Speta Legea 10/2001. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-- 05.02.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 48/
Ședința publică din 12 martie 2009
PREȘEDINTE: G -
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Oberșterescu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar T împotriva Sentinței civile nr. 3807 din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată și cu pârâta intimată Primăria Municipiului prin Primarul Municipiului T, pentru Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă, atât pentru pârâta apelantă pârâta Comisia Locală de Fond Funciar T, cât și pentru pârâta intimată Primăria Municipiului prin Primarul Municipiului T, doamna consilier juridic, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen legal și este scutit de taxă de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care se comunică reprezentantei apelantei întâmpinarea depusă de reclamanta intimată, prin registratura instanței, la data de 26.02.2009, care depune la dosar delegația și arată că nu solicită acordarea unui termen pentru studiul acesteia.
Curtea, văzând că nu mai sunt formulate alte cereri, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta pârâtei apelante solicită admiterea apelului și schimbarea sentinței atacate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică și nelegală, pentru motivele arătate în cererea de apel.
CURTEA
În deliberare, constată că, prin Sentința civilă nr. 3807 din 3 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Primăria Municipiului T prin Primarul Municipiului T și Comisia Municipală de Fond Funciar T, sens în care a anulat hotărârea din 03.07.2008 în ceea ce privește respingerea cererii de restituire formulată de reclamantă, respingând în rest acțiunea (restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești în echivalentul valorii la data efectuării plății).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a contestat decizia cu nr. - 4395 din 09.07.2008 emisă de pârâte, însă, în realitate, din actul depus la fila 49 dosarului, rezultă că înscrisul reprezintă o adresă prin care se comunică soluția de respingere cu privire la acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul preluat în mod abuziv de la autorii săi.
Tribunalul a mai avut în vedere că obiectul contestației este reprezentat de hotărârea adoptată la data de 03.07.2008, exclusiv la partea care se referă la imobilul revendicat de reclamantă, întrucât adresele nu pot fi supuse controlului judiciar, fiind acte care nu produc efecte juridice.
Totodată, prima instanță a reținut că, potrivit cărților funciare (filele 17,18), imobilul în litigiu a fost expropriat de Statul Român în baza Decretului nr. 354/1986 și este compus din casă și curte în-, T, așa încât autoritatea investită cu soluționarea cererii de restituire trebuia să verifice din oficiu competența, așa cum s-a și întâmplat, dar consecința firească era dezinvestirea și trimiterea cererii la organul competent, comisia însărcinată cu aplicarea Legii nr. 10/2001, din cadrul Primăriei
Astfel, prima instanță a apreciat că, odată cu adoptarea Legii nr. 10/2001, restituirea imobilelor expropriate este supusă dispozițiilor acesteia și nu dispozițiilor Legii nr. 18/1991, art.36 alin. 5.
Că, soluția de respingere adoptată de pârâta Comisia Municipală de Fond Funciar T nu este corectă, întrucât, chiar dacă, în principiu, reclamanta ar putea formula o nouă cerere adresată organului competent, aceasta nu s-ar mai afla în termenul legal de decădere prevăzut pentru acordarea măsurilor reparatorii speciale.
Tribunalul a reținut și că soluția menționată nu a vizat fondul cererii reclamantei, ci doar competența persoanei sesizate, Tribunalul constatând că nu poate analiza contestația și dispune în mod direct acordarea măsurilor reparatorii, atâta timp cât nu a fost parcursă procedura administrativă și nu a fost chemat în judecată organul competent, Primarul Municipiului T, în nume propriu.
Prin urmare, prima instanță a admis în parte acțiunea, în temeiul art. 22 și 25 din Legea nr. 10/2001, în sensul anulării hotărârii din 03.07.2008, în ceea ce privește respingerea cererii de restituire formulată de reclamantă, respingând petitele vizând restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri bănești, apreciind că organul emitent, Comisia Municipală de Fond Funciar T trebuia să pronunțe o nouă hotărâre pentru trimiterea cererii la organul competent, care să analizeze cu prioritate depunerea cererii cu respectarea termenului legal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Comisia Locală de Fond Funciar T, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea cererii de apel, pârâta apelantă a susținut că, în mod eronat, prima instanță a reținut că soluția adoptată de Comisia Municipală de Fond Funciar T nu a vizat fondul cererii reclamantei, când, de fapt, motivul pentru care a fost respinsă cererea acesteia a fost acela că imobilul în litigiu este ocupat de un bloc de locuințe și de alei de acces la blocuri.
Apelanta a mai susținut că este lipsită de finalitate soluția instanței deoarece, chiar dacă solicitarea reclamantei ar fi fost trimisă spre soluționare Comisiei de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Primăriei Municipiului, starea de fapt ar fi fost aceeași, și anume imobilul se află în imposibilitate de a fi restituit în natură, motiv pentru care soluția de respingere a notificării este temeinică și legală.
Totodată, apelanta a învederat că soluția primei instanțe de a trimite cererea organului competent nu poate fi adoptată, deoarece termenul pentru sesizarea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 este depășit.
Prin întâmpinare (fila 5), reclamanta intimată a solicitat respingerea apelului pârâtei, cu motivarea că cererea sa de restituire în natură a imobilului sau, în cazul în care acest lucru nu mai este posibil, de acordare de despăgubiri bănești se întemeiază pe dispozițiile Legii nr. 247/2005, ce modifică și completează Legea nr. 10/2001, iar nu pe dispozițiile Legii nr. 18/1991, deoarece imobilul din litigiu este un imobil compus din casă și gradină, situat în T, făcând parte din categoria celor vizate de Legea nr. 10/2001, în timp ce Legea nr.18/1991 se referă la terenurile agricole și forestiere.
În urma examinării sentinței apelate, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor Legii nr. 10/2001- republicată, Curtea apreciază că este nefondat apelul declarat de pârâtă.
Astfel, Curtea reține că imobilul în litigiu, înscris în CF 1197 T, nr.top 6650, casă și curte în suprafață de 167 mp, situat în T,-, a fost expropriat de la autorii reclamantei în baza Decretului nr. 354/1986, astfel încât acest imobil face parte, potrivit art. 2 lit. "h"și art. 11 din Legea nr. 10/2001- republicată, din categoria imobilelor la care face referire această lege și nicidecum din categoria imobilelor la care se referă Legea nr. 18/1991- republicată (terenuri agricole și forestiere).
Prin urmare, cererea reclamantei de restituire a imobilului sau, în cazul în care restituirea nu mai este posibilă, de acordare de despăgubiri bănești în echivalent, trebuia să fie soluționată, pe de o parte, în conformitate cu procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 10/2001- republicată, iar pe de altă parte, de către organul competent, respectiv de Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 și nu de Comisia locală de fond funciar.
Așa fiind, Curtea apreciază că hotărârea atacată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, astfel că, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va respinge apelul declarat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta Comisia Locală de Fond Funciar T împotriva Sentinței civile nr. 3807 din 3 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Rujița Rambu
G - - -
GREFIER,
- -
Se comunică:
- reclamantei - T,-,. A,. 41, jud.
- Comisia Locală de Fond Funciar T - Bd. -, nr.1, jud.
- pârâta intimată Primăria Municipiului prin Primarul Municipiului T- idem
Red. - 16.03.2009
Tehnored. - 23.03.2009; 5 ex.
Emis 3 com.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Gheorghe OberșterescuJudecători:Gheorghe Oberșterescu, Rujița Rambu
