proprietate nr.1.487.550/16 octombrie 2002 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupora terenurilor G, pentru suprafața de 13 ha. teren pe numele reclamanților și (fila 33 dosar recurs), iar ulterior, pentru primul reclamant,s-a emis și titlul de proprietate nr.13.464.894 din24 iunie 2005, în temeiul aceleiași legi, pentru suprafața de 2 ha. astfel cum rezultă din înscrisul aflat la fila 35 dosar.
De asemenea, din "borderoul proprietăților și exploatațiilor agricole" din orașul Tg.J, întocmit în anul 1948, rezultă că imobilul din- a aparținut în proprietate familiei și, fiind trecuți și, - (aceștia din urmă în calitate de descendenți), astfel cum rezultă din copiile certificatelor de naștere, depuse la filele 37-38 dosar, reclamanții fiind nepoți de fiică ai autoarei defuncte,.
Potrivit noii reglementări a art.22 (în prezent art.24 introdus prin Legea nr.247 /2005 - de imediată aplicare ) - (1) "în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive, sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive, astfel că în aplicarea prevederilor alin.(1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar".
Cât privește însă identitatea terenului în suprafață de 699 mp.solicitat prin notificare a fi restituit, instanțele au de lămurit identificarea lui, respectiv dacă acesta este cel cuprins în "borderoul proprietăților și exploatațiilor agricole" din orașul Tg.J sau dacă a fost deja restituit în temeiul Legii nr.18/1991.
Cu prilejul rejudecării, instanța de trimitere are a administra proba cu expertiză imobiliară, de identificare a imobilului în litigiu și a realiza o corectă identificare a terenului, în raport de înscrisurile depuse în recurs, ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr.18/1991.
În rejudecarea apelului, în raport de dispoz.art.315 alin.1 pr.civ. Curtea de Apel Craiova, în ședința de judecată din 19 martie 2009, dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topometrie, având ca obiective: individualizarea terenului solicitat prin notificare, în raport de actele doveditoare depuse de apelanții contestatori, să se verifice dacă terenul este deținut de intimată, dacă este liber de construcții și detalii de sistematizare, cu întocmirea unei schițe detaliate a terenului, și, de asemenea, dacă terenul este intravilan sau extravilan și a făcut obiectul restituirii, în temeiul legilor fondului funciar. De asemenea, instanța a solicitat relații de la Primăria Mun.Tg.J, privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în baza Legii 18/91, în favoarea reclamanților.
Cu adresa nr.14969 din 01 aprilie 2009, Primăria Mun.Tg.J a înaintat instanței, în copii certificate, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de și, precum și actele doveditoare ale dreptului de proprietate.
Părțile au depus la dosar mai multe înscrisuri, între care, acte privind reorganizarea intimatei și calitatea procesuală pasivă a acesteia, noua denumire fiind SC DRUMRI SA, acte de stare civilă, procură, împuternicire de reprezentare, delegație avocațială, chitanțe de plată onorariu de expert și onorariu avocat.
La data de 08 iulie 2009, s-a depus la dosar raportul de expertiză întocmit de exp.tehnic judiciar, la care părțile nu au formulat obiecțiuni, și care concluzionează următoarele: - terenul în litigiu este amplasat în intravilanul Mun.Tg.J, cart. jud.G, iar, în urma măsurătorilor, rezultă suprafața deținută de pârâta SC DRMURI SRL ca fiind de 967 mp. cu următoarele dimensiuni și vecinătăți: N - DN 67 Tg.J-Rm. pe dimensiunea 10,98.; E - SC și SA Tg.J pe dimensiunea de 79,42.; S - SC și SA Tg.J pe dimensiunea de 13,55.; V - (teren închiriat pârâtei), pe dimensiunea de 79,06.; - terenul deținut de intimată are suprafața de 967 mp. mai mult cu 272 mp. față de cel solicitat de reclamanți prin notificare, întrucât la data respectivă reclamanții nu cunoșteau exact,in fapt, suprafața terenului în litigiu; - în urma discuțiilor cu reprezentantul intimatei, rezultă că societatea a cumpărat numai construcțiile, fără teren, și că plătește chirie pârâtei, care a obținut titlul de proprietate pe terenul învecinat cu terenul în litigiu; - pe terenul în litigiu se află o cabină cântar, pe o suprafață de 15,66 mp. un cântar auto pe o suprafață de 61,66 mp. și, parțial, padocul de depozitare agregate (nisip, pietriș), pe suprafața de 128,70 mp.; - terenul în litigiu este situat în intravilanul Mun.Tg.J și nu a făcut obiectul restituirii în temeiul legilor fondului funciar.
În ședința de judecată din 10 sept.2009, instanța, din oficiu, a pus în discuție și a dispus completarea raportului de expertiză, în sensul de a se preciza dacă pot fi ridicate construcțiile de pe terenul în litigiu, iar, în caz negativ, întinderea și delimitarea exactă a terenului aferent necesar folosirii acestora și a terenului liber de construcții; de asemenea, de a se preciza titlul intimatei cu privire la terenul în litigiu.
Prin completarea la raportul de expertiză - Obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară - de asemenea necontestată de părți, expertul a precizat că, în urma discuțiilor cu reprezentantul intimatei, a aflat că societatea nu deține teren în proprietate, a cumpărat numai construcțiile și, fiind o stație de producere a asfaltului, se mută acolo unde are de construit drumuri pentru a fi mai eficientă economic, iar, în ceea ce privește posibilitatea ridicării acestor construcții, întreaga stație poate fi mutată.
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată că apelul este fondat.
Astfel, prin decizia ce face obiectul contestației, s-a respins notificarea reclamanților pentru terenul în litigiu, motivându-se în esență că aceștia nu au făcut dovada calității de persoane îndreptățite (moștenitori), nu au dovedit,de asemenea, preluarea abuzivă a imobilului, dreptul de proprietate la momentul preluării, precum și identitatea terenului preluat abuziv, cu cel deținut actualmente de intimată.
Prima instanță a respins contestația, reținând neîndeplinirea cerințelor legate de forma înscrisurilor, lipsa unui titlu de proprietate în forma prevăzută de legiuitor pentru a produce efecte translative de proprietate și nedovedirea preluării abuzive a terenului.
Or, cu probele administrate în cauză, actele depuse la dosar, în special în recurs - între care " din Borderoul populației, proprietăților și exploatațiilor agricole din orașul Tg.J, jud.G, întocmit conform agricol și al populației din ianuarie 1948", acte de stare civilă - expertiză, raportat la dispoz.art.4 și 24 din Legea 10/2001, reclamanții au dovedit că terenul în litigiu a fost proprietatea autoarei lor, fiind preluat abuziv de stat, astfel încât, în baza art.1 din Lg.10/2001, sunt îndreptățiți la restituire.
De altfel, această problemă, a dreptului reclamanților la restituire, a fost dezlegată chiar prin decizia de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspectele ce trebuiau rezolvate de instanța de rejudecare vizând numai identificarea terenului solicitat a fi restituit, respectiv dacă acesta este cel cuprins în "borderoul proprietăților și exploatațiilor agricole", din orașul Tg.J, sau dacă a fost deja restituit în temeiul Legii 18/1991.
Cum, s-a făcut dovada că terenul solicitat de reclamanți în temeiul Legii 10/2001, este în posesia pârâtei, care nu justifică nici un titlu pentru deținerea acestuia, și nu a făcut obiectul reconstituirii în temeiul legilor fondului funciar, contestația reclamanților împotriva deciziei de respingere a notificării, este întemeiată.
În ceea ce privește modalitatea de restituire a terenului în litigiu, sunt aplicabile dispozițiile art.1 din Lege, care prevede, în principiu, restituirea în natură, astfel încât, restituirea în altă modalitate se face numai atunci când nu este posibilă restituirea în natură.
Cum, în speță, pe terenul în litigiu se află o cabină cântar, un cântar auto și, parțial, un de depozitare agregate, aceste construcții putând fi ridicate, rezulta ca nu sunt incidente dispozițiile Legii, care se referă la măsuri reparatorii în echivalent; acestea vizeaza suprafețele ocupate de construcții noi, cele afectate servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale,ceea ce nu este cazul in speta.
Față de considerentele expuse, soluția pe fond care se impune, este de restituire, către reclamanți, a suprafeței de teren solicitată și precizată, astfel cum a fost identificată de expertul, ca amplasament, întindere, dimensiuni și vecinătăți, în raportul de expertiză și schițele anexă depuse la dosar, la 08 iulie 2009.
În consecință, constatând nelegală și netemeinică sentința prin care s-a respins contestația, în baza art.296 pr.civ. se va admite apelul și se va schimba sentința atacată, în sensul că se va admite acțiunea. Se va anula Decizia nr.32/2004 emisă de SC OLTENIA SA C și se va restitui în natură, reclamanților, suprafața de 967 mp.teren situat în Tg.J, cart. jud.G, individualizat prin raportul de expertiză întocmit de exp.judiciar.
În baza art.274 pr.civ. intimata va fi obligată la 1278 lei cheltuieli de judecată către apelanți, reprezentând onorariu de expert și onorariu de avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de contestatorii, domiciliat în Tg.J, Cl.B, nr.19, jud. și, domiciliat în B, sector 3, b- -, nr.2, - 1,.98, împotriva sentinței civile nr.130 din 21 martie 2005 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr.299/CIV/2005, în contradictoriu cu intimata SC DRUMURI SRL, cu sediul în C,-, județul D, având ca obiect Legea 10/2001, ca urmare a casării deciziei civile nr.2647 din 17 octombrie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, prin decizia civilă nr.370 din 23 ianuarie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosarul nr-.
Schimbă sentința, în sensul că admite acțiunea.
Anulează decizia nr.32/2004 emisă de SC OLTENIA SA
Restituie în natură reclamanților suprafața de 967 mp.teren situat în Tg.J, cartier, jud,G, cu următoarele dimensiuni și vecinătăți:
N - DN 67 Tg.-J-Rm. pe dimensiunea de 10,98.
E - SC și SA Tg.J, pe dimensiunea 79,42.
S - SC și SA Tg.J, pe dimensiunea 13,55.
V - -, pe dimensiunea de 79,06.
Obligă intimata la 1278 lei cheltuieli de judecată către apelanți.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 08 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
20.09.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/5 ex.
Președinte:Paula PăunJudecători:Paula Păun, Paraschiva Belulescu
