Speta Legea 10/2001. Decizia 302/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 302
Ședința publică de la 01 Octombrie 2008
PREȘEDINTE: Mariana Mudava
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Grefier: - - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de contestatorii, domiciliat în B,-, -. 4,. 46, sector 4, C, domiciliată în comuna, jud. D, ambii domiciliați în C, str. - B,. 1,. 21, jud. D, domiciliat în comuna de, sat,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 75 din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, cu sediul în B, sector 1,--11, cu sediul în C,-, jud. D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns apelantul contestator, reprezentat de avocat, lipsind apelanții contestatori C, și intimații, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Instanța a dispus, din oficiu, atașarea la dosar a copiei după decizia civilă nr. 77 din 16 ianuarie 2002, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr. 292/CIV/2002, prin care s-a soluționat recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 2323/12.12.2000, pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr. 2252/2000.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru apelantul contestator, a pus concluzii de admiterea apelului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, schimbarea în totalitate a sentinței civile apelate, în sensul admiterii contestației așa cum a fost precizată, cu obligarea pârâtei C la restituirea în natură a imobilului cu destinație de moară, împreună cu terenul în suprafață de 400, situate în comuna M, jud. A precizat că în mod eronat instanța de fond a apreciat că moara este sistematică, nefiind astfel exceptată de la naționalizare. În fapt, imobilul este o moară țărănească, așa cum rezultă din cererea de înmatriculare, înregistrată la Camera de Comerț și Industrie sub nr. 2320/05.04.1949, nefiind dotată cu valt dublu. Mai mult, chiar și concluziile raportului de expertiză efectuat la fond de expert sunt în același sens, respectiv că moara a fost și este o moară tărănească.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 10 august 2001, la Tribunalul Dolj și întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, reclamanta a contestat Decizia nr. 1048 din 17 iulie 2001, emisă de pârâta, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâta să fie obligată la restituirea în natură imobilului cu destinație "moară țărănească", împreună cu terenul și utilajele aferente situate în M, județul
În motivare, a arătat că, în mod abuziv și fără despăgubiri, statul a preluat acest imobil proprietatea sa, iar în urma notificării adresată Primăriei M, cât și C, aceasta din urmă i-a respins notificarea, cu motivarea că a cumpărat moara și a dotat-o cu utilaje și instalații noi față de cele preluate la data naționalizării. În decizia contestată se mai arată că, prin sentința nr. 2323/2000, a fost respinsă acțiunea în revendicare cu privire la același imobil, iar reclamanta este îndrumată să se adreseze la organele statului care au efectuat privatizarea.
La termenul din data de 31 ianuarie 2002, fost introdusă în cauză Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.
La data de 1 aprilie 2002, acțiunea a fost precizată și, alături de reclamanta C, reclamanții a, toți succesori ai defunctului, au solicitat și restituirea în natură suprafeței de 400
Prin sentința civilă nr. 227 din 25 aprilie 2003, Tribunalul Dolj respins acțiunea.
Pentru pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că la data naționalizării moara se încadra în prevederile Legii nr. 119/1948, iar preluarea s-a făcut cu titlu valabil și că între părți mai existat un litigiu, având ca obiect o acțiune în revendicare cu privire la același imobil, promovată pe calea dreptului comun și respinsă prin sentința civilă nr. 2323/2000 a Judecătoriei Băilești, cu motivarea că moara a fost preluat în mod legal.
Împotriva acestei sentințe reclamanții au formulat apel, susținând că, în mod greșit, s- respins acțiunea în temeiul excepției autorității de lucru judecat, fără a fi pusă în discuția părților, arătând că, de altfel, nu sunt întrunite elementele caracteristice ale autorității de lucru judecat.
Au mai arătat că preluarea morii nu s- făcut cu titlul, deoarece nu au fost respectate dispozițiile Legii nr. 119/1948, respectiv moara nu era o moară sistematică, ci țărănească și nu s-au acordat despăgubiri.
Prin decizia civilă nr.648/ 28 februarie 2005, Curtea de Apel Craiova respins apelul, reținându-se că, deși nu există identitate de cauză între cele două litigii, cele reținute în soluționarea primului litigiu pot fi valorificate în soluționarea celui de-al doilea litigiu, rapoartele de expertiză de la fond și din apel, coroborate cu restul materialului probator, au confirmat împrejurarea că moara era sistematică, deci au fost respectate dispozițiile Legii nr. 119/1948.
Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat recurs, invocând dispozițiile art.304, pct.8, 9 și 10 Cod procedură civilă, susținând în esență că prin nerespectarea condițiilor impuse de Legea nr. 119/1948, nu era moară sistematică și nu s-au acordat despăgubiri, preluarea s-a făcut fără titlu și pe cale de consecință, bunul intrat legal în patrimoniul C
Intimata. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Prin decizia civilă nr.4040 din 18 mai 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a admis recursul declarat de reclamanții C, -, -, și -, împotriva deciziei civile nr.648/28 februarie 2005 Curții de APEL CRAIOVA.
fost casată decizia civilă nr.647/28 februarie 2005 și sentința civilă nr. 227 din 25 aprilie 2003, a Tribunalului DOLJ și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului DOLJ sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 75 din 25.03.2008, s-a respins contestația formulată de contestatori.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut, pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv cele înregistrate în anul 1949 la Camera de Comerț și Industrie C - Oficiul Registrului Comerțului privind înregistrarea morii după momentul naționalizării, cererea de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului și celelalte înscrisuri, coroborate cu raportul de expertiza si suplimentul la acesta, că moara ce a aparținut autorului a fost moară sistematică și nu țărănească, ce nu a fost exceptată de la naționalizare potrivit art.50 din Legea 119/1948.
În speță, contractul de vânzare-cumpărare nr. DJ D 16/26/01.09.1991 a fost încheiat înainte de adoptarea legii de reparațiune, or, conform art.45 alin 1 din Legea 10/2001,"actele juridice de înstrăinare, inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile ce cad sub incidenta prevederilor prezentei legi, sunt valabile daca au fost încheiate cu respectarea legilor in vigoare la data înstrăinării. Conform art.29 din Legea 10/2001 republicata, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral, persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor, care se propune conf.alin.2 al aceluiași articol de către instituția publică care a efectuat privatizarea.
Fiind vorba de o societate comercială privatizată cu respectarea dispozițiilor legale, în cauză sunt aplicabile dispoz.art.26 alin.1 și 29 alin.1 din Lg.10/2001, potrivit cărora persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate, măsuri reparatorii în echivalent care să fie propuse de către instituția publică care efectuează sau a efectuat privatizarea.
În termen legal, s-a declarat apel d e către petenții, aceștia depunând motive de apel la 11.06.2008 și 13.06.2008, considerând sentința nelegală și netemeinică deoarece s-a făcut o interpretare eronată a dispoz. Lg. 119/1948 și a expertizelor administrate în cauză, respectiv expertiza întocmită de expert, situație în care în mod greșit s-a considerat că moara preluată de stat a fost o moară sistematică și nu o moară țărănească, astfel încât preluarea de către stat s-a făcut fără titlu și nu cu titlu, cum a reținut instanța de fond. Ținând cont de modul de preluare al morii, în speță nu sunt incidente dispoz. art. 29, alin.1 din Lg. 10/2001, republicată, la care face trimitere instanța de fond. Pe de altă parte, preluarea s-a făcut cu încălcarea art. 11 din Lg. 119/1948, deoarece nu au fost acordate despăgubirile prevăzute de lege, situație în care au fost încălcate și dispoz. art. 481 Cod civil.
Criticile formulate nu sunt întemeiate.
Imobilul care face obiectul notificării formulată de către petenți este o moară, împreună cu terenul și utilajele aferente, situat în comuna M, jud. D, deținut în prezent de SC SA
Potrivit certificatului nr. 212/24.03.1992, eliberat de -Direcția Generală a Arhivelor Statului, de la autorul petenților s-a naționalizat în condițiile Lg. 119/1948, moara situată în M, de 70 CP, cu valțuri 2/800 și 1/1000, pietre 1/36 și capacitatea de măciniș de 20.000 kg pentru și 10.000 kg porumb.
S-a invocat de petenți că, potrivit acestor caracteristici prezentate mai sus, moara naționalizată de stat în condițiile Lg. 119/1948 a fost preluată fără titlu, deoarece nu constituia o moară sistematică, așa cum cerea legea, ci era o moară țărănească, exceptată de la naționalizare.
În scop probatoriu, în dosar, pe parcursul ciclurilor procesuale urmate, s-au întocmit mai multe expertize privind calificarea morii, ca fiind o moară sistematică sau o moară țărănească.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de C-tin. s-a concluzionat că, față de caracteristicile morii, respectiv o capacitate de producție, de 13.800 kg/zi, 2 valțuri duble la linia de și un valț dublu la linia de porumb, moara naționalizată este o moară țărănească sistematică, care intra sub incidența Lg. 119/1948.
Potrivit raportului de expertiză întocmit de ing., moara din localitatea M avea în momentul naționalizării, în cele 2 linii tehnologice de măcinat și porumb 2 valțuri duble de, un valț simplu de porumb și o pereche de pietre de 36, capacitatea de măciniș pentru fiind de 13.695/zi, iar pentru porumb de max. 9600 kg/zi.
Acest expert concluzionează totuși că moara nu intră în categoria sistematice, ci este o moară țărănească, raportându-se la Decretul Regal din 29.06.1935, art. 4, care menționează că numai morile sistematice puteau măcina făină pentru comercializare. erau stabilite de Ministerul d e Agricultură și, Ministerul d e Finanțe și Ministerul d e Industrie și Comerț, ținând seama de capacitatea de măciniș, felul instalației și nevoile locale, fiind incluse într-un tablou în care este menționată și moara din loc. M, proprietar.
Expertul când a concluzionat că moara este o moară țărănească și nu sistematică a făcut referire la mențiunea din același articol de lege, potrivit căreia dacă morile rurale cuprinse în menționatul tablou continuă să macine numai pe bază de uium și nu pentru comercializare, acestea vor fi scoase din categoria sistematice, fiind de drept clasificate ca mori țărănești.
Prin urmare, chiar din modul de prezentare al caracteristicilor morii în expertiza întocmită de ing., rezultă că această moară este o moară sistematică atât în condițiile Lg. 119/1948 (respectiv art. 1, pct. 50 - sunt naționalizate toate morile sistematice având cel puțin un valț dublu pentru sau porumb și o capacitate de măciniș de min. un vag/24 ore de păioase sau de porumb), deoarece are 2 valțuri duble de și o capacitate de măciniș pentru de 13795/zi, cât și în condițiile Decretului Regal din 29.06.1935, moara fiind cuprinsă în sistematice, anexat acestui decret.
Susținerea expertului că, deși din punct de vedere al tuturor caracteristicilor, moara ar putea fi caracterizată ca o moară sistematică, aceasta este totuși o moară țărănească, nu este în nici un mod fundamentată.
S-a concluzionat în acest mod, reținându-se că morile rurale cuprinse în la care s-a făcut referire care vor măcina numai pe bază de uium și nu pentru comercializare, vor fi scoase din categoria sistematice, fiind de drept clasificate ca mori țărănești.
Or, din probele administrate în cauză nu rezultă că moara din loc. Maf ost scoasă din categoria sistematice, în condițiile Decretului Regal din 29.06.1935, astfel încât concluzia raportului se întemeiază pe o simplă supoziție că moara din loc. Mam ăcinat pe bază de uium.
Pe de altă parte, Lg. 119/1948 nu a condiționat preluarea morii de modul de măcinare pe bază de uium sau pentru comercializare, ci a solicitat numai întrunirea condițiilor deja precizate.
Este adevărată susținerea apelanților că prin Lg. 119/1948 s-a stabilit în Cap. IV, art. 11, obligația statului de acordare de despăgubiri proprietarilor și acționarilor întreprinderilor naționalizate, precum și susținerea că, în fapt, aceste despăgubiri nu au fost achitate.
Faptul că nu au fost plătite despăgubirile, potrivit dispozițiilor legale arătate, nu constituie însă un motiv pentru a considera că moara nu a fost preluată cu titlu, potrivit Lg. 119/1948.
Lg. 10/2001 se referă la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv de stat, incidența preluării abuzive urmând să se aprecieze în funcție de fiecare situație.
Prin art. 2, alin.1 lit. a din Lg. 10/2001, se precizează în mod expres că se consideră imobilele preluate în mod abuziv cele naționalizare prin Decretul 92/1950, pentru naționalizarea unor imobile și prin Lg. 119/1948, pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere, miniere și de transporturi, precum și prin alte acte normative de naționalizare.
Așa cum rezultă din textul de lege arătat, Lg. 119/1948 se consideră o lege de naționalizare și nu o lege de expropriere, potrivit căreia s-ar fi impus plata unor despăgubiri. socialistă a presupus trecerea din proprietatea particulară în proprietate de stat a bunurilor naționalizate, libere de orice sarcini și fără despăgubiri.
Chiar dacă în Lg. 119/1948 se prevede obligația de plată a despăgubirilor, ceea ce ar fi trimis la aplicarea unor norme de drept specifice exproprierii și art. 481 Cod civil, în fapt și în drept această lege a fost o lege de naționalizare, așa cum este și considerată de Lg. 10/2001, tocmai pentru că nu s-a făcut plata despăgubirilor. De altfel, și Lg. 119/1948, atât în titlu cât și în conținutul său, nu folosește decât termenul de naționalizare, definind modul de preluare al bunurilor imobile respective.
Prin urmare, neachitarea despăgubirilor nu duce la concluzia că preluarea s-a făcut fără titlu, din acest punct de vedere impunându-se a se analiza numai dacă preluarea s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în baza cărora s-a efectuat.
Cum Lg. 119/1948 este menționată expres de Lg. 10/2001, ca fiind o normă prin care s-a făcut o preluare abuzivă a imobilelor, în mod corect instanța de fond a analizat numai dacă au fost respectate condițiile de preluare a morii.
Așa cum a rezultat din cele expuse mai sus, moara a fost o moară sistematică, situație în care preluarea prin naționalizarea prev. de Lg. 119/1948, deși a fost o preluare abuzivă, așa cum susține legea, a constituit o preluare cu titlu valabil la acel moment.
Raportat la cele expuse mai sus, în cauză își găsesc aplicabilitatea dispoz. art. 29 din Lg. 10/2001, republicată, având în vedere că moara este evidențiată în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate și a fost un imobil preluat cu titlu valabil, sintagmă ce a fost reintrodusă prin decizia Curții Constituționale nr. 830/2008, prin care au fost declarate neconstituționale modificările aduse art. 29, alin.1 din lege, prin abrogarea acestei sintagme.
În considerarea celor expuse și față de dispoz. art. 296 Cod pr. civ. urmează a se respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de contestatorii, domiciliat în B,-, -. 4,. 46, sector 4, C, domiciliată în comuna, jud. D, ambii domiciliați în C, str. - B,. 1,. 21, jud. D, domiciliat în comuna de, sat,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 75 din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B, cu sediul în B, sector 1,--11, cu sediul în C,-, jud.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
14 ex./17.10.2008
Președinte:Mariana MudavaJudecători:Mariana Mudava, Nela Drăguț
