Speta Legea 10/2001. Decizia 302/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 302/A/2008
Ședința publică din 13 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț JUDECĂTOR 2: Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâții MUNICIPIUL B - PRIN PRIMAR ȘI PRIMARUL MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr. 109/F din 22 februarie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții G, -, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că prin registratura instanței, la data de 11 noiembrie 2008, reclamanții intimați au depus la dosar un script întitulat "Note de ședință" prin care arată că nu au obiecțiuni la raportul de expertiză efectuat în cauză și solicită judecarea cauzei și în lipsă. De asemenea, constată că, prin registratura instanței, la data de 13 noiembrie 2008, pârâtul apelant Primarul Mun. B în nume propriu și în calitate de reprezentant al pârâtului Municipiul B, a depus o notă de ședință prin care arată că pârâții apelanți nu au obiecțiuni de formulat la raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert, că își mențin în continuare apelul declarat în cauză și solicită admiterea acestuia, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorar expert în cuantum de 1200 lei, iar în temeiul art.242 alin.2 pr.civ. solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța constată că odată cu nota de ședință, la data de 13 noiembrie 2008, pârâtul apelant Primarul Mun. Bad epus și chitanța care atestă plata diferenței de onorar expert în sumă de 702,10 RON (53).
Având în vedere că atât pârâții apelanți, cât și reclamanții intimați au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în baza actelor de la dosar, Curtea constată cauza în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.109/22.02.2008 a Tribunalului Bistrița -N s-a admis plângerea precizată de reclamanții G, împotriva pârâților Primarul municipiului B și Municipiul B prin Primar și s-a dispus anularea dispoziției nr.1066/24 mai 2007 emisă de Primarul municipiului B și s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în conformitate cu standardele internaționale de evaluare pentru imobilul casă situat în B- în suprafață de 74 mp identic cu cel înscris în CF 2108 B nr.top 53/4 și 53/5.
S-a dispus înaintarea de către pârâți a notificării însoțite de toate actele Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor aflate în subordinea Cancelariei Primului Ministru.
S-a luat act de renunțarea reclamantilor la judecată în ce privește pe pârâta Primăria municipiului B-N prin Primar.
Pentru a pronunța această hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:
Reclamanții G, și au calitatea de persoane îndreptățite în sensul art. 3 lit. "a" din Legea 10/2001 astfel cum a fost modificată.
Imobilul obiect al notificării este cel înscris în CF 2108 B nr. top 53/4 și 53/5 de natură grădină, casă de piatră cu o cameră, imobil care întradevăr apare întabulat în CF pe orașul B cu drept de proprietate conform încheierii CF 4711/1904 dar în realitate acest imobil în suprafață de 74 mp conform decretului de expropriere nr. 168 din 21 iunie 1977 fost expropriat de la reclamanți (a se vedea anexa la decretul de expropriere fila 28 și fișa imobilului expropriat fila 29 dosar). Acest imobil face parte din suprafața de 45123 mp expropriată și de la alți proprietari în scopul construirii unor blocuri de locuințe în orașul
Din preambulul decretului de expropriere rezultă că suprafața expropriată este proprietatea locuitorilor municipiului B prevăzut în anexa nr. 1 la decret (reclamanții figurând la poziția nr. 54 cu un imobil casă în suprafață de 74 mp din care suprafață locuibilă 27 mp în B,-).
Din înscrisul intitulat act dotal autentificat cu nr. 196 din 28 iunie 1930 filele 33-34 rezultă că antecesoarea reclamanților, defuncta a fost înzestrată la căsătorie de către părinții săi (bunicii reclamanților) printre alte imobile și cu o casă situată în B,-, învecinată spre est și nord cu strada - -, cu domnul spre sud, iar spre vest cu.
Din cuprinsul certificatului de moștenitor, eliberat în dosarul succesoral 304/1974 al fostului notariat de Stat al Județului B-N fila 53, rezultă că în masa succesorală a defunctei, antecesoarea reclamanților, a fost inclusă pe lângă alte imobile și una casă de locuit situată în B,- compusă din una cameră și o bucătărie, cu titlu de bun propriu al defunctei dobândit cu titlu de dotă.
Faptul că imobilul casă obiect al notificării, situată în B,- este una și aceeași cu cea menționată în actul dotal rezultă și din cuprinsul certificatului de moștenitor mai sus menționat care face dovada componenței masei succesorale a vocației și a calității de moștenitor. În cuprinsul certificatului de moștenitor necontestat se face și mențiunea că această casă a fost cumpărată de antecesorul petenților, defunctul în 1872, terenul din CF 2108 B pe care s-a edificat această casă fiind proprietatea orașului
De altfel și din fișa imobilului situat B,-, parte componentă a anexei la Decretul de expropriere nr. 168/1977 fila 58 dosar, rezultă că Statul Român este proprietar doar asupra imobilului teren iar reclamanții proprietari ai construcțiilor.
În situația în care imobilul casă obiect al notificării era proprietatea Statului Român, nu mai era necesară exproprierea și plata despăgubirilor către proprietari.
Susținerea intimatei Municipiul B - prin primar și a primarului municipiului B potrivit căreia mențiunile din fișa imobilului ar fi fost completate ulterior nu are suport probator.
În conformitate cu art. 24 din Legea 10/2001 republicată "în absența unor probe contrare, existente și după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
Potrivit alin. 2 al aceluiași text în aplicarea prevederilor alin. 1 și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.
Din anexa la decretul de expropriere 168/1977 a rezultat că reclamanților li s-a preluat la Stat imobilul de natură casă din piatră cu o cameră în suprafață de 74 mp, imobil situat în B,-.
Relevante în dovedirea dreptului de proprietate asupra imobilului mai sus arătat sunt și înscrisurile intitulate chitanțe filele 76-77 din care rezultă că pentru acest imobil s-a plătit impozit.
Din adeverințele eliberate de B nr. 656/1971 și 1692/1977 și respectiv Consiliul Popular al orașului B nr- a rezultat că pentru imobilul situat în B-, în anii 1970-1971 și pentru cel situat în B,-, antecesoarea reclamanților, defuncta a plătit impozit la Stat, imobilele nefigurând în evidențele Statului.
În ce privește numerotarea imobilului din punct de vedere administrativ, tribunalul a reținut faptul că în decursul anilor această numerotare a fost schimbată dar în realitate este vorba de imobilul situat în B,-, imobil expropriat și trecut în proprietatea Statului.
Din copia Planului urbanistic general anexat certificatului privind starea de fapt a imobilului a rezultat că destinația actuală a terenului de sub construcția expropriată și demolată precum și grădina aferentă este afectat blocului nr. 30 de pe strada - - și trotuarului asfaltat acestei străzi. De altfel str. - din orașul B se află la intersecția cu str. - -, astfel că este cert că imobilul obiect al "contractului dotal" din 1930 este cel expropriat de la reclamanți prin Decretul de expropriere nr. 168/1977.
În sensul dispozițiilor art. 24 din Legea 10/2001, astfel cum a fost republicată, existența dreptului de proprietate în ceea ce îi privește pe reclamanți, este pe deplin dovedită, acestea încadrându-se în sfera persoanelor îndreptățite la măsuri reparatorii conform art. 3 din legea citată, motiv pentru care tribunalul urmează ca în baza art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001 să admită plângerea să anuleze dispoziția nr. 1066 din 24 mai 2007 emisă de primarul municipiului
Cum imobilul obiect al Decretului de expropriere nr. 168/1977 a fost demolat, în locul lui edificându-se un bloc de locuințe, tribunalul va dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în conformitate cu standardele internaționale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Municipiul B-N prin Primar, solicitând schimbarea hotărârii instanței de fond în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează netemeinicia și nelegalitatea sub următoarele aspecte:
Apelantul susține că în mod greșit s-a reținut calitatea reclamantului de persoane îndreptățite la acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii 10/2001.
Or, susține apelantul din evidențele de CF rezultă existența dreptului de proprietate al orașului B din anul 1904 asupra imobilului din litigiu și ca atare, reclamanții nu au dovedit existența vreunui drept al antecesorilor lor asupra imobilului din litigiu.
Apelantul mai învederează că acele înscrisuri intitulate chitanțe nu fac dovada proprietății asupra imobilului, și că aceste chitanțe vizează plata impozitului sau a unei chirii, cu atât mai mult cu cât din acestea nu rezultă la ce imobil se referă, câtă vreme reclamanții au deținut în proprietate la acea dată mai multe imobile situate chiar pe str.-.
Se mai învederează că reclamantii au fost doar posesori faptici asupra imobilului expropriat și că nu sunt incidente dispozițiile art.24 alin.1 din Legea 10/2001 câtă vreme în sistemul de carte funciară drepturile reale imobiliare se, se modifică ori se sting prin înscriere în cartea funciară.
Cum există dovezi contrare respectiv extrasul de CF nr.2108 B, dispozițiile art.24 din Legea 10/2001 nu-și găsesc aplicabilitate în cauză.
Aceeași idee de interpretare eronată este susținută de apelant și în ce privește interpretarea instanței de fond că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul teren în suprafață de 74 mp care este înscris inclusiv în actul de preluare, respectiv în Fișa bunului imobil, ca fiind proprietatea Statului Român.
Intimații prin întâmpinarea depusă (11-15) s-au opus admiterii apelului.
Examinând hotărârea instanței de apel prin prisma motivelor invocate de apelant, a dispozițiilor art.295-297 pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Din anexa Decretului Prezidențial nr.168/1977 și tabelul cuprinzând proprietarii ale căror imobile, situate în județul B-N se expropriază și se trece în proprietatea Statului, rezultă că la poziția 54 figurează înscriși reclamanții în ce privește imobilul din B- (66-67 dos.instanței de fond).
Astfel, în condițiile în care raportul de expropriere s-a stabilit între stat în calitate de expropriator și reclamanți în calitate de proprietari, sunt incidente dispozițiile art.29 din Legea 10/2001 în ce privește întinderea dreptului de proprietate și a calității reclamanților care la data preluării abuzive prin expropriere au deținut imobilul.
Cum exproprierea imobilului a operat în considerarea faptului că reclamanții dețineau imobilul sub nume de proprietar, fiind individualizați în actul normativ de expropriere și înscriși în tabelul anexă la Decretul de expropriere, instanța de fond a făcut o corectă și legală apreciere a incidenței dispozițiilor art.24 din Legea 10/2001, motiv pentru care urmează a fi înlăturate susținerile apelantului, în ce privește lipsa calității reclamanților de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în condițiile Legii 10/2001.
Astfel, față de cele expuse, urmează a se respinge apelul pârâtului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMAR împotriva sentinței civile nr.109/F din 22.02.2008 a Tribunalului Bistrița, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.PE/CA
16.12.2008 - 7 ex.
Jud.fond.
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Eugenia Pușcașiu
