Speta Legea 10/2001. Decizia 353/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 353/
Ședința publică din 19 noiembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Costea Monica
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta reclamantă, domiciliată în B, sector 2,-,. 113,.C,.7,.20, împotriva Încheierii pronunțată în ședință publică la data de 18 septembrie 2008, în dosarul nr- de către Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimații reclamanți -., domiciliat în B, strada - cel M, nr. 221 Bis, județul B, și, ambii cu domiciliul în B, strada - cel M, nr. 221, județul B și -., domiciliat în localitatea M, strada -, nr.18, județul T și intimata pârâtă PRIMĂRIA M, cu sediul în localitatea M, județul T, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001 - declinare de competență.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru recurenta reclamantă, avocat, Baroul T, în baza împuternicirii avocațiale nr. 50 din 18 noiembrie 2008, pe care o depune la dosar (și, în anexă, chitanța seria - - nr. - din 19 noiembrie 2008, cu care face dovada achitării onorariului pentru avocat, în sumă de 1.190 lei), lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, după care:
Întrebat fiind, apărătorul recurentei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Instanța ia act de declarația apărătorului recurentei reclamante, potrivit cu care acesta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul pe fond.
Apărătorul recurentei reclamante, depune la dosar note scrise.
Având cuvântul, face un scurt istoric al speței.
Susține oral motivele invocate prin notele scrise depuse astăzi la dosar.
Pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Tulcea, în vederea continuării judecății, pentru motivele pe care le-a detaliat prin notele scrise aflate la dosar.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consideră că admiterea excepției de necompetență materială a Tribunalului, în soluționarea cererii completatoare, este nelegală.
Arată că, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin.8 din Legea nr. 10/2001 "competența de soluționare revine secției civile a tribunalului în a cărei circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare."
Se referă la dispozițiile art. 17 din Codul d e procedură civilă, potrivit cu care "cererile accesorii și incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală".
Face trimitere la dispozițiile art. 2 alin.1 lit."c"din Legea nr. 10/2001, la dispozițiile art. 158 alin.3 din Codul d e procedură civilă, cât și la dispozițiile art. 158 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
, totodată, din decizia civilă nr. 65 din 02 ianuarie 2005 a, prin care s-a arătat că "Întrucât Legea nr. 10/2001 nu prevede norme de competență diferite, ambele cereri, atât acțiunea în nulitate, cât și contestația împotriva deciziei prin care s-a refuzat restituirea bunului în natură, trebuie soluționate împreună în ordinea arătată, de aceeași instanță, jurisdicția de fond pornind de la tribunal - secția civilă, scopul interpretării constând în rezolvarea cu celeritate și într-un termen rezonabil a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv sau de acordare a altor măsuri reparatorii prevăzute de lege."
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Tulcea, în vederea continuării judecății. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea sub nr- reclamanții, -. G și -. au formulat în temeiul Legii nr.10/2001 contestație împotriva Dispoziției nr.262/03.03.2008 emisă de Primăria M, solicitând anularea acesteia și stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul teren construcții situat în oraș M, str. - -. nr.11, în calitate de moștenitori ai bunicii acestora, care a fost proprietara imobilului.
S-a mai arătat că imobilul a fost preluat abuziv de stat urmare actului de donație aut. sub nr.46/27.03.1963 de notariatul de Stat al Raionului M, act prin care numiții și au donat imobilul Sfatului Popular al Orașului
Ulterior reclamanții și-au completat acțiunea, solicitând în contradictoriu cu Primăria Orașului M, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a contractului de donație autentificat sub nr.46/27 martie 1963 întocmit de Notariatul de Stat al Raionului
Instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a tribunalului, în soluționarea cererii completatoare.
Prin încheierea din 18 septembrie 2008, Tribunalul Tulceaa admis excepția de necompetență materială a instanței în soluționarea cererii de anulare a donației autentificată sub nr. 46 din 27 martie 1963 la Notariatul de Stat al Raionului M, a disjuns cererea de constatare a nulității absolute a donației și a declinat această cerere completatoare spre competentă soluționare Judecătoriei
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că acțiunea în anularea donației autentificată sub nr. 46 din 27 martie 1963 la Notariatul de Stat al Raionului M intră în competența Judecătoriei conform art.1 pct.1, coroborat cu art. 2 alin.(1) lit."b", "c" Cod procedură civilă, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 17 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs reclamanta care a criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
-Recurenta reclamantă a susținut că hotărârea recurată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 24 alin.(8), devenit art. 26 alin.(3) din Legea nr. 10/2001, republicată.
-De asemenea, instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 17 Cod procedură civilă, acțiunea principală în cauză constă în contestație în anularea dispoziției primarului, iar cererea de anularea donației avea caracter accesoriu.
Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport cu criticile recurentei reclamante, se constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin derogare de la art. 1 Cod procedură civilă, Legea nr. 10/2001 prevede în art. 26 alin.(3) competența secției civile a tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul unității deținătoare pentru exercitarea controlului judecătoresc asupra dispozițiilor de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură.
În acest cadru procesual, demersul judiciar al persoanei îndreptățite reprezintă o veritabilă cale de atac, nedenumită anume de lege, dar intitulată în mod uzual în practica instanțelor judecătorești "contestație".
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin.(1) lit."c" din Legea nr. 10/2001, prin imobile preluate abuziv se înțeleg cele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale, adoptate în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și alte imobile donate statului, dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
În lipsa unei astfel de hotărâri judecătorești, imobilul nu poate fi considerat ca preluat abuziv, numai prin aprecierea în cadrul cererii de restituire, că a fost viciat consimțământul donatorului.
Din textul art. 2 alin.(1) lit."c" din Legea nr. 10/2001, rezultă că solicitarea vizând constatarea nulității contractului de donație încheiat cu statul are caracter prejudicial față de cea privind anularea deciziei, restituirea imobilului notificat în natură sau prin echivalent, fiind condiționată de existența unei hotărâri judecătorești irevocabile de anulare a donației dispuse în favoarea statului.
Față de aceste dispoziții legale, în mod corect prima instanță a reținut că, în cauză, nu operează o prorogare legală de competență, conform art. 17 din Codul d e procedură civilă, cererea de nulitate a donației nefiind accesorie în raport cu acțiunea în constatarea dispoziției nr. 262 din 03 martie 2008, emisă de Primăria Mai mult, se reține că acțiunea în nulitatea donației este prioritară, întrucât de soluționarea acesteia, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, depinde soluția ce va fi dată asupra acțiunii în anularea dispoziției de respingere a notificării reclamanților.
Tribunalul Constanțaa reținut în mod corect că Judecătoria M este competentă să soluționeze acțiunea în nulitatea donației, conform dispozițiilor art. 1 alin.(1), coroborat cu art. 2 alin.(1) lit."b" din Codul d e procedură civilă, această cerere fiind o acțiune evaluabilă în bani.
Prin decizia civilă nr. 32/09 iunie 2008, pronunțată într-un recurs în interesul legii Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației.
Din petitul cererii reclamanților se reține că aceștia și-au precizat valoarea imobilului notificat, ce a făcut obiectul donației autentificat sub nr. 46 din 27 martie 1963 de Notariatul de Stat al Raionului M la valoarea de 30.000 lei, echivalentul 10.000 euro, sumă inferioară valorii de cinci miliarde de lei vechi.
Conform dispozițiilor art. 2 alin.(1) lit."b" tribunalele judecă în primă instanță litigiile civile al căror obiect are o valoarea de peste cinci miliarde lei vechi (500.000 lei noi).
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 Cod procedură civilă, se va respinge recursul reclamanților ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil formulat de recurenta reclamantă, domiciliată în B, sector 2,-,. 113,.C,.7,.20, împotriva Încheierii pronunțată în ședință publică la data de 18 septembrie 2008, în dosarul nr- de către Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimații reclamanți -., domiciliat în B, strada - cel M, nr. 221 Bis, județul B, și, ambii cu domiciliul în B, strada - cel M, nr. 221, județul B și -., domiciliat în localitatea M, strada -, nr.18, județul T și intimata pârâtă PRIMĂRIA M, cu sediul în localitatea M, județul T, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001 - declinare de competență.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, Grefier,
- - - - - -
- -
Red.hot.jud.fond
Red.dec.jud.recurs: /26.11.2008
gref.AB/2 ex./04.12.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Costea Monica
