Speta Legea 10/2001. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Brasov

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Nr. 45/Ap

Ședința publică de la 01 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu

JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu

Grefier - -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de contestator, precum și a apelului declarat de intimat MUNICIPIUL PRIN PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 369/S din 5.12.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 26 martie 2009, când partea prezentă a pus concluzii conform celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța, în vederea deliberării, amânat pronunțarea pentru astăzi, 1 aprilie 2009

CURTEA

Asupra apelurilor de față:

Constată că, prin sentința civilă 369/2008, Tribunalul Brașova dispus următoarele:

A admis în parte contestația formulată în temeiul Legii nr. 10 2001 de contestatorul, cu domiciliul ales în B,-,. 7, la sediul Cabinetului de Avocat, reprezentat în instanță de avocat, în contradictoriu cu intimatul Municipiul B, reprezentat legal de Primar, reprezentat în instanță de consilier juridic, și, în consecință:

A anulat în parte dispoziția nr. 4297 13.11.2006, emisă de intimat prin reprezentantul său legal, respectiv, alineatul 1 al articolului 1 din această dispoziție.

A obligat intimatul să emită, prin reprezentantul său legal, în condițiile reglementate de Legea nr. 10 2001, o nouă dispoziție prin care să propună acordarea către contestator de măsuri reparatorii în echivalent, sub forma despăgubirilor, în condițiile legii speciale privind stabilirea și plata despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru întregul imobil cu destinația de construcție, situat în B,-, înscris în nr. 19231 B, sub nr. top. 8799 3.

A menținut restul prevederilor din dispoziția atacată.

A respins restul pretențiilor formulate de contestator.

A respins cererea contestatorului de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:

Prin contestația înregistrată sub nr. 6366/62, la data de 18.01.2007, contestatorul a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul Municipiul B, reprezentat legal de Primar, ca, în urma probelor ce se vor administra, să pronunțe o sentință prin care să îi acorde o justă despăgubire pentru imobilul casă și teren în suprafață de 277 mp, situat în Municipiul B,-, despăgubire pe care indicat-o ca fiind de 110.00 lei, pentru imobilul cu destinația de casă, și de 138.500 lei, pentru imobilul cu destinația de teren.

Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 587, la data de 20 ianuarie 1977, de către fostul notariat de Stat al Județului B, intervenit între, în calitate de vânzător, și contestatorul, în calitate de cumpărător, a fost transmis contestatorului și soției acestuia- Toama, dreptul de proprietate asupra imobilului cu destinația de construcție, situată în B,-, înscris în nr. 19231 B, sub nr. top. 8799/3.

În cuprinsul contractului de vânzare - cumpărare s- stipulat că terenul construit și neconstruit aferent construcției ce a fost vândută, în suprafață totală de 277 mp, urmează regimul juridic prevăzut de art. 30 alin. 82) din Legea nr. 58/1973. ( fila 64)

Dreptul de proprietate ce a fost dobândit de contestator și de soția acestuia asupra imobilului cu destinația de construcție mai sus identificat a fost întabulat în evidențele de publicitate imobiliară.

De asemenea, în cartea funciară a fost întabulat și dreptul de proprietate pe care statul l-a dobândit, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din Legea nr. 58/1973 asupra terenului în suprafață de 277 mp. aferent imobilului cu destinația de construcție. ( filele 59-60)

Prin Decretul emis la data de 23.11.1983, de către fostul Consiliu de Stat al s-a dispus exproprierea imobilului cu destinația de construcție, situat în B,-, înscris în nr. 19231 B, sub nr. top. 8799/3, ce constituie obiectul dreptului de coproprietate în devălmășie al contestatorului și al soției acestuia.

Prin dispoziția nr. 4297/13.11.2006, intimatul a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma titlurilor de despăgubire în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv contestatorului, pentru cota de parte din imobilul construcție, situat în B,-, înscris în nr. 19231 B, sub nr. top. 8799/3, și a respins cererea pe care contestatorul a formulat-o în sensul acordării de măsuri reparatorii pentru cota de parte din imobilul cu destinația de construcției mai sus identificat și pentru terenul în suprafață de 277 mp. motivat de faptul că acesta nu a avut calitatea de proprietar al acestora.

Din starea de fapt mai sus expusă, rezultă că, contestatorul și fosta soție a acestuia au dobândit, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 587/20 ianuarie 1977, dreptul de proprietate doar asupra imobilului cu destinația de construcție în litigiu, terenul în suprafață de 277 mp fiind preluat de stat, în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1973, de la proprietarul acestuia, și anume, de la numita.

Așa fiind, tribunalul, a constatat că, soluția de respingere a notificării pe care contestatorul a promovat-o în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilul cu destinația de teren în suprafață de 277 mp este temeinică și legală.

În ceea ce privește critica pe care contestatorul adus-o dispoziției atacate sub aspectul neinstituirii de către intimat de măsuri reparatorii și pentru cota de parte din imobilul cu destinația de construcție în litigiu, tribunalul a apreciat că aceasta este fondată.

Tribunalul a reținut că unul dintre efectele încetării prin divorț a căsătoriei este transformarea stării de coproprietate în devălmășie existentă asupra bunurilor comune ale soților în coproprietate obișnuită pe cote părți. Însă, determinarea în concret a cotei de contribuției a fiecăruia dintre soți la dobândirea bunurilor comune, precum și, a bunurilor ce revin în concret fiecăruia dintre aceștia se face doar pe calea partajului.

În speța dedusă judecății, se reține că, între contestator și fosta sa soție nu a fost realizat partajul bunurilor comune, astfel că, nu a fost determinată cota de contribuție a fiecăruia dintre aceștia la dobândirea bunurilor comune. În acest sens, este de subliniat că, determinarea cotei de contribuției a soților la dobândirea bunurilor comune se face prin raportare la întreaga comunitate de bunuri, și nu la bunuri individual determinate, așa cum a procedat intimatul prin dispoziția pe care a emis-.

Raportat la considerentele ce preced, instanța apreciază că, măsurile reparatorii instituite de Legea nr. 10/2001 trebuie să fie acordate contestatorului pentru întregul imobil cu destinația de construcției în litigiu.

Cuantumul despăgubirilor ce se cuvin părții menționate, potrivit celor mai sus expuse, va fi determinat în cadrul procedurii speciale instituită de Titlul nr. VII din Legea nr. 247/2005, de către Comisia Centrală, pe baza raportului întocmit de un evaluator, prin decizie care reprezintă titlu de despăgubire.

Prin urmare, prevederile legii speciale care reglementează procedura de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv se aplică tuturor dispozițiilor ce sunt emise ulterior intrării în vigoare a actului normativ menționat.

Cum dispoziția atacată este ulterioară datei intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, cuantumul despăgubirilor ce se cuvin contestatorului ca măsură reparatorie în echivalent va fi determinat, așa cum am arătat, potrivit procedurii speciale instituită de Titlul VII din acest act normativ.

Împotriva sentinței a formulat apel Municipiul B în termen, motivat. În motivele de apel sentința este criticată pentru netemeinicie și nelegalitate.

Se reține că în mod greșit instanța a reținut că efectele modificării formulată de unul dintre foștii soți pentru acordare de măsuri reparatorii pentru imobilul construcție, poate fi extinsă și asupra cotei de care i se cuvenea și celuilalt soț.

Întrucât anterior momentului formulării notificării în temeiul Legii 10/2001 căsătoria dintre contestator și soția sa încetase prin divorț, recurentul apreciază că în speță nu sunt aplicabile regulile specifice devălmășiei astfel încât nu se poate vorbi despre prezumția de mandat tacit reciproc.

Solicită admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței civile 369/2008 în ceea ce privește anularea din Dispoziția de Primar nr. 4297/2006 a alineatului 1 al art. 1

Contestatorul a formulat apel solicitând modificarea în parte a sentinței în sensul recunoașterii dreptului de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent și pentru imobilul teren în suprafață de 2772aferent construcției: casă, situată în B, str. - nr. 37.

Terenul fiind expropriat conform Decret 437/1983, în sensul art. 10 Legea 10/2001, i se cuvin contestatorului măsuri reparatorii prin echivalent.

Consideră că instanța este singura instituție capabilă să stabilească întinderea prejudiciului și cuantumul despăgubirilor și că în mod greșit instanța de fond nu a încuviințat proba cu expertiza contabilă în scopul stabilirii despăgubirilor.

Analizând recursul formulat de intimatul Municipiul B, instanța constată că este nefondat.

Este de necontestat că în speță, contestatorul îndeplinește calitatea de " persoană îndreptățită" în înțelesul Legii 10/2001 fiind și cel care a formulat notificare conform Legii 10/2001. Instanța de fond a interpretat corect efectele desfacerii căsătoriei dintre părți și consecințele notificării formulate.

Valorificarea dreptului de creanță pe care fosta soție l-ar avea pentru cota de din imobil ca urmare a acordării de măsuri reparatorii pentru întreg imobilul contestatorului, se poate obține pe calea partajului bunurilor comune ale soților.

Deci dispozițiile instanței de fond cu privire la modificarea dispoziției 4297/2006 sub aspectul reținut în sentința de fond sunt legale și temeinice.

Apelul intimatului urmează a fi respins.

În ceea ce privește apelul contestatorului, acesta este întemeiat în parte sub aspectul criticii ce privește recunoașterea dreptului său la acordarea măsurii reparatorii în echivalent și asupra terenului pe care se află amplasat imobilul construcție, teren în suprafață de 2772, ulterior expropriat în vederea construirii de blocuri de locuințe.

La momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare dintre contestator și fostul proprietar erau aplicabile dispozițiile Legii 58/1974, legea sistematizării teritoriului, prin care terenul aferent construcției trecea în proprietatea Statului Român și nu urma regimul juridic al construcției.

Această lege, în prezent abrogată, a prevăzut că în caz de înstrăinare a construcțiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri către fostul proprietar.

În spiritul dispozițiilor Legii 10/2001, preluarea imobilului de către stat în temeiul legii 58/1974 este considerată abuzivă. Contestatorul, în lipsa unei exproprieri asupra terenului și construcției ar fi putut beneficia de dispozițiile legii 18/1991 valorificându-și proprietatea și pentru terenul aferent construcției, însă prin exproprierea care a operat în 1983, acestuia i se poate recunoaște calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii 10/2001 cât și dreptul la măsuri reparatorii în sensul legii 10/2001, pentru acest teren fiind aplicabile dispozițiile art. 10, 11 Legea 10/2001.

Pentru aceste considerente, apelul contestatorului va fi admis, iar sentința schimbată în parte.

În ceea de privește solicitarea ca instanța, printr-o expertiză tehnică să stabilească și cuantumul despăgubirilor se constată că pretențiile apelantului sunt nefondate, în contradicție cu titlul VII al Legii 247/2005, drept pentru acre restul motivelor de apel vor fi reținute ca nefondate.

Instanța va aplica dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă cu privire la cererea apelantului de acordare a cheltuielilor de judecată în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge apelul declarat de apelantul Municipiul B prin primar împotriva sentinței civile 369/2008 a Tribunalului Brașov.

Admite în parte apelul declarat de apelantul contestator domiciliat în satul, comuna, jud. B, cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la avocat, B,-,. 7, jud B, împotirva aceleiași sentințe pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Anulează și articolul 2 din dispoziția nr. 4297/13.11.2006 emisă de Primarul Munciipiului B și în consecință:

Obligă intimatul Municipiul B, prin Primar să propună prin dispoziție, măsuri reparatorii în echivalent, sub forma despăgubirilor, în condițiile legii speciale și pentru imobilul teren în suprafață de 2772situat în B, str - nr. 37, înscris în CF 19231 B, top 8799/3.

restul dispozițiilor sentinței.

Obligă apelantul intimat Municipiul B să plătească apelantului contestator suma de 180 lei cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi 01 Aprilie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red AP 30,04,2009

Tehnored AG 12.05.2008 / 4 ex

Jud fond

Președinte:Anca Pîrvulescu
Judecători:Anca Pîrvulescu, Ligia Vîlcu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Brasov