Speta Legea 10/2001. Decizia 273/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 273
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Pe rol, judecarea apelului declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 6 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta moștenitoare, cu domiciliul în C,-, jud. D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic, pentru apelanții pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C, și avocat, pentru intimata reclamantă moștenitoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că a fost depus suplimentul raportului de expertiză întocmit de expertul.
Avocat, pentru intimata reclamantă moștenitoare, a arătat că a observat lucrarea depusă de expert și a solicitat acordarea unui nou termen pentru administrarea probei cu înscrisuri în dovedirea erorii în care s-au aflat unitățile ce au indicat expertului că pe terenul în litigiu, în suprafață de 317. se află utilități, respectiv conducte de și gaze. În opinia sa, conductele se află amplasate pe suprafața de 163.
Consilier juridic, pentru apelanții pârâți, s-a opus probei solicitate de apărătorul intimatei, considerând că în dovedirea concluziilor expertului sunt depuse adrese emise de unitățile abilitate.
Curtea a respins proba cu înscrisuri solicitată de apărătorul intimatei, considerând că nu există indicii privind eventuala eroare în care s-ar fi aflat DISTRIGAZ SUD REȚELE, COMPANIA DE OLTENIA, REGIA AUTONOMĂ TERMOFICARE C, referitor la existența pe teren a unor rețele de gaze, respectiv.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, pentru apelanții pârâți, a susținut oral motivele de recurs formulate în scris, arătând că terenul este ocupat de utilități publice, nefiind posibilă restituirea în natură. A pus concluzii de admitere a apelului și modificarea sentinței civile atacate, în sensul menținerii dispoziției primarului.
Avocat, pentru intimata reclamantă moștenitoare, a arătat că intimata ar putea folosi terenul fără a afecta amenajările subterane. A solicitat respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin acțiunea formulată la 07.09.2007 și înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Primarul Mun.C și Primăria Mun.C, solicitând instanței ca prin hotărârea pronunțată să dispună anularea dispoziției nr.7209/30.03.2006 emisă de Primarul Mun.C și obligarea pârâtei Primăria să emită o nouă dispoziție prin care să-i restituie în natură terenul în suprafață. de 621,25 mp. situat in C,-, fosta-, jud.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamantul a arătat că terenul și construcția aflată pe acesta au fost preluat de stat prin efectul exproprierii, așa cum rezulta din Decretul Prezidențial nr. 20/11.02.1981, anexa la decret și procesul-verbal încheiat la 11.05.1981, ulterior construcția fiind demolată.
Reclamantul a mai arătat că pârâta Primăria C deși a recunoscut reclamantului calitatea de proprietar și implicit de persoană îndreptățită să beneficieze de dispozițiile Legii 10/2001, totuși i-a acordat doar măsuri reparatorii pentru întregul imobil, deși terenul poate fi restituit în natură, întrucât este liber, nefiind ocupat de utilități publice sau edilitare.
Reclamantul a mai arătat că dispoziția nr.7209/30.03.2006 nu i-a fost comunicată, ci a aflat despre aceasta din adresa nr. 61657/01.08.2007 ce i-a fost comunicat de Primăria
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii 10/2001 modificată și completată prin Legea 247/2005.
La cererea instanței, Primăria Caî naintat la dosar actele din dosarul întocmit în baza Legii 10/2001 referitor la notificarea reclamantului și a comunicat că în arhiva instituției nu se găsește dovada de comunicare câtre reclamant a dispoziției nr. 7209/30.03.2006.
Tot în scop probator, la cererea reclamantului, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice, care să identifice terenul in litigiu, să întocmească schița acestuia și să stabilească dacă terenul este sau nu afectat de lucrări de sistematizare sau dacă este ocupat de utilități publice sau edilitare.
La 12.01.2009 a fost depus la dosar raportul de expertiza întocmit de expertul, raport față de care nu s-au formulat obiecțiuni.
In cauza a fost introdusă, în calitate de moștenitoare a reclamantului, decedat la 24.09.2008, care a continuat acțiunea promovată de autor.
Prin sentința civilă nr.6 din 16 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul - și continuată de reclamanta moștenitoare, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI
S-a anulat în parte dispoziția Primarului Mun.C nr.7209/30.03.2006 emisă de Primarul Mun.C și s-a dispus restituirea în natură către reclamanta moștenitoare a terenului în suprafață de 317 mp. situat în-, fosta-, identificat între punctele 1-2-B-A-1 în raportul de expertiza întocmit de expertul, raport care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a menținut soluția de acordare de despăgubiri pentru diferența de teren de 163 mp. cuprinsă în dispoziția nr. 7209/30.03.2006, luându-se act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
S-a reținut că prin Decretul nr.20/1981 s-a dispus exproprierea imobilului din C,-, fostă-, compus din teren de 480 mp. și construcție, proprietatea numitului.
Notificarea formulată de fostul proprietar în baza Legii nr.10/2001 a fost rezolvată prin dispoziția nr.7209/30.03.2006 emisă de Primarul Municipiului C, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
În baza expertizei efectuate de expert, instanța a reținut că o parte din terenul preluat de stat, respectiv 317 mp. poate fi restituit în natură nefiind afectat de utilități publice, astfel încât cererea reclamantului este întemeiată în parte, urmând ca pentru diferența de 163 mp. să se mențină despăgubirile propuse.
Împotriva sentinței Primarul Municipiului C și Primăria C, au declarat apel criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că terenul pentru care instanța dispus restituirea în natură nu este liber, fiind ocupat în totalitate de utilități publice realizate, așa cum rezultă din procesul verbal privind starea de fapt a acestuia, referatul și schița anexă.
Parte din teren este ocupat de investiții publice realizate, suprafețele identificate de expert sunt necesare și utile pentru buna funcționare a obiectivelor realizate, fiind destinate parțial traficului rutier și pietonal spre ansamblul de blocuri, dar și spațiilor verzi aferente blocurilor.
Dată fiind utilitatea terenului, și conform prevederilor art.10 pct.2 și art.11 din Legea nr.10/2001 și art.10.1, 10.2, 10.3 din HG nr.259/2007, reclamanta este îndreptățită la acordarea de despăgubiri așa cum s-a dispus prin actul contestat în instanță.
În vederea verificărilor susținerilor apelanților, s-a dispus completarea raportului de expertiză întocmit de expert pentru a se stabili destinația actuală a suprafeței de 317 mp. identificată între punctele 1-2-B-A-1 în schița anexă, și dacă este afectată de rețele subterane de, electricitate, gaze, termoficare, canal.
Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la data de 29.09.2009.
Examinând criticile formulate în apel, se constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
Terenul care face obiectul litigiului a fost dobândit de prin înscrisul sub semnătură privată încheiat la 25 septembrie 1963, depus la fila 40 din dosarul de fond, și a fost preluat de Statul Român prin expropriere, în baza Decretului nr.20/1981.
Existența și întinderea dreptului de proprietate a fost dovedită în condițiile prevăzute de art.24 din Legea nr.10/2001, fiind cea recunoscută în actul normativ prin care s-a dispus preluarea abuzivă, respectiv Decretul de expropriere nr.20/1981 în ale căruia anexe este înscris la poziția nr.10, cât și în procesul verbal încheiat la 11.05.1981 prin care s-a pus în executare măsura preluării bunului (fila 52 din dosarul tribunalului).
Calitatea reclamantului, de persoană îndreptățită, în înțelesul Legii nr.10/2001 la măsuri reparatorii, dovedită conform cerinței din art.3, nu a fost de altfel contestată de entitatea deținătore.
Față de condițiile în care imobilul proprietatea reclamantului a trecut în proprietatea statului, modalitatea de acordare a măsurilor reparatorii, în natură, sau prin echivalent, este reglementată de art.11 din Legea nr.10/2001, care are caracterul unei norme speciale, aplicabilă preluărilor abuzive în forma exproprierii.
În cazul imobilelor expropriate, principiul este acela al acordării măsurilor reparatorii în natură, restituirea prin echivalent fiind o măsură subsidiară, aplicabilă în situația în care imobilul a fost înstrăinat sau este afectat total ori parțial de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea (construcții realizate, teren necesar bunei funcționări a acestora).
Conform art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001, dacă lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă parțial terenul, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se prin echivalent.
Art.10.3 din HG nr.250/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, definește sintagma "amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale" ca referindu-se la acele suprafețe de teren afectate unei utilități publice, respectiv suprafețele de teren supuse unei amenajări destinate a deservi nevoile comunității, și anume căi de comunicație (străzi, alei, trotuare, etc.), dotări tehnico-edilitare, subterane, amenajări de spații verzi din jurul blocurilor, parcuri și grădini publice, piețe pietonale și altele.
Situația terenului a cărui restituire în natură o solicită reclamantul, așa cum a fost stabilită prin raportul de expertiză întocmit de expertul în prima instanță și suplimentul efectuat în apel, nu justifică măsura restituirii în natură, dispusă prin sentința apelată.
Prin raportul de expertiză depus la filele 143-147 în dosarul Tribunalului Dolj, s-a reținut că din terenul de 480 mp. preluat de la reclamant, 163 mp. sunt afectați construcției blocului și unei alei betonate, investiții amplasate pe latura nordică a imobilului, iar suprafața apreciată de expert ca reprezentând "teren liber", de 317 mp. este traversată diagonal de o alee dalată, cu lățimea de 1, care, conform schiței anexă la raport, unește 2 alei betonate de acces la blocurile din zonă, situate la sud și respectiv nord față de terenul în litigiu.
Răspunzând obiectivelor stabilite de instanța de apel, în completarea la raportul de expertiză, același expert, a constatat că terenul de 317 mp. este străbătut de o conductă de gaz îngropată, identificată pe schița de la fila 38, anexată adresei Distrigaz Sud, ca fiind amplasată pe latura nordică, și afectând o porțiune din partea estică a terenului, cât și de 3 rețele de alimentare cu și de canalizare, al căror amplasament este indicat în schița de la fila 40, anexată adresei Companiei de Oltenia SA.
Se reține din probele administrate că terenul de 317 mp. nu poate face obiectul restituirii în natură, fiind afectat amenajărilor de utilitate publică, respectiv căi de comunicație pietonală și dotări tehnico-edilitare subterane, condiții în care reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii în echivalent, potrivit dispozițiilor Titlului VII din Legea nr.245/2005, așa cum s-a stabilit prin dispoziția nr.7209/30.03.2006 emisă de Primarul Municipiului
Față de considerentele expuse, se apreciază ca fondat apelul pârâților, și urmează ca în baza art.296 Cod pr.civilă să fie admis, să se schimbe sentința și să se respingă acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C împotriva sentinței civile nr. 6 din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta moștenitoare, cu domiciliul în C,-, jud.
Schimbă sentința și respinge acțiunea formulată de reclamantul - decedat și continuată de reclamanta moștenitoare în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.5 ex
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
