Speta Legea 10/2001. Decizia 314/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 314/A/2009 | |
Ședința publică din 18 noiembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
GREFIER: | - - |
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, apelurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B împotriva sentinței civile nr. 215 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanta, având ca obiect plângere în baza Legii nr. 10/2001.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 11 noiembrie 2009, respectiv 18 noiembrie 2009.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.215 din 9 aprilie 2099 a Tribunalului Cluj, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
S-a admis acțiunea civilă precizată, intentată de reclamanta - împotriva pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și în consecință, s-a dispus modificarea dispoziției privind propunerea de acordare de despăgubiri nr.440 din 15.01.2008 emisă de Primarul municipiului C-N, în sensul că s-a stabilit dreptul reclamantei la despăgubiri în sumă totală de 434.345 lei pentru cota parte din imobilul constând din casă de locuit și teren în suprafață de 104 mp, situat în C-N, str.prof.G - nr.16, înscris în CF nr.5359 C-N, nr.top 12364/1.
Au fost obligați pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, la plata în favoarea reclamantei, a sumei de 434.345 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin dispoziția nr.440/15.01.2008 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-N, s-a presupus acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei -, în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, pentru cota de parte din imobilul siutat în C-N, str.- nr.16, înscris în CF nr.5359 C-N, nr.top 12464/1, compus din casă de cărămidă cu două camere și dependințe, precum și teren în suprafață de 104 mp.
Excepțiile prematurității și inadmisibilității, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți, sunt nefondate.
Pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, are calitate procesuală, în temeiul Titlului VII din Legea nr.247/2005, titlu ce îi conferă și Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, atribuții speciale în cea de-a doua etapă a procedurii administrative.
Ministerul Economiei și Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului Român, rămâne în mod direct răspunzător de acordarea în favoarea persoanelor îndreptățite a măsurilor reparatorii sub formă de despăgubiri.
Statul Român a fost condamnat în numeroase cauze privind litigii în legătură cu proprietatea, cu referire la imobilele naționalizate, pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenție și pentru încălcarea art.1 din Primul Protocol adițional la Convenție, instanța europeană statuând în sensul că în prezent Fondul Proprietatea nu funcționează într-un mod susceptibil să conducă la acordarea unei despăgubiri efective.
Curtea Europeană a statuat că deși Legea nr.10/2001 le oferă părților interesate atât accesul la o procedură administrativă, cât și ulterior, la procedură contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind în prezent în măsură să conducă într-un termen rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.
Procedura administrativă specială oferită de legislația internă, nu este în măsură să conducă la acordarea de despăgubiri efective într-un termen rezonabil, în acord cu cerințele prevăzute de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel că Ministerul Finanțelor Publice în calitate de reprezentant al Statului Român, să fie obligat în mod direct la acordarea de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor în favoareea persoanelor îndreptățite. O astfel de obligație îi incumbă și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, având în vedere atribuțiile conferite acesteia prin dispozițiile legii speciale. Pârâții nu au reușit să precizeze un termen rezonabil în care reclamanta ar putea beneficia efectiv de despăgubiri, în situația în care s-ar conforma pe deplin procedurii administrative speciale.
În numeroase cazuri, CEDO a concluzionat în mod expres că Fondul Proprietatea nu este funcțional, o astfel de concluzie reieșind și din cauzele pronunțate de C ulterior intrării în vigoare a OUG nr.81/2007, instanța europeană luând în considerare inclusiv prevederile acestui act normativ din legislația internă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Primarul municipiului C-N, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului C-N, s-a solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii acțiunii reclamantei și menținerii ca legale a dispoziției primarului.
În motivarea apelului, pârâtul a susținut că pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor în favoarea reclamantei, sunt incidente prevederile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Despăgubirile se acordă pe baza unei evaluări ce se face de către persoana fizică sau juridică având experiență semnificativă în domeniu, competență în evaluare pe piața proprietăților imobiliare, care cunoaște, înțelege și poate pune în aplicare în mod corect acele metode și tehnici recunoscute, care sunt necesare pentru efectuarea uneievaluări credibile în conformitate cu standardele internaționale de evaluare și care este membru al unei asociații naționale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publică, având calitatea de evaluator independent.
internaționalede evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru standarde internaționale de evaluare.
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, urmează să precizeze la acordarea unor despăgubiri juste și echitabile, în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională, având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv de Statul Român.
În scopul analizării și stabilirii cuantumului final al despăgubirilor, s-a constituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire.
Conform art.16 pct.5 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată, va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare, pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.
În apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, s-a solicitat schimbarea în tot a sentinței atacate și respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea apelului său, pârâtul MFP a susținut că sentința atacată este netemeinică și nelegală, fiind rezultatul aplicării și interpretării greșite a dispozițiilor legale la situația de fapt, dar și a preluării motivării din hotărârile CEDO, fără să se verifice dacă nu cumva nu a intervenit vreo modificare în situația de fapt.
Prima critică adusă de pârât sentinței, vizează obligarea în solidar la plata în favoarea reclamanților a sumei de 434.345 lei, a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Potrivit art.25 din Decretul nr.31/1954, statul este persoană juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă la aceste raporturi prin Ministerul Economiei și Finanțelor, afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop.
În speță însă, art.13 din Titlul VII al Legii nr.247/2005, stabilește organele abilitate să analizeze și să stabilească cuantumul final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi. Este vorba de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor constituită în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Art.16 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr.247/2005, prevede că decizia sau dispoziția prin care se presupune acordarea de despăgubiri se înaintează Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea stabilirii despăgubirilor, situație în care va desemna evaluatorul pentru stabilirea despăgubirilor ce pot fi acordate.
Prin OUG nr.81/2007, s-a recunoscut posibilitatea titularului unui titlu de despăgubire emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, de a solicita fie realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni și parte în numerar, iar în czaul în care titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă mai mare de 500.000 lei titularului i se recunosc două posibilități de valorificare a titlului, în funcție de propria opțiune și anume, fie să solicite primirea de titluri de acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", fie să solicite primirea de titluri de plată în limita sumei maxime de 500.000 lei, respectiv acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" pentru diferența până la concurența despăgubirii totale acordate prin titlul de despăgubire.
Decizia Comisiei Centrale, poate fi atacată cu contestație în condițiile Legii nr.554/2004, în contradictoriu cu statul. Așadar, raportat la procedura de stabilire a despăgubirilor, reglementată prin dispozițiile legale menționate, o soluție de cuantificare a despăgubirilor în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice este nelegală. Întrucât la dosar nu există probe din care să rezulte că reclamanții s-ar fi adresat autorității competente cu o cerere pentru a le fi acordate despăgubiri cu respectarea procedurii reglementate de Legea nr.247/2005, cererea acestora este inadmisibilă. Reclamanții au solicitat încă de la început despăgubiri bănești, încercând să eludeze prevederile legale interne.
în solidar Statul Român atât prin Ministerul Finanțelor Publice cât și prin Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, instanța de fond a nesocotit prevederile art.1041 civ. din care rezultă că întrucât solidaritatea fiind o excepție de la regula de drept comun a divizibilității datoriei, ea trebuie să fie stipulată în mod expres, deoarece solidaritatea nu se prezumă. solidarității pasive sunt voința părților sau legea și cum în speță nu poate fi vorba despre niciuna din acestea, în mod nelegal instanța de fond a obligat în solidar cele două pârâte.
Pe fondul cauzei, pârâtul a susținut că motivarea sentinței fost preluată din spețele CEDO, fără să fie administrate documente care să ateste susținerile instanței. J din acțiunile Fondului "Proprietatea" sunt listate la Bursa de Valori B din noiembrie 2007, iar acțiunile Fondului vor putea fi tranzacționate de către titularii acestora, în mod liber pe piețele reglementate.
Prin valorificarea acțiunilor, se realizează despăgubirea efectivă a foștilor propeitari pentru imobilele care nu au putut fi restituite în natură. În noiembrie 2007, peste 3000 de persoane au primit titluri de proprietate, dovadă că Fondul funcționează. Prima instanță nu a purtat nicio corespondență pe această temă cu Fondul "Proprietatea".
În realitate, Fondul "Proprietatea" funcționează, iar România este singura țară din estul Europei unde se încearcă o soluție de restituire la valoarea ei reală a proprietății confiscate de statul comunist, însă veniturile și cheltuielile se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și pe categorii de cheltuieli.
procedurii prevăzute de Legea nr.10/2001 și acordarea de despăgubiri în numerar pe calea unor hotărâri judecătorești care ar fi îndreptățiți viitorii creditori să încaseze dintr-o dată și nu eșalonat despăgubirile ce li se cuvin, ar duce la colaps economic, adică la prăbușirea întregului sistem economic și bugetar, fără posibilitatea de plată a pensiilor, salariilor și a celorlalte categorii sociale.
Chiar și în condițiile în care Fondul "Proprietatea" nu este în totalitate listat la bursă, acționarii își pot valorifica titlurile deținute prin vânzarea în afara pieței, în situația în care nu înțeleg să încaseze în continuare dividente în condițiile Legii nr.31/1990.
Prin urmare, în mod prematur instanța de fond a stabilit cuantumul despăgubirilor acordate pe bază de expertiză, față de prevederile art.1 alin. (1) din Legea nr.10/2001. Efectuarea unei expertize de evaluare nu era necesară în cauză, deoarece în ultimă instanță aceasta va fi făcută doar pentru soluționarea contestației împotriva deciziei administrative, la curtea de apel.
În apelul declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, s-a solicitat admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a apelantei și a inadmisibilității stabilirii valorii de circulație a imobilului notificat, precum și a prematurității cererii reclamantei d eobligare a pârâtei la plata despăgubirilor.
În motivarea apelului său, pârâta a susținut că nu putea fi obligată la plata despăgubirilor, deoarece efectuarea unei plăți implică existența unui titlu de plată.
Procedura prevăzută de OUG nr.81/2007, este ulterioară finalizării procedurii administrative reglementate prin legea nr.10/2001.
În aceste condiții, Tribunalul Cluj nu era competent material cu privire la soluționarea cpaătului de cerere privind obligarea pârâților la despăgubiri bănești.
Pârâta a mai susținut că nu are claitate procesuală pasivă în cauză, întrucât ea îndeplinește atribuțiile prevăzute de art.2 din HG nr.361/2005 modificată prin HG nr.1068/2007.
După intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005, măsurile reparatorii vor consta fie în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, fie în acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, cu mențiunea că această modalitate reparatorie se va propune prin dispoziția entității învestite de legiuitor cu soluțioanrea notificării, neexistând posibilitatea acordării de despăgubiri bănești, decât în urma procedurilor administrative prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005.
Instanța de fond a greșit respingând excepția inadmisibilității stabilirii valorii de circulație a imobilului notificat, argumentele tribunalului neavând fundament legal.
Aceeași instanță a greșit stabilind vlaoarea despăgubirilor pentru imobilul în litigiu, la suma de 434.345 lei.
Raportul la expertiză tehnică efectuat de expertul, nu respectă standardele internaționale de evaluare, respectiv dispozițiile art.11 alin. (6) din Legea nr.10/2001.
În mod nelegal prima instanță a respins excepția prematurității cererii reclamantei privind plata despăgubirilor bănești la valoarea de circulație a coteid e parte din imobilul în litigiu.
În cauza dedusă judecății, procedura administrativă nu a fost finalizată, întrucât prin cererea introductivă de instanță reclamanta a solicitat modificarea dispoziției emise de primar, situație în care nu se poate declanșa procedura de acordare a măsurilor repratorii prevăzute de Titlul VII din Legea nr.247/2005.
De asemenea, a mai arătat pârâta-apelantă, că obligarea la plata despăgubirilor în sumă de 434.345 lei, nu respectă practica CEDO, deoarece a fost stabilită printr-un raport de expertiză ce nu a fost efectuat potrivit standardelor internaționale de evaluare.
Intimata - prin întâmpinare depusă la dosar 23-24, a solicitat respingerea apelurilor și menținerea sentinței ca legală și temeinică, precum și obligarea apelanților la plata cheltuielilor d ejudecată.
Examinând apelurile prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, înregistrată sub nr.892/117 din 4.03.2008 la Tribunalul Cluj, reclamanta - l-a chemat în judecată pe pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, în principal să modifice în parte dispoziția nr.440/2008 emisă de pârât și să-i fie restituită în natură cota de parte din imobilul situat în C-N, str.- nr.16, înscris în CF nr.5359 C-N, nr.top 12464/1, iar în subsidiar obligarea pârâtului la despăgubiri bănești la valoarea de ciruclație a imobilului, cu cheltuieli de judecată.
La data de 14 aprilie 2008, reclamanta și-a extins acțiunea și față de pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR
Soluționând cauza, tribunalul a admis acțiunea reclamantei în contradictoriu cu toți pârâții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, fiind obligată alături de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata în favoarea reclamantei a despăgubirilor în sumă de 434.345 lei, reprezentând cota de parte din imobil.
Potrivit art.2 din Hotărârea Guvernului nr.361/2005, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.1068/2007, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților acordă sprijin și îndrumare metodologică autorităților administrației publice locale și centrale, precum și celorlalte persoane juridice deținătoare de imobile, care fac obiectul restituirii potrivit Legii nr.10/2001 și monitorizează procesul de aplicare a Legii nr.10/2001, republicată., autoritatea asigură organizarea și funcționarea Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Calea de atac prevăzută de art.26 alin. (3) din Legea nr.10/2001, republicată, împotriva dispoziției primarului, se soluționează în contradictoriu cu emitentul acesteia, respectiv municipiul și eventual cu Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Obligația de plată ce îi revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2007, este ulterioară finalizării procedurii reglementate de Legea nr.10/2001, republicată.
Așa fiind, în temeiul art.296 pr.civ. se va admite apelul pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B împotriva sentinței tribunalului, care va fi schimbată în parte, în sensul că se va rspinge acțiunea reclamantei - împotriva pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Având în vedere soluția ce urmează să fie pronunțată în apelul pârâtei, curtea apreciază inutilă cercetarea celorlalte motive de apel privind inadmisibiltiatea și prematuritatea cererii.
II. În ceea ce privește apelul pârâtului Primarul municipiului C-N, este real că prin Titlul VII al Legii nr.247/2005, s-a reglementat regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în art.16 prevăzându-se procedura de transmitere a dispoziției emise de primar, Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor, care centralizează dosarele și le transmite evaluatorului sau societății de evaluatori, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Întrucât în speță s-a solicitat de către reclamantă efectuarea unui raport de expertiză tehnică privind evaluarea la prețul de circulație a cotei de părți din imobilul teren și construcției situat în C-N, str.- nr.16, înscris în CF nr. 5359 C-N, nr.top 12464/1, prima instanță nu putea respinge cererea în probațiune.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat de expertul - 103-108 dos.tribunal, a rezultat că valoarea cotei de parte din imobilul în litigiu la data de 31.10.2008, este de 434.345 lei.
Legea nr.10/2001 a consacrat principiul restituirii în natură a imobilelor preluate abuziv, iar în cazul în care nu este posibilă restituirea în natură, s-au prevăzut măsuri reparatorii prin echivalent.
După aproximativ șapte ani de la intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001, Primarul municipiului C-N prin dispoziția nr.440 din 15 ianuarie 2008, nu i-a restituit reclamantei în natură cota de parte din imobilul revendicat, nu i-a acordat un alt imobil în compensare, ci a propus acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin decizia nr.8066 din 12 decembrie 2008, că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional.
În sensul că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional, s-a pronunțat și CEDO prin numeroase hotărâri, dintre care amintim cu titlu de exempluCauza Faimblat contra Românieidin 13 ianuarie 2009, iar în consecință, accesul oferit de Legea 10/2001 este unul teoretic și iluzoriu, nefiind în măsură să conducă într-un interval rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.
Pentru aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. se va respinge apelul pârâtului Primarul municipiului C-N împotriva sentinței tribunalului, ca nefondat.
III. Referitor la apelul pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice (Ministerul Economiei și Finanțelor), curtea reține că acesta are calitate procesuală pasivă în cauză, cu toate că potrivit Legii nr.10/2001 nu are calitatea de a acorda despăgubiri, având în vedere că Fondul "Proprietatea" nu este funcțional, în baza obligației generale pozitive și față de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul că statul trebuie să garanteze realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire în natură, fie că este vorba de acordarea de despăgubiri, conformându-se principiul preeminenței dreptului și legalității protecției drepturilor enunțate în art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție, așa cum s-a stabilit și prin decizia nr.8066 din 12 decembrie 2008.
realității că prin Titlul VII al Legii nr.247/2005 s-a reglementat regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, numai că atât timp cât Fondul "Proprietatea" nu este funcțional, accesul oferit de Legea nr.10/2001 este unul teoretic și iluzoriu, nefiind în măsură să conducă într-un interval rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.
Criticia pârâtului referitoare la obligarea Statului Român în solidar cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea proprietăților, raportat la art.1041 civ. nu mai este de actualitate, întrucât ca urmare a admiterii apelului pârâtei, numai Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămâne obligat la plata despăgubirilor, nu și Autoritatea.
Este adevărat că decizia adoptată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor poate fi atacată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, dar în speță nu ne găsim în ipoteza respectivă, ci în cadrul soluționării unei acțiuni (plângeri, contestații), împotriva dispoziției emise de primar.
Soluția pronunțată de prima instanță, ce va fi menținută și de instanța de apel, nu este contrară dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2007, iar despăgubirile la care este îndreptățită reclamanta-intimată, sunt siutate sub plafonul de 500.000 lei.
În baza obligației generale pozitive, Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză și trebuie să îi despăgubească pe foștii proprietari sau pe urmașii acestora ca urmare a însușirii abuzive a imobilelor preluate cu încălcarea Constituției atunci în vigoare, ca și a tratatelor internaționale la care era parte.
Este iluzorie și aserțiunea că în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005, Comisia Centrală îi va acorda reclamantei-intimate măsuri reparatorii în echivalent, constând în compensarea cu alte bunuri sau servicii.
Așa fiind, în temeiul art.296 pr.civ. se va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice (Ministerul Economiei și Finanțelor), împotriva sentinței tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B împotriva sentinței civile nr.215 din 9 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte, în sensul că respinge acțiunea reclamantei împotriva pârâtei, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, în contra aceleiași sentințe.
Obligă pârâții Primarul municipiului C-N și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor să îi plătească reclamantei-intimate cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 4.000 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - --- - - -
Red.DT: 20.11.2009
Dact.CA. 23.11.2009 - 7 ex.
Jud.fond.
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor
