Speta Legea 10/2001. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 26
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 2: Costinela Sălan
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamantul escu domiciliat în C, - -,. 2B,.1,. 17, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 161 din 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul reclamant escu asistat de avocat, lipsind intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se depunerea relațiilor solicitate Primăriei C, după care;
Apărătorul apelantului reclamant apreciază că răspunsul este evaziv și formulează cerere de suplimentare a răspunsului.
Instanța respinge cererea de suplimentare a răspunsului, apreciind că la dosarul cauzei sunt depuse acte suficiente în măsură să formeze convingerea instanței în pronunțarea soluției.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului de față.
Avocat, pentru apelantul reclamant escu, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe Primarul mun. C solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției 13006/2007, cu obligarea pârâtului la retrocedarea terenului în litigiu și, în subsidiar compensarea cu un alt teren de aceeași valoare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin notificarea înregistrată sub nr. 1341/N/2001 a solicitat restituirea terenului în suprafață de 180 mp situat în- și acordarea echivalentului valoric pentru casa demolată, iar prin dispoziția atacată i s-a respins retrocedarea în natură a terenului și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, înaintându-se dosarul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
A mai arătat că potrivit art 24 alin 1, pârâtul trebuia să-i facă o ofertă de despăgubiri prin echivalent în varianta compensării cu alte terenuri disponibile aflate în domeniul privat al mun C
S-au depus la dosar în copie înscrisuri.
Instanța, la cererea reclamantului a solicitat pârâtului înaintarea în copie a dosarului de notificare în care s-a emis dispoziția contestată și a solicitat Primăriei mun. C, Serviciul de cadastru să comunice dacă Primăria C deține în proprietate suprafețe de teren pe care le-ar putea oferi în compensare, conform Legii nr. 10/2001.
Cu adresa nr. 33458/2008 Primăria a comunicat că nu a existat o înțelegere cu reclamantul pentru suprafața de teren solicitată de acesta și nu poate preciza dacă este liberă, întrucât nu se menționează unde este situat terenul și nu dispune de rezervă de teren pentru a fi acordată în compensare.
Față de precizarea reclamantului în sensul că adresa terenului este în str. -, s-a revenit cu adresă la Primăria mun C cu menționarea adresei terenului indicat de către reclamant, răspunzându-se cu adresa nr. 33378/2008, în sensul că nu există înțelegere scrisă sau verbală cu reclamantul cu privire la acest teren.
La termenul de judecată din data de 20 iunie 2008 reclamantul a declarat că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind retrocedarea terenului în litigiu, solicitând în compensare un teren de aceeași valoare, iar în concluziile orale reclamantul prin apărător a solicitat acordarea în compensare a terenului situat în str. - -, cu vecinătățile menționate.
Prin sentința civilă nr. 161 din 20 iunie 2008, Tribunalul Dolj a luat act de renunțarea reclamantului escu la capătul de cerere privind restituirea în natură a terenului în litigiu, respingând acțiunea precizată formulată de reclamant.
Pronunțând această hotărâre instanța de fond a reținut prin dispoziția nr. 13006/2007 Primarul mun. Car espins notificarea nr. 1341/N/2001 prin care reclamantul solicita retrocedarea în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 180 mp și casă în suprafață de 74,8 mp, motivat de faptul că terenul este afectat de zona aferentă blocului, de parcare și zona aferentă conductei de termoficare, iar construcția este demolată și s-au propus despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, înaintându-se dosarul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Față de precizarea făcută de reclamant la ultimul termen de judecată în sensul că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind restituirea în natură a ternului, instanța a luat act de această solicitare, în condițiile art 246 proc.civ.
S-a reținut că reclamantul a solicitat anularea dispoziției menționate mai sus și acordarea de teren în compensare, conform art 24 alin 1 din Legea nr. 10/2001, indicând și suprafața de teren pe care o solicită și anume: str. -, având următoarele vecinătăți: N- - de acces stație de transformare, S- bloc, E- proprietate particulară, V- zona protecție stație de transformare.
Cu adresa nr. 64059/2008 Primăria mun Cap recizat că terenul solicitat de reclamant nu face parte din categoria bunurilor care se pot acorda în compensare, potrivit art 26 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
În aceste condiții, tribunalul a constatat că, neputându-se acorda în compensare terenul solicitat de către reclamant, nu sunt motive de anulare a dispoziției atacate și, în consecință, în baza art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 a respins acțiunea reclamantului așa cum a fost precizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat și motivat apel în termen reclamantul considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Susține apelantul că în cauză nu s-au administrat suficiente probe din care să rezulte realitatea afirmațiilor Primăriei C, în sensul că terenul solicitat de reclamant de 180 nu face parte din categoria bunurilor care se pot acorda în compensare, impunându-se efectuarea unei expertize.
La primul termen de judecată din apel, apelantul reclamant n-a mai susținut solicitarea făcută prin motivele de apel, respectiv efectuarea unei expertize de specialitate.
Însă, în raport de precizarea apelantului, că terenul care se poate acorda în compensarea terenului solicitat se află în C, - - -, instanța a dispus efectuarea unei adrese către Primăria municipiului C, pentru a se comunica dacă terenul solicitat poate fi dat reclamantului în compensare.
Relațiile solicitate au fost comunicate instanței cu adresa nr.-/8.12.2008, precizându-se că, așa cum s-a specificat și în adresa trimisă în primă instanță, la data de 16.05.2008, pe - - - nu există identificat teren care să poată fi acordat în compensare.
Apelul este nefondat.
Din verificarea actelor și lucrărilor cauzei se constată că sentința instanței de fond este legală și temeinică, fiind la adăpostul oricăror critici.
Astfel, prin dispoz.art.1 alin.1, art.7 alin.1, art.9, art.11 și art.26 din Lg.10/2001, s-a consacrat principiul restituirii în natură a imobilelor care intră sub incidența acestei legi, art.1 alin.2 din acest act normativ arătând că, numai în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Totodată, prin dispoz.art.26 alin.1 din Lg.10/2001 se arată că, în cazul în care restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit legii cu soluționarea notificării, este obligată ca prin decizie sau dispoziție motivată să acorde persoanei îndreptățite, în compensare, alte bunuri sau servicii, ori să propună acordarea de despăgubiri în condiții speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă, sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.
Așadar, în raport de aceste dispoziții reiese fără echivoc faptul că măsura compensării cu alte bunuri sau servicii este obligatorie și nu facultativă, neputând fi lăsată la aprecierea unității deținătoare sau a entității investită potrivit legii cu soluționarea notificării, aceasta fiind obligată prin decizia sau dispoziția motivată emisă, să acorde în compensare persoanei îndreptățite la restituire bunuri și servicii.
Totodată, dat fiind caracterul imperativ al dispoz.art.26 alin.1 din Lg.10/2001, unitatea deținătoare sau entitatea investită, potrivit legii, cu soluționarea notificării, are obligația de a compensa cu alte bunuri sau servicii persoanele îndreptățite la restituire.
În cauza de față se constată că reclamantul prin notificarea înregistrată sub nr. 1341/N/2001 a solicitat restituirea terenului în suprafață de 180 mp situat în- și acordarea echivalentului valoric pentru casa demolată, iar prin dispoziția contestată, nr.13006/2007, i s-a respins cererea de retrocedare în natură a terenului.
Prin aceeași dispoziție s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005, dispunându-se înaintarea dosarului către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
În fața primei instanțe apelantul contestator și-a precizat acțiunea formulată în sensul solicitării de a-i fi acordat teren în compensarea terenului ce i-a fost expropriat, imposibil de restituit în natură, indicând totodată și unde este situat acest teren, respectiv în C, - - -.
Cu adresele depuse atât în fața primei instanțe cât și în apel, Primăria municipiului Cac omunicat se află în imposibilitatea acordării de teren în compensare la adresa menționată de apelantul reclamant.
În atare situație se constată că în mod judicios instanța de fond a reținut că este neîntemeiată contestația formulată de reclamant, neputând fi acordat teren în compensarea suprafaței de teren de 180 mp. pe care a avut-o în proprietate, pe amplasamentul solicitat de acesta.
Așa fiind, în temeiul art.296 pr.civ. urmează ca apelul declarat de contestator să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant escu domiciliat în C, - -,. 2B,.1,. 17, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 161 din 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI C, având ca obiect legea 10/2001.
Cu recures în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
02.02.2009
Red.jud.-/4 ex.
Președinte:Maria CumpănașuJudecători:Maria Cumpănașu, Costinela Sălan
