Speta Legea 10/2001. Decizia 28/2008. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU -

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA NR. 28/

Ședința publică din 20 martie 2008

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător:

Grefier:

Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanții, domiciliată în Târgu-M,-,. 10, județul M, domiciliată în comuna, sat.,-, județul M și, domiciliat în Târgu-M,-,. 10, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1636 din 27 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

La apelul nominal se prezintă reclamanții apelanți, și asistați de av., iar pentru pârâta intimată Asociația Agricolă se prezintă av. Boilă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că apelul este declarat în termenul prevăzut de lege, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Reprezentanta pârâtei intimate depune la dosar împuternicirea avocațială, și adresa nr. 1764 din 19 martie 2008 emisă de Primăria comunei de M către SA, cu privire la retrocedarea terenului în litigiu și declară că nu mai are alte cereri în probațiune.

Reprezentantul reclamanților apelanți solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a formula un răspuns cu privire la adresa sus menționată.

Întrucât apelul declarat de reclamanți nu privește și terenul la care se face referire în adresă, instanța apreciază că nu se impune amânarea cauzei pentru motivele invocate de reprezentantul reclamanților.

Instanța constată că în motivele de apel se face referire la certificatul de moștenitor suplimentar nr. 120/2006, care nu se află depus la dosar.

Reprezentantul reclamanților apelanți prezintă originalul certificatului de moștenitor suplimentar nr. 120/2006 care este de fapt un supliment la certificatul de moștenitor nr.119/2006. Instanța constată că prin acest certificat au intervenit modificări doar cu privire la componența masei succesorale însă cotele moștenitorilor sunt identice cu cele menționate în certificatul din anul 2005.

În atare situație respinge cererea de amânare formulată de reprezentantul reclamanților apelanți, închide faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentantul reclamanților apelanți susține apelul astfel cum a fost formulat în scris, solicită admiterea lui, casarea parțială a hotărârii atacate cu consecința de a se stabili că reclamanții nu au cote egale de 1/3 din imobilul în litigiu, ci diferențiat conform certificatului de moștenitor nr. 120/2006 întocmit la 2 august 2006 la. -, iar în al doilea rând stabilirea echivalentului bănesc al construcțiilor în litigiu în raport de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța reprezentând onorariu avocațial.

În ceea ce privește primul motiv de apel referitor la stabilirea cotelor moștenitorilor, reprezentanta pârâtei intimate declară că lasă la aprecierea instanței, iar cu privire la cel de-al doilea motiv de apel solicită respingerea acestuia și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.

CURTEA DE APEL,

Asupra apelului declarat de reclamanții, - și:

Prin sentința civilă nr. 154 din 28 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 4658/2001 s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Societatea Agricolă, cu sediul în comuna de M, județul Prin aceeași sentință s-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta având ca obiect contestația formulată împotriva dispoziției nr. 1/2001, emisă de pârâtă în temeiul Legii nr. 10/2001 reclamantul fiind obligat la plata în favoarea pârâtei a sumei de 5.000.000 lei vechi, cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 137/A din 14 octombrie 2003, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU -M - Secția civilă în dosarul nr. 906/2003/C s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile sus-menționate. Totodată, reclamantul a fost obligat la plata sumei de 5.000.000 lei, cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.

Decizia pronunțată în apel a fost atacată cu recurs de reclamant și întrucât pe parcursul judecării recursului reclamantul a decedat, în cauză au fost introduși moștenitorii acestuia, respectiv, și.

Prin decizia nr. 8115 din 13 octombrie -, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- s-a admis recursul reclamanților, s-au casat decizia atacată și sentința civilă nr. 154 din 28 februarie 2003 Tribunalului Mureș și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, reținându-se că instanțele nu au stabilit cu certitudine existența sau inexistența construcțiilor în litigiu la data naționalizării și la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001. Instanțele trebuiau să clarifice dacă în speță este posibilă restituirea în natură sau sunt incidente dispozițiile art. 18 lit. c din legea nr. 10/2001, iar în privința terenului, deși s-a reținut că întreaga suprafață solicitată nu poate fi restituită în natură, instanțele nu au pus în discuție eventuala acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent.

Prin sentința civilă nr. 1636 din 27 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mureș, în urma rejudecării cauzei, s-a admis în parte contestația formulată de reclamantul și continuată de moștenitorii, și, în contradictoriu cu pârâta Asociația Agricolă și s-au dispus următoarele:

- anularea hotărârii nr. 1 din 16 mai 2001 emisă de Societatea Agricolă;

- constatarea că reclamanții, și, sunt îndreptăîțiți la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent conform titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru 1/1 parte din construcțiile demolate, care au fost înscrise în CF nr. 1348, nr. top. 197/2/2, 198/2, 199/2 (fiecărui reclamant revenindu-i câte o cotă de 1/3 parte);

- s-a dispus înaintarea notificării formulată de reclamantul, prin moștenitori, cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru suprafața de 9427 mp, situată în comuna de M, sat,-, înscrisă inițial în CF nr. 3740 și transcrisă în CF nr. 1348, nr. top. 197/2/2, 198/2, 199/2 - transcrisă apoi în CF nr. 1539/N nazna - la Comisia locală de fond funciar;

- a fost obligată pârâta Asociația Agricolă la plata în favoarea reclamanților, și,a sumei de 1362 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamanții și au solicitat schimbarea în parte a sentinței atacate și în consecință a se stabili că apelanții nu au cote egale de 1/3 din imobilul în litigiu, ci diferențiat conform certificatului de moștenitor nr. 120/2006, întocmit la 2 august la Biroul Notarilor Publici și totodată a se stabili în mod concret echivalentul bănesc al construcțiilor în litigiu, în raport de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.

În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit a reținut prima instanță că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul în litigiu în cote egale de 1/3 parte. Sub acest aspect s-a precizat că potrivit certificatului de moștenitor nr. 120/2006 suplimentar la certificatul de moștenitor nr. 67/2002, emis de Biroul Notarilor Publici Asociați, după defunctul, are o cotă de 2/8 parte din întreaga masă succesorală, iar și au câte o cotă de 3/8 parte din masa succesorală.

În ceea ce privește dreptul reclamanților de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent conform art. 10 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, prin art. 10 alin.8 din aceeași lege se prevede că în această situație se are în vedere valoarea de piață de la data soluționării notificării în raport de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului.

În cazul concret, prima instanță a lăsat neclarificat acest aspect, deși trebuia să stabilească în mod concret echivalentul bănesc în raport de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel și în raport de efectul devolutiv al apelului și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de apel reține următoarele:

Prin Hotărârea nr. 1 din 16 mai 2001, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 de pârâta Asociația Agricolă s-a respins cererea formulată de reclamantul, în prezent decedat, pentru restituirea în natură a imobilelor din satul,-, județul Hotărârea menționată a fost emisă în urma notificării formulate de reclamant, în calitate de persoană îndreptățită pentru restituirea imobilului situat la adresa indicată în hotărâre, înscris în CF nr. 1348, nr. top. 197/2/2, 198/2, 199/2, compus din construcții și teren în suprafață de 9427 mp, imobil care a constituit proprietatea defunctului, bunicul matern al reclamantului.

Prin sentința pronunțată de Tribunalul Mureș în urma rejudecării cauzei, cu privire la terenul în litigiu s-a dispus înaintarea notificării la Comisia locală de fond funciar, reținându-se că terenul respectiv nu intra sub incidența Legii nr. 10/2001.

Referitor la construcțiile în litigiu s-a reținut că acestea nu mai existau la data apariției Legii nr. 10/2001, fiind demolate și în aceste condiții s-a constatat că reclamanții, și, care în calitate de moștenitori au continuat acțiunea pornită de tatăl lor, sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, fiecărui reclamant revenindu-i câte o cotă de 1/3 parte.

Prin apelul declarat împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, aceasta a fost criticată doar cu privire la cotele stabilite în favoarea reclamanților și cu privire la faptul că nu s-a stabilit în mod concret echivalentul bănesc al măsurilor reparatorii la care sunt îndreptățiți pentru construcțiile în litigiu.

În privința cotelor-părți ce le revin reclamanților din masa succesorală rămasă după defunctul, decedat la 19 aprilie 2005, din certificatul de moștenitor nr. 119/2005, emis de Biroul Notarilor Publici Asociați (fila 14 dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție ) reclamantei, în calitate de soție supraviețuitoare, îi revine cota de 2/8 parte, iar reclamanților și, în calitate de descendenți le revin cotele de câte 3/8 parte. În motivele de apel s-a făcut referire la certificatul de moștenitor suplimentar nr. 120/2006, prin care nu s-au adus însă modificări în privința cotelor ce le revin reclamanților.

În aceste condiții, curtea reține că primul motiv de apel formulat de reclamanți este fondat, tribunalul reținând în mod greșit că în privința măsurilor reparatorii prin echivalent cuvenite reclamanților fiecăruia îi revine câte o cotă de 1/3 parte. În raport de conținutul certificatelor de moștenitor la care s-a făcut referire mai sus se impune a se reține că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii conform cotelor stabilite prin certificatele respective.

Referitor la cuantumul concret al măsurilor reparatorii, reclamanții au solicitat ca acest cuantum să fie stabilit conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză.

Prin raportul de expertiză în specialitatea construcții efectuat cu ocazia rejudecării cauzei nu s-a stabilit însă valoarea construcțiilor demolate, întrucât nu s-au prezentat acte doveditoare cu privire la anul construirii lor și cu privire la anul demolării și nici cu privire la materialele de construcție.

În privința întinderii măsurilor reparatorii trebuie însă avut în vedere faptul că inițial prin contestația formulată instanța nu a fost investită cu stabilirea întinderii acestor măsuri. Prin notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 s-a solicitat restituirea în natură a construcțiilor ce au aparținut defunctului. Această cerere a fost respinsă prin hotărârea emisă de unitatea deținătoare, dispunându-se totodată înaintarea notificării la Prefectura județului M pentru acordarea de despăgubiri.

Prin contestația formulată împotriva acestei hotărâri s-a contestat doar modalitatea de soluționare a cererii de restituire în natură, fără a se face vreo referire la oferta de restituire prin echivalent.

În atare situație în mod corect a stabilit tribunalul prin sentința atacată doar îndreptățirea reclamanților la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, cuantumul concret al acestor măsuri urmând a fi stabilit conform procedurii reglementate prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005 de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Din moment ce prima instanță nu a fost investită cu o cerere referitoare la cuantumul măsurilor reparatorii nu se putea pronunța cu privire la întinderea acestor măsuri. Acest aspect va fi clarificat însă prin decizia emisă de Comisia Centrală, reclamanții având posibilitatea de a contesta eventual această decizie.

Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă curtea va admite apelul declarat de reclamanți și va schimba în parte sentința atacată în sensul că va stabili că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii în cote părți diferențiate conform certificatului de moștenitor de care s-au prevalat. Celelalte dispoziții ale sentinței atacate fiind legale și temeinice urmează să fie menținute.

Cu aplicarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanții, domiciliată în Târgu-M,-,. 10, județul M, domiciliată în comuna, sat.,-, județul M și, domiciliat în Târgu-M,-,. 10, județul M, în calitate de moștenitori ai defunctului, împotriva sentinței civile nr. 1636 din 27 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.

Schimbă în parte sentința atacată în sensul că stabilește că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea măsurilor reparatorii în următoarele cote:

2/8 parte

3/8 parte

3/8 parte

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Obligă pârâta Asociația Agricolă, cu sediul în de M, sat,-, județul M, la plata în favoarea reclamanților a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Tehnored. BI/6ex

Jud.fond:

-12.05.2008-

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 28/2008. Curtea de Apel Tg Mures