Speta Legea 10/2001. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 38/A/2008
Ședința publică din 4 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop
JUDECĂTOR 2: Silvia Nicorici
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare apelurile declarate de reclamanții, și - și de pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI C- împotriva sentinței civile nr. 717 din 30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-privind și pe pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FANAȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C și MUNICIPIUL C-, având ca obiect plângere împotriva Dispoziției Primarului, emisă în baza Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul apelanților-reclamanți, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu toate părțile, potrivit dispozițiilor art. 89 alin.2 Cod procedură civilă acoperindu-se viciul de procedură existent cu apelanta-reclamantă, prin înfățișarea în instanța a apărătorului ales.
Apelurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 18.01.2008, de către intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor, întâmpinare prin care solicită a se lua act de faptul că apelanții-reclamanți sunt de acord cu dispozițiile sentinței civile apelate referitor la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C, un exemplar comunicându-se în ședință apărătorului apelanților-reclamanți.
Totodată, la data de 21.01.2008, reclamanții au depus la dosar întâmpinare la apelul declarat de pârât.
Reprezentantul apelanților-reclamanți învederează că a expediat pârâtului Primarul mun. C-N, prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă o depune la dosar, întâmpinarea formulată de către reclamanți.
Apărătorul apelanților-reclamanți arată că este de acord cu admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul apelanților-reclamanți solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii introductive de instanță, pentru motivele arătate în scris, invocând dispozițiile art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, Legea nr. 250/2007, precum și deciziile nr. 2560/22.03.2007 și 10038/07.12.2006 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cu privire la apelul declarat de pârât, reprezentantul apelanților-reclamanți solicită respingerea acestuia potrivit întâmpinării și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată aferente judecării în apel a cauzei, reprezentând onorariu avocațial, potrivit chitanțelor depuse la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 717/30.2007 pronunțată în Dosarul cu număr unic - al Tribunalului Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor prin C, respingându-se acțiunea față de acest pârât.
Totodată s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții, și - împotriva pârâtului Primarul municipiului C-N și în consecință, s-a anulat Dispoziția nr.5566 din 9 mai 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului C-
Apoi s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților imobilului situat în C-N, str. - nr.22 jud. C, constând în teren în suprafață de 345 mp cu nr.top 2195/2/2 înscris în CF 9223 C, casă cu 2 apartamente cu părțile indivize comune înscrise în Cf col. - în suprafață de 169 mp, precum și apartamentele cu nr.top 2195/2/1/I și nr.top 2195/2/1/II înscrise în CF -
În final, dispunându-se intabularea în Cf dreptului de proprietate al reclamanților asupra imobilului descris mai sus, astfel: asupra cotei de 1/2 parte, și asupra cotei de 1/4 parte împreună și, și în cotă de parte împreună, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C-N, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru pronunța această soluție, tribunalul reținut că imobilul în litigiu, constituit proprietatea tabulară a numiților și înscriși în CF 9223 C top 2195/2, trecând apoi în proprietatea Statului Român.
Prin încheierea de CF nr.2220/28.VI.1949, s- intabulat dreptul de proprietate în favoarea Comunei C, în baza Legilor nr.826/1946, nr. 998/1946 și nr. 228/1948 și Deciziei Ministerului Finanțelor nr.5019, fiind ulterior dezmembrat, împărțit pe apartamente și transcris parțial în alte cărți funciare, individuală și colectivă, în favoarea Statului Român și administrarea Consiliului Local al municipiului C-
Notificarea reclamanților formulată în bata Legii nr. 10/2001, a fost respinsă prin Dispoziia nr.5566/9.2007 emisă de Primarul Municipiului C-N, considerându-se că preluarea imobilului în litigiu nu a fost abuzivă și nu face obiectul Legii nr.10/2001, fiind un bun CASBI.
Instanța apreciat că imobilul în litigiu fost preluat în mod abuziv, deoarece temeiul preluării l- constituit Decizia Ministerului Finanțelor, în care s- indicat ca temei al preluării Legea nr. 228/1948, act normativ prin care s-a desființat Casa de Administrare și Supraveghere a (CASBI), care avea doar un drept de administrare și nu de proprietate, asupra bunurilor vizate de Convenția de din 12.IX.1944.
Celelalte două legi menționate la CF, nefiind publicate în Monitorul oficial al României, s-a reținut incidența disp.art.2 lit.f din Legea nr.10/2001, reclamanții fiind îndreptățiți, în calitate de moștenitori ai proprietarilor tabulari, la restituirea imobilului în litigiu, care nu a fost vândut chiriașilor în baza Legii nr. 112/1995.
Considerând că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, nu are calitate procesuală pasivă, neavând atribuții în procedura administrativă prevăzută de Legea nr.10/2001, s-a respins acțiunea reclamanților față de acest pârât, pe această excepție, reținută și în privința pârâtului Municipiul C-N, care nu este emitentul dispoziției atacate.
Împotriva sentinței rezumate mai sus, reclamanții au declarat apel în termen legal, cu motivarea că greșit s-a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive în privința pârâtului Municipiul C-N, deoarece la CF dreptul de proprietate fost intabulat tocmai în favoarea Comunei C, urmând fi restituit din proprietatea Municipiului C-N, ca unitate administrativ-teritorială, cu personalitate juridică, fiind reprezentată de primar, în sensul prevederilor art.21 raportat la art.62 din Legea nr. 215/2001.
La rândul său, Primarul mun. C-N a atacat aceeași sentință cu apel, considerând- netemeinică și nelegală, deoarece Comisia de Aplicare Legii nr.10/2001, constatat că imobilul în litigiu, fost preluat în baza Legilor nr.826/1946, nr.998/1946, nr. 228/1948 și Deciziei Ministerului Finanțelor nr.5019 (CASBI), de la proprietarii tabulari.
Aceeași Comisie a stabilit că preluarea imobilului în litigiu nu fost abuzivă, deoarece potrivit art.X din Decretul nr.228/1948, persoanele îndreptățite la restituirea bunurilor preluate în administrarea CASBI, trebuiau să depună cereri însoțite de acte justificative, la Comisia de Lichidare CASBI, în caz contrar fiind considerate fără stăpân.
Deci fiind bunuri fără stăpân, trebuiau considerate ca atare din momentul abandonării lor de către proprietar, moment ce coincide cu trecerea lor în administrarea CASBI, deci înainte de 6.III.1945, când a avut loc și trecerea lor în patrimoniul statului,și în consecință, nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.10/2001.
Apelul reclamanților este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Conform dispozițiilor art.21 alin.4 din Legea nr.10/2001, în cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale, restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită, se face prin dispoziție motivată primarilor, ori după caz, președintelui consiliului județean.
De asemenea, disp.art.22 alin.1 și art.25 alin.1 din Legea nr.10/2001, se referă expres la "persoana juridică deținătoare" căreia i se adresează notificarea, și respectiv la "unitatea deținătoare" obligată să soluționeze notificarea prin decizie sau după caz dispoziție motivată.
În speță, imobilul în litigiu făcând parte din domeniul privat al Municipiului C-N, restituirea efectivă a acestuia urmând să se facă din acest patrimoniu al unității administrativ-teritoriale, ca entitate deținătoare, în sensul prevederilor art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001, apare cu evidență faptul că Municipiul C-N are calitate procesuală pasivă, iar hotărârea de restituire trebuie să-i fie opozabilă, mai ales că la CF sub B 18 apare ca proprietar tabular Comuna C, căreia în prezent îi corespunde neîndoielnic Minicipiul C-
Pe cale de consecință, Curtea reținând că excepția lipsei calității procesuale pasive, nu operează față de pârâtul Municipiul C-N, în temeiul art.282, 296 Cod proc.civ. va admite apelul reclamanților și va schimba în parte sentința atacată, în sensul admiterii acțiunii introductive și față de acest pârât, chemat în judecată pentru opozabilitatea sentinței, menținându-se restul dispozițiilor sentinței.
În privința apelului pârâtului, este real faptul că în conformitate cu mențiunile de carte funciară, operate în 28 iunie 1949 sub B 18, transferul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, în favoarea Comunei C, a avut loc în baza legilor nr.826/1946, 998/1946, Decretului nr.228/1948 și deciziei Ministerului Finanțelor nr.5019/1948 (fila 55 dosar fond).
Atât actele normative enumerate mai sus, cât și decizia Ministerului Finanțelor, fiind adoptate în perioada de referință a Legii nr.10/2001, cuprinsă între 6.III.1945-22.XII.1989, transferul dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, în favoarea Comunei C având loc în cursul anului 1948, când s-a emis și decizia amintită a Ministerului Finanțelor, act administrativ emis în baza Decretului nr.228/1948, este indiscutabil faptul că imobilul în litigiu face obiectul Legii nr.10/2001.
Referitor la preluarea abuzivă bunului, este de observat faptul că în conformitate cu Legea nr. 826/19.1946, modificată prin Legea nr. 998/30.XI.1946, dispozițiile Legii nr. 91/10.II.1945 pentru înființarea CASBI (adică a Casei de Administrare și Supraveghere a ) nu se aplică bunurilor cetățenilor români, indiferent de naționalitate, urmând a fi scoase de sub controlul Statului și restituite proprietarilor, în temeiul actelor doveditoare faptului deposedării.
În accepțiunea Decretului nr.228/4.IX.1948 (act normativ în temeiul căruia s-a emis decizia de preluare Ministerului Finanțelor, menționată mai sus) sfera "bunurilor inamice" era circumscrisă prin disp.art.5-8, ca fiind acele "bunuri germane", ori bunuri aparținând cetățenilor austrieci, sau de altă cetățenie decât cea română, ceea ce înseamnă că imobilul în litigiu, aparținând unor cetățeni români, chiar de naționalitate maghiară, la data intrării în vigoare decretului, nu putea fi inclus în sfera "bunurilor inamice".
Pe de altă parte disp.art.10 din Decretul nr.228/1948, de care se prevalează pârâtul, nu sunt incidente în speță, deoarece se referă la posibilitatea restituirii bunurilor inamice prevăzute la art.7 și 8 din același act normativ, adică la bunurile aparținând cetățenilor, ori de altă cetățenie decât cea română, germană, austriacă sau maghiară, ceea ce nu este cazul în speță, raportat la cetățenia română a antecesorilor reclamanților, la data trecerii imobilului în proprietatea Comunei C, în baza Deciziei Ministerului Finanțelor emisă în anii 1948.
În concluzie, chiar dacă art.11 din același decret, statuează asupra bunurilor aparținând cetățenilor români, absenteiști în sensul Legilor nr.826/1946 și 998/1946, precizând că acestea se lichidează în primul rând prin restituire către proprietari și doar în subsidiar prin trecerea în patrimoniul Statului Român, sau, ori prin vânzare, apare cu evidență faptul că imobilul în litigiu trecând în proprietatea comunei, fără absolut nici un fel de despăgubire pe seama proprietarilor, caracterul abuziv al preluării nu comportă nici un fel de discuție, încadrându-se în dispozițiile art.2 alin.1 lit.e din Legea nr.10/2001.
Pe cale de consecință, Curtea față de considerentele expuse mai sus în temeiul acelorași dispoziții procedurale, va respinge ca nefondat apelul pârâtului Primarul municipiului C-
În temeiul art.274 Cod proc.civ. intimații Primarul municipiului C-N și Municipiul C-N vor fi obligați să plătească apelanților reclamanți suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanții, și - împotriva sentinței civile nr. 717 din 30.10.2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte în sensul că respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul C-N și în consecință, admite acțiunea civilă formulată de reclamanții, - și împotriva pârâtului Municipiul C-
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Respinge apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului C-N împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimații Primarul municipiului C-N și Municipiul C-N să plătească apelanților reclamanți suma de 3000 lei cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 4.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. dact.GC
12 ex/20.02.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Silvia Nicorici
