Speta Legea 10/2001. Decizia 268/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 268
Ședința publică de la 21 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinela Sălan
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 14 octombrie 2009 privind judecarea apelurilor declarate de apelanta pârâtă Societatea Națională a OLTENIA SA TG.J cu sediul în Tg.J,--15, județul G și de apelantele reclamante domiciliată în T,-,.7,.19, jud. T, domiciliată în B, sector 6, strada - -, nr.48,.22,.1,.3,.20, născută prin mandatar, împotriva sentinței civile nr.145 din 4 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- și a cererilor de intervenție formulate de intervienenții domiciliată în Tg. J, strada -, Zona Centru,.15,.1,.2,.1, - domiciliat în Tg. J, strada -, bloc 4,.25, jud. G, domiciliat în Tg. J, - -,.4,.1,.1,.25, jud. G, domiciliat în comuna, sat, jud. G și domiciliat în B, sector 1,-, -.A,.2,.11, în contradictoriu cu intimata pârâtă FEDERAȚIA NAȚIONALĂ MINE ENERGIE (fosta Centrală Națională Federativă a Sindicatelor din România), având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 14 noiembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea apărătorului intervenientului să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 21 octombrie 2009.
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea formulată la data de 28.05.2007, reclamantele, (fostă ) prin mandatar au chemat în judecată pârâtele Tg-J și Federația Națională Mine Energie, fostă Centrala Națională Federativă a Sindicatelor din România, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților a le restitui în natură imobilul situat în comuna, județul G, compus dintr-un teren în suprafață de 10.501. vecin la -, la S-, la V- pârâtul, iar la E- drumul comunal, pe care se află amplasate mai multe bazine ale, respectiv primul în suprafață de 860. al doilea în suprafață de 564. iar al treilea în suprafață de 2844.
În subsidiar, au solicitat ca, în situația când vreun imobil nu poate fi retrocedat în natură, să fie despăgubiți prin echivalent conform Legii nr.10/2001, modificată prin Legea 247/2005,cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată reclamantele au susținut că sunt moștenitoarele legale ale autoarei, devenită prin căsătorie (decedată la 11.01.1954, conform certificatului de deces seria -, nr.-), care a fost fiica autoarei, iar aceasta, la rândul său a mai avut încă doi copii, pe și "zis ".
Autoarea a avut trei copii, respectiv, și.
a avut un singur copil, respectiv, care la rândul său a avut două fiice, respectiv pe reclamantele și și care sunt moștenitoarele sale legale, conform certificatului de moștenitor nr.147/30.09.2003, emis de, aceste reclamante fiind și moștenitoarele lui, conform certificatului de moștenitor nr.1/04.01.1985, emis de fostul notariat de Stat al Sectorului 2
Notificarea nr.103/E/2001, pentru bunurile în cauză a fost formulată de, tatăl reclamantelor, iar notificarea nr.135/E/2002 a fost depusă de reclamanta (născută ) conform certificatului de naștere seria -, nr.- și adresei nr. H 02//-, emis de Ministerul Afacerilor Externe al României prin care au solicitat restituirea în natură a terenurilor și construcțiilor ce formau la momentul naționalizării, timp la care 1/2 din proprietatea aparțineau lui (), iar cota de 1/2 aparținea (), sora primului.
S-a mai susținut că la momentul naționalizării, cele 3 bazine existau, fiind ulterior renovate, calitatea de proprietar al rezultând din sentința civilă nr.78/30.01.1924 a Tribunalului Gorj, prin care se constată calitatea de coindivizari asupra pentru () și, cu cotă de 1/2 fiecare, stare de indiviziune care a existat și la momentul naționalizării.
S-a arătat că () dovedește calitatea de proprietar și cu actul de garanție ipotecară, autentificat sub nr.481/26.03.1930 din al cărui conținut rezultă că acesta era propritar cu cotă de 1/2 din Stațiunea, asupra căreia a fost înscrisă ipoteca de prim în favoarea Băncii Creditul.
Prin procesul-verbal din 26.06.1953, încheiat în aplicarea Decretului nr.92/1950, confirmat prin procesul-verbal din 21.07.1953 al Comisiei Regionale pentru, s-a propus naționalizarea imobilelor ce au aparținut, care exploata Stațiunea.
Calitatea de coindivizar al, a ( prin căsătorie), rezultă din contractul de arendă nr.210/1923, confirmat în adeverința nr.716/24.04.1936, a Primarului Comunei.
Susțin reclamantele că actualmente, terenul și se află în proprietatea Tg-J, care la rândul său le-a cumpărat de la Centrala Națională a Sindicatelor Miniere din România, actualmente Federația Națională Mine Energie, că există fizic și că pot fi restituite în natură.
Cu toate că au formulat notificarea, actualul proprietar nu a dat nici un răspuns, drept pentru care au formulat prezenta acțiune.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1 alin.1, art.4 alin.1, art.7 alin.1 și art.9 din Legea nr.10/2001.
În susținerea cererii de chemare în judecată s-au depus:
- schema filiației reclamantelor;
- copia xerox a notificării numitului din data de 28.09.2001, care nu poartă număr de înregistrare;
- notificarea din 25.02.2001, realizată prin Biroul executorului Judecătoresc, către: Primăria Comunei, Prefectura Județului G, Societatea Comercială de Turism, Regia Autonomă a Oltenia, Sistemul de Gospodărie a Apelor Tg-J, Inspectoratul Școlar al Județului G și.;
- planul de amplasament pentru terenul în litigiu;
- copie xerox - act de recunoaștere de drepturi transcris sub nr.4076/01.09.1922;
- copie xerox sentința civilă nr.78/30.01.1924 a Tribunalului Gorj - Secția
II-a;
- sentința civilă nr.59/21.02.1927;
- garanția ipotecară ce privește pe (zis ) și Banca Creditul;
- procesul-verbal nr.4433 autentificat sub nr.483/1930;
- procesul-verbal nr.716/24.04.1937 al Primăriei;
- referatul privind completarea dosarului de naționalizare întocmit de fostul S Popular al Raionului Novaci;
- procesul-verbal din 21.06.1953;
- procesul-verbal din 26.06.1953 (fila nr.41);
- decizia nr.12570/01.07.1949 emisă de Comitetul provizoriu al Județului G;
- certificat de deces al autoarei, certificat naștere, certificat deces, certificat moștenitor nr.1/04.01.1985 al autorului, certificat naștere, certificat deces, certificat de moștenitor nr.402/12.07.1991 al autoarei, certificat naștere, certificat deces, certificat de moștenitor nr.147/2003 al lui, certificat naștere, certificat căsătorie, certificat căsătorie, devenită prin căsătorie, adresa nr. H 02//-, eliberată de către Direcția relații Consulare din cadrul MAI a României, extras din registrul de stare civilă ce privește pe -, certificat naștere.
Documentația în cauză, precum și copia după cererea de chemare în judecată, s-au comunicat celor două pârâte. Drept urmare. Tg-J, la 03.10.2007, formulează întâmpinare prin care invocă autoritatea lucrului judecat, în raport de sentința civilă nr.45/27.02.2004, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.5239/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și dispoziția nr.59/626/26.01.2007 emisă de Directorul General al Tg- Totodată, se solicită suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea cererii de intervenție, formulată la de către și, conform certificatului aflat la fila nr.82 din dosar.
Aceeași pârâtă a depus la dosarul cauzei copiile sentinței civile nr.45/27.02.1945 a Tribunalului Gorj, decizia civilă nr.4161/09.12.2004 a Curții de APEL CRAIOVA, precum și decizia nr.5239/29.05.2006 a - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală.
Prin răspunsul la întâmpinarea depusă de reclamantele au solicitat respingerea excepției autorității de lucru judecat, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1201 Cod Civil.
Federația Națională Mine Energie, face cunoscut instanței că imobilul, împreună cu terenul în suprafață de 10.752. pe care se află amplasate bazinele termale aferente, a fost cumpărat în anul 1956 de la Turism, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.2325/15.02.1996, transcris sub nr.83/2/03/1996 la Judecătoria Novaci, iar în anul 2001, vinde aceste bunuri către pârâta Tg-J, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.1119/14.03.2001, înregistrat la Novaci, sub nr.153/03.04.2001, contracte anexate în copie la dosarul cauzei.
După depunerea actelor de către părți, la solicitarea avocatului reclamantelor, prin încheierea de ședință din 15.11.2006, s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice, cu următoarele obiective: identificarea terenului, efectuarea de măsurători pentru stabilirea suprafeței, precizarea dacă pe terenul în cauză se află amplasate și alte imobile, cine deține în prezent terenul, dacă suprafața identificată coincide cu cea din actele de proprietate ale reclamantelor, precum și cu suprafața înscrisă în notificare, dacă suprafața în cauză este afectată de utilități subterane, numindu-se ca expert tehnic în specialitatea topo, inginerul.
Având în vedere susținerea că în cauză există autoritate de lucru judecat, instanța a solicitat pârâtei să comunice dacă suprafața de 10.501. situată în comuna, solicitată de reclamante, teren pe care se află cele 3 bazine ale s-a restituit în natură, integral altor persoane, sau părților, ori au fost acordate măsuri reparatorii altor persoane. Drept urmare, cu adresa nr.626/26.01.2007, înaintează dispoziția ce privește acordarea de măsuri reparatorii în cuantum de 700.165.128 lei RON, pentru, în raport de sentința civilă nr.97/2004 a Tribunalului Gorj, decizia civilă nr.4161/09.12.2004 a Curții de APEL CRAIOVA, precum și decizia civilă nr. 5239/29.05.2006 a
Prin sentința civilă nr.145 din 4 septembrie 2008, Tribunalul Dolja admis acțiunea formulată de reclamante și a constatat că acestea, în contradictoriu cu pârâta Tg-J, au dreptul la măsuri reparatorii pentru un teren în suprafață de 11.889. (unsprezece mii opt sute opt zeci și nouă ), situat în comuna, județul
S-a respins acțiunea față de Federația Națională Mine Energie, fostă Centrala Națională Federativă a Sindicatelor din România.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că reclamantele sunt moștenitoarele autoarei, procedura specială a notificării fiind realizată prin Biroul executorului Judecătoresc la 15.02.2001, iar din actul de recunoaștere de drepturi reiese că autoarea Colonel avea dreptul la 40 părți din 100 de părți ce alcătuiesc în întregime.
Prin sentința civilă nr.78/30.01.1924, pronunțată de Secția a II-a a Tribunalului Gorj, i se recunoaște autoarei J din averea supusă partajului, printre care și (pagina nr.24 din dosar) și se constată că nu se poate împărți comod în natură, dispunându-se ca această avere să se vândă prin licitație.
Prin sentința civilă nr.59/21.02.1927 pronunțată de Tribunalul Gorj, se tranzacționează averea, primind din averea de la punctul 1 al sentinței civile nr.78/1924, cu tot ce se găsește pe ea, din observarea acestui punct (pagina nr.25 din dosar) se constată că privește.
Împrejurarea că și s-au împărțit este întărit și de contractul de garanție ipotecară, prin care (zis ), garantează împrumutul de 1 milion lei (fila nr.31 din dosar), cu J din proprietatea, cu Minerale.
Faptul că instanța nu a mai verificat dacă acest și-a achitat sau nu împrumutul garantat cu J din nu se impunea, întrucât reclamantele nu sunt moștenitoarele lui, ci ale, contractul de garanție neprivind partea sa, această stare de fapt rezultând și din actul aflat la fila nr.37 din dosar fond, întocmit de primarul Comunei, din care rezultă că Colonel stăpânește în părți egale, în indiviziune cu fratele său -, aceste bunuri.
Din referatul întocmit de Sfatul Popular al Raionului Novaci, rezultă că pentru s-a propus naționalizarea bunurilor, printre care se regăsesc și (fila nr.39, din dosarul de fond), aceeași situație rezultând și din procesul-verbal de naționalizare realizat la 21.07.1953 de către Regiunea C (fila nr.40 din dosar), iar prin decizia nr.12570/1.07.1949 (fila nr.42) Stațiunea, perimetru complet instalații existente, trece în patrimoniul Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular G în anul 1949.
S-a constatat că în cauza de față, în raport de certificatul emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de hotărârile judecătorești aflate la filele nr.83 - 90 nu există autoritate de lucru judecat, întrucât, actualele reclamante nu au fost părți în litigiile respective, iar acordarea măsurilor reparatorii privesc pe.
De asemenea, în raport de actele de vânzare-cumpărare, s-a constatat că actualul proprietar al suprafețelor revendicate și a celor trei bazine amplasate pe acest teren este Compania Națională a Oltenia (acte dosar cauză, filele nr.100 -108).
Expertiza tehnică realizată de expertul, a stabilit că terenul se află în comuna, județul G, aparține Tg-J, are suprafața de 11.889. că pe această suprafață se află bazinele în aer liber pentru tratament, fiind afectată de utilități subterane, o cantină, un bar, alei betonate, plaje cu nisip, baze de tratament, cabine de schimb pentru clienți, astfel că, din suprafața respectivă, 10.501. sunt afectați de bazine pentru băi și construcții și 1.388. bază de tratament.
ulterioare, realizate de expert, ca urmare a obiecțiunilor realizate de reclamante, precizează că suprafața în litigiu este afectată de utilități subterane, existând rețele de apă, rețele de electricitate, conducte de canalizare.
În raport de actele existente la dosarul cauzei, instanța a constatat că reclamantele sunt îndreptățite a formula prezenta acțiune, fiind moștenitoarele legale ale autoarei, devenită prin căsătorie și că bunul a cărui restituire se solicită i-a aparținut acesteia în cotă de 1/2, că a fost preluat de Statul Român prin naționalizare și că pentru acest teren reclamantele sunt îndreptățite la măsuri reparatorii, prin echivalent conform art.1 pct.2 din Legea nr.10/2001, terenul neputând fi restituit în natură.
S-a reținut că pârâta Federația Sindicatelor Mine și Energie, nu este unitate deținătoare, aceasta vânzând bunul către Tg-J, situație în care față de aceasta acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe au formulat cereri de apel reclamantele și pârâta Societatea Națională a Oltenia SA Tg. J, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
Criticile invocate de reclamante vizează în esență faptul că în mod greșit prima instanță nu a dispus restituirea în natură a imobilelor solicitate, deși Legea 10/2001 instituie ca prioritar principiul restituirii în natură.
Pârâta SA Tg.J critică sentința instanței de fond susținând că în cauză operează excepția autorității de lucru judecat, arătând că deși "res iudicata" se referă la tripla identitate -aceea privind părțile, obiectul și cauza-aceasta evocă numai identitatea de obiect, susținând că suprafețele de teren solicitate prin prezenta acțiune au mai făcut obiectul unui alt dosar, nr-, soluționat irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Apelanta pârâtă susține că expertiza efectuată în cauză a fost întocmită sumar și fără o cercetare prealabilă, că nu s-au luat în calcul hotărârile judecătorești depuse, iar răspunsul dat de expert nu lămurește situația care a creat litigiul.
La data de 5 martie 2009, intervenienții în calitate de moștenitoare a autorului, fiul lui, -, și, moștenitori ai autorului, au formulat cerere de intervenție în interes propriu, susținând că hotărârea instanței de fond este nelegală, deoarece proprietarul Stațiunii și implicit al terenului solicitat de reclamante este, de a cărei succesiune reclamantele sunt străine.
La data de 8 aprilie 2009, intervenientul a formulat o cerere de intervenție accesorie în interesul apelantei pârâte SA Tg.J, susținând că acțiunea reclamantelor este neîntemeiată, întrucât bunul solicitat de acestea a aparținut autorului său și celorlalți moștenitori ai lui, împreună cu care au promovat acțiuni împotriva pârâtelor SA Tg.J și Federația Națională Mine Energie (fostă Centrală Națională Federativă a Sindicatelor din România) pentru a li se restitui în temeiul Lg.10/2001 terenul ce face obiectul prezentei cauze.
Prin întâmpinarea formulată la data de 6 aprilie 2009, apelantele reclamante au solicitat respingerea cererii de intervenție principală, depusă de intervenienții, arătând că nu sunt de acord cu aceasta.
În ședința publică din data de 08 aprilie 2009 instanța, reținând că potrivit art.50 alin.3 pr.civ. cererea de intervenție în interes propriu se poate face în apel numai cu învoirea părților, față de cele susținute de reclamante în întâmpinarea depusă, a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, -, și.
Totodată, potrivit art.51 pr.civ. care arată că intervenția în interesul uneia din părți poate fi făcută chiar în fața instanței de recurs, a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată în interesul apelantei pârâte SA Tg.J de intervenientul.
În calea devolutivă a apelului, instanța, în conformitate cu dispozițiile art.295 alin.2 pr.civ. a apreciat utilă, în justa soluționare a pricinii, efectuarea unei noi expertize, având ca obiectiv lămurirea situației juridice a terenului ce formează obiectul contestației.
Această lucrare a fost întocmită de 3 experți desemnați potrivit art.202 alin.1 pr.civ. de către instanță prin tragere la sorți, dintr-o listă actualizată cu 10 experți în specialitatea topografie, înaintată de Biroul de expertize tehnice și contabile
În cuprinsul raportului de expertiză efectuat, experții precizează că părțile angrenate în litigiu au fost convocate pentru data de 29 iunie 2009 orele 16, prin scrisori recomandate, la terenul în litigiu, iar la data și ora fixată s-au prezentat apelantele reclamante, intervenienta, precum și reprezentanții apelantei pârâte Tg.J, și.
Se mai menționază că măsurătorile s-au efectuat în prezența părților, cu stație totală 610, descărcarea datelor s-a efectuat cu program de specialitate (cu licență) și că precizia de măsurare asigurată este de 2" pentru unghiuri și 2 mm pentru distanță, aparatul fiind verificat metrologic conform buletinului de verificare Nr.-/06.12.2006 cu valabilitate timp de 2 ani, avându-se în vedere și planurile cadastrale din zonă și expertizele realizate anterior.
Din verificarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei se constată că apelul declarat de pârâta SA Tg.J și cererea de intervenție formulată în interesul pârâtei de intervenientul, sunt întemeiate.
Se constată astfel că, în fapt, apelantele reclamante sunt unicele moștenitoare legale ale autoarei (devenită după căsătorie) decedată la 11 ianuarie 1954, care la rândul său a fost fiica autoarei.
Aceasta a mai avut doi fii, respectiv pe (zis ) și pe (care la deces n-a avut succesori în linie directă, moștenitorii săi fiind cei 2 frați, și ).
Autoarea () a avut trei copii, respectiv pe, și -.
a avut un singur fiu, pe, tatăl reclamantelor și, ale cărui moștenitoare sunt, după cum sunt și moștenitoarele autorului.
Moștenitoarea defunctului -, decedat la 16 martie 1990 este reclamanta.
La rândul său, zis a avut doi fii: pe ai cărui moștenitori sunt intervenienții, -, și, și pe al cărui moștenitor este intervenientul.
După apariția Legii nr.10/2001 autorul, precum și reclamanta au formulat notificare prin care au solicitat restituirea în natură a terenurilor și construcțiilor ce formau, din care face parte și terenul în litigiu.
Și moștenitorii autorului zis au solicitat restituirea terenului rămas de pe urma acestuia, cauza fiind soluționată prin sentința civilă nr.167/11.06.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea apelului prin decizia civilă nr.100/01.02.2006 a Curții de APEL CRAIOVA și irevocabilă prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr.7605 din 09.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin actul de recunoaștere de drepturi transcris sub nr.4076/01.09.1922 cei 3 fii ai autoarei, respectiv (devenită după căsătorie), (zis ) și, au devenit proprietarii, iar din sentința civilă nr.78/30.01.1924 a Tribunalului Gorj - Secția a II-a rezultă că celor 2 frați, (devenită după căsătorie) și zis li se recunoaște câte 1/2 din averea supusă partajului, printre care și (pagina nr.24 din dosar fond) și se constată că nu se poate împărți comod în natură, dispunându-se ca această avere să se vândă prin licitație.
Împrejurarea că și s-au împărțit este întărită și de contractul de garanție ipotecară din data de 26 martie 1930, prin care (zis ), garantează împrumutul de 1 milion lei (fila nr.31 din dosar), cu J din proprietatea, cu Minerale.
Este posibil ca acest împrumut să fi fost contractat de tocmai pentru a cumpăra de la sora sa, acest teren cu privire la care nu se putea dispune ieșirea din indiviziune.
Această concluzie este întărită de certificatul nr.130/26 ianuarie 2002 eliberat de Direcția Jud. Da A rhivelor Naționale din care rezultă că în urma cercetării fondului de arhivă a Sfatului Popular a Regiunii Oltenia. Com. s- constatat că în dosarul din 1953 cuprinzând "Propuneri de naționalizări conform Decretului nr.92/1950 (lucrări din anul 1953 revăzute în anii 1958-1959)" se găsește "Tabelul cu propuneri privind imobilele și apartamentele cu care se completează listele anexe la Decretul nr.92/1950, completat și modificat prin dec.524/1955", unde la nr. crt.33 figurează ca proprietar al Stațiunii la data naționalizării numai zis, arătându-se că bunul a fost trecut de la acesta în proprietatea statului.
Totodată, prin decizia nr.100/1.02.2006 Curtea de APEL CRAIOVA, admițând apelurile formulate în cauză împotriva sentinței civile nr.167/11.06.2004 pronunțată de Tribunalul Gorj, a soluționat acțiunea promovată de reclamantul, continuată de moștenitorii acestuia și, precum și de reclamanții și, moștenitori testamentari ai lui prin care au solicitat restituirea bunurilor ce au fost naționalizate de la autorul zis, bunuri ce aparțin Stațiunii.
S-a schimbat sentința, iar pe fond s-au admis în parte contestațiile și s-au anulat dispozițiile nr.81/2003 și respectiv nr.5515/2003.
S-a dispus restituirea în natură către reclamanți, de către Primăria, a următoarelor imobile:
- suprafața de 15.251 mp.teren, conform schiței anexă nr.1;
- suprafața de 517 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 467 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 1460 mp.teren, conform schiței anexă nr.4;
- suprafața de 1468 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 2046 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 2123 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 3557 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 3122 mp.teren, conform schiței anexă nr.2;
- suprafața de 1178 mp.teren, conform schiței anexă nr.3;
S-a dispus restituirea de către Tg.J a următoarelor imobile, în natură, către reclamanți:
- suprafața de 107 mp.aferentă bunului, conform schiței anexă nr.4;
- suprafața de 872 mp.teren, conform schiței anexă 4 și nr.3 existentă pe acest teren;
- suprafața de 411 mp.teren, conform schiței anexă 5, precum și cantina și magazia situate pe acest teren;
- suprafața de 891 mp.teren, conform schiței anexă 1.
S-a respins acțiunea formulată față de pârâții SC SA, Prefectura G, Statul Român și AVAS
Prin decizia nr.7605/9.11.2007 pronunțată de ÎCCJ în dosar nr- modalitatea de rezolvare a pricinii referitor la terenurile restituite a fost menținută, în sensul că s-au respins ca nefondate recursurile declarate de reclamanți, s-a constatat nul recursul intimatului Primarul comunei și s-a luat act de renunțarea recurentului reclamant la toate drepturile patrimoniale ce i se cuvin din calitatea de legatar al autorului.
În considerentele deciziei ÎCCJ arată că printr-o analiză și apreciere corespunzătoare a probatoriului administrat în cauză instanța de apel -Curtea de APEL CRAIOVA, prin decizia recurată, nr.100/1.02.2006- a reținut în mod judicios situația fiecărui bun în parte, ce formează Stațiunea, atât în ce privește apartenența acestora la patrimoniul autorului zis, cât și împrejurarea dacă acestea pot fi sau nu restituite în natură reclamanților.
Mai mult, prin expertiza întocmită în apel, cei 3 experți desemnați de instanță au concluzionat că terenul solicitat în prezentul litigiu a mai făcut obiectul dosarului nr- în care s-a pronunțat decizia nr.7605 din 9.11.2007 a ÎCCJ.
Se menționează că terenul în suprafață de 1212 mp. a făcut obiectul dosarului nr- în care s-a pronunțat decizia nr.5239/29.05.2008 a ÎCCj privind-o pe, regăsindu-se în întregime în terenul ce face obiectul prezentului litigiu, iar suprafața de 10501 mp. solicitată de asemenea în cauză se suprapune integral peste suprafața ce a făcut obiectul dosarului nr- în care s-a pronunțat decizia nr.7605 din 9.11.2007 a ÎCCJ privind pe, și.
Așa fiind, din ansamblul probatoriului administrat, rezultă în mod evident neîndreptățirea reclamantelor la restituirea terenului în litigiu, situație în care urmează ca potrivit art.296 cod proc. civilă, apelul declarat de pârâta SA TG.J și cererea de intervenție formulată de intervenientul să fie admise.
Se va schimba sentința supusă apelului, în sensul că se va respinge acțiunea reclamantelor și față de pârâta Societatea Națională a Oltenia SA Tg.J, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
Referitor la apelul declarat de reclamante se constată că este tardiv.
Astfel, în conformitate cu prevederile art.284 alin.1 pr.civ. termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, dacă legea nu dispune altfel.
În speță, conform dovezilor de comunicare existente la dosarul de fond (filele 268, 269 și 270), apelantelor reclamante le-a fost comunicată sentința Tribunalului la adresa de comunicare indicată de acestea, la data de 13 octombrie 2008.
Comunicarea s-a făcut prin afișare, potrivit art.92 alin.4 pr.civ. agentul procedural menționând expres în cuprinsul procesului verbal de predare că afișarea actului s-a făcut pe ușa principală a locuinței destinatarului, întrucât nici o persoană din cele menționate la pct.1 nu a fost găsită.
Apelul a fost declarat de reclamante cu mult după expirarea termenului prevăzut de art.284 alin.1 pr.civ. -de 15 zile- respectiv pe data de 4 decembrie 2008, așa cum reiese din ștampila de pe plicul de înaintare, situație în care apelul formulat de acestea urmează a fi respins ca tardiv.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, -, și, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, potrivit art.50 alin.3 pr.civ.
Potrivit acestui text de lege intervenția se poate face și în instanța de apel, dar numai cu învoirea părților, condiție care în speță nu este îndeplinită, întrucât prin întâmpinarea depusă reclamantele au arătat că nu sunt de acord cu admiterea cererii de intervenție în interes propriu depusă de intervenienții.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta pârâtă Societatea Națională a OLTENIA SA TG.J, cu sediul în Tg.J,--15, județul G și cererea de intervenție formulată de intervenientul domiciliat în B, sector 1,-, - în contradictoriu cu de apelantele reclamante domiciliată în T,-,. 7,. 19, jud. T, domiciliată în B, sector 6, strada - -, nr. 48,. 22,.1,. 3,. 20, născută prin mandatar și cu cu intimata pârâtă Federația Națională Mine Energie (fosta Centrală Națională Federativă a Sindicatelor din România), având ca obiect legea 10/2001 împotriva sentinței civile nr.145 din 4 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Schimbă sentința, în sensul că respinge acțiunea reclamantelor și față de pârâta Societatea Națională a Oltenia SA Tg.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge, ca tardiv, apelul declarat de apelantele reclamante, von născută, prin mandatar, împotriva aceleiași sentințe.
Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții, -, și.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Data red.:28.10,2009
Red.jud.-
Tehn.MC/7 ex.
Gh.
Președinte:Costinela SălanJudecători:Costinela Sălan, Maria Cumpănașu
