Speta Legea 10/2001. Decizia 48/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 48/A/2010
Ședința publică din 24 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan
JUDECĂTOR:
--- -
- - -președinte al Secției civile
GREFIER:
- -
-au luat în examinare, în vederea pronunțării, apelul declarat de pârâta apelantă PRIMĂRIA COMUNEI și aderarea la apel formulată de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 51 din 23 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe pârâtul PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 20 ianuarie 2010, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 17 februarie 2010, dată la care din aceleași motive a amânat pronunțarea pentru 24 februarie 2010. Ambele încheieri de ședință făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.51 din 23 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluja fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei și în consecință, a fost dispusă anularea Dispoziției nr. 136 din 21 februarie 2005, emisă de Primarul comunei; a fost stabilit dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 -, pentru următoarele imobile înscrise inițial în nr. 3: 1), nr. top. 215, curte în suprafață de 856 stj.p. (3.079 mp.); 2), parcelele care au fost transcrise în nr. 1038 și nr. 1039, respectiv corpul imobiliar format din: nr. top. 216, grădină cu suprafața de 3 jug. și 895 stj.p. (20.484 mp.); nr. top. 217, grădină, cu suprafața de 1.005 stj.p. (3.615 mp.); nr. top. 218/1, casă de piatră nr. 130 cu 4 chilii și curte, suprafața neprecizată; nr. top. 218/2, cu suprafața neprecizată; 3), nr. top. 221/2, curte, cu suprafața de 61 stj.p. (219 mp.); 4), corp imobiliar format din parcelele: nr. top. 173/1, cu suprafața de 107 stj.p. (389 mp.); nr. top. 174/1, grădină, cu suprafața de 258 stj.p. (928 mp.); 5), nr. top. 213/2, cu suprafața de 596 stj.p. (2.144 mp.); 6), corp imobiliar format din parcelele: nr. top. 175, curte, cu suprafața de 403 stj.p. (1.450 mp.); nr. top. 176, grădină, cu suprafața de 553 stj.p. (1.989 mp.); 7), corpul imobiliar format din parcelele: nr. top. 173/2, curte, cu suprafața de 106 stj.p. (381 mp.); nr. top. 174/2, grădină, cu suprafața de 258 stj.p. (928 mp.); 8), nr. top. 214, cu suprafața de 1 jug. și 191 stj.p. (6.442 mp.); 9), corp imobiliar format din parcelele: nr. top. 167, loc deșert, cu suprafața de 557 stj.p. (2.003 mp.) și nr. top. 168, loc deșert, cu suprafața de 511 stj.p. (1.837 mp.), terenuri în suprafață totală de 77.989 mp. Au fost respinse capetele de cerere având ca obiect restituirea în natură a imobilelor descrise și stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilele construcții din lemn și biserică. Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că prin Dispoziția nr. 136/21.02.2005, emisă de Primarul comunei, a fost respinsă notificarea nr. 1053/2001, înregistrată la Primăria comunei, sub nr. 2276/2001, cu motivarea că nu au fost depuse actele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 10/2001 și art. 22 pct.1 din nr.HG 498/2003.
Prin actele de stare civilă și celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei, reclamantul a dovedit calitatea sa de moștenitor al proprietarilor de carte funciară și.
Prin Adresa nr. 2219/21.09.2005 s-a comunicat faptul că, în Anexa nr. 22, publicată în Monitorul Oficial nr. 684 bis/17.11.2002, la poziția nr. 57 este cuprins "Monumentul sec. XVII".
Față de aceste precizări, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru identificarea cu date de carte funciară a imobilului arătat. Prin raportul de expertiză s-a concluzionat în sensul că imobilul nu se identifică în nr. 3. Din documentația de carte funciară a rezultat că imobilul revendicat se regăsește pe parcela cu nr. top. 118/1, casă de piatră cu 8 încăperi, cu suprafața neprecizată. Terenul aferent conacului și construcțiile anexe se regăsesc pe restul numerelor topografice identificate în nr. 324,. În urma identificărilor efectuate, a rezultat, de asemenea, că imobilul nu a aparținut antecesorilor reclamantului.
Ulterior, au fost identificate cele 27 de parcele, înscrise în cartea funciară menționată sub nr. 143-162, asupra cărora este intabulat dreptul de proprietate al antecesorilor reclamantului. Expertul a stabilit că situația de carte funciară a imobilelor este cea rezultată în urma aplicării Reformei agrare, respectiv toate parcelele solicitate spre identificare prin obiectivele expertizei sunt transcrise din nr. 3, fiind comasate și reparcelate, apoi înscrise în cărțile funciare ale persoanelor care au beneficiat de Reforma agrară.
În ceea ce privește construcțiile descrise în nr. 3, acestea sunt case de locuit, din lemn cu o cameră, iar una din piatră cu patru camere. Aceste case au fost înscrise în cartea funciară cu mult timp în urmă, respectiv în anul 1879, fapt care indică edificarea lor anterior anului menționat. S-a precizat, de asemenea, că în prezent nu mai există construcțiile menționate.
Referitor la situația intravilanului, s-a avut în vedere atât conturul vechi al intravilanului localității, așa cum este prezentat în planurile de carte funciară, cât și conturul actual al intravilanului localității.
Expertul tehnic judiciar numit în cauză a concluzionat în sensul că, nu există porțiuni de teren care ar putea fi restituite în natură reclamantului, în baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001. În consecință, pentru imobilele situate în intravilanul localității s-a impus acordarea despăgubirilor prevăzute de actul normativ menționat.
În ceea ce privește preluarea efectivă a imobilelor revendicate în proprietatea statului, s-a constatat că aceasta se încadrează în perioada de incidență definită prin chiar titlul Legii nr. 10/2001, respectiv, 6 martie 1946 și 22 decembrie 1989. Constatarea s-a impus deoarece, în nr.3, sub, s-a operat trecerea imobilelor înscrise sub -162 în proprietatea statului, cu titlu de expropriere, prin încheierea nr. 293/8.07.1949, în baza adresei nr. 837/1949 a Ocolului Agricol.
Este de menționat însă faptul că, formează obiectul acestui act normativ doar imobilele situate în intravilanul localității, la momentul trecerii acestora în proprietatea statului. Suprafețele din extravilan formează obiectul legilor fondului funciar. În cursul soluționării prezentei cauze, instanța a solicitat Primăriei comunei să comunice dacă există cereri formulate de către reclamant în baza Legilor nr. 18/1991, nr. 169/1997 și nr. 1/2000. Din Adresa nr. 865/26.04.2005 a Primăriei, rezultă că nu au fost depuse asemenea cereri, deși prin adresa nr. 8812/189/IV/II/27.02.2004, Prefectura Județului C i-a comunicat reclamantului că pentru terenul agricol a fost propus în Anexa nr. 39 pentru acordarea de despăgubiri.
Independent de răspunsurile comunicate, cu privire la terenurile din extravilan, tribunalul a constatat că, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, acestea nu formează obiectul acestui act normativ.
Tribunalul a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată în parte și în temeiul art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a anulat Dispoziția nr. 136 din 21 februarie 2005, emisă de Primarul comunei și s-a stabilit dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005-, pentru imobilele înscrise inițial în nr. 3.
Capetele de cerere având ca obiect restituirea în natură a imobilelor descrise și stabilirea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilele construcții din lemn și biserică, au fost respinse. Din concluziile raportului de expertiză a rezultat că restituirea în natură nu este posibilă, iar în privința construcțiilor, care în prezent nu mai există, reclamantul nu a depus nici un înscris la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentințe a promovat apel Primăria comunei solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței apelate.
În motivarea apelului s-a arătat că, comuna nu dispune de teren, care poate fi acordat, ca măsură reparatorie în echivalent, deoarece există un deficit la nivelul comunei de 236 ha. Pentru acest motiv s-a solicitat acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
În ceea ce privește suprafața terenului înscris în Cf 3, nr. top 215 în suprafață de 3081 mp, aceasta este de 45.898 mp și nu 77.989 mp, cât din eroare a menționat instanța de fond.
Reclamantul a aderat la apelul Primarului comunei și a solicitat modificarea sentinței civile nr. 51/2009, în sensul înserării în dispozitivul sentinței și a terenului înscris în CF: 3, nr. top 688/3 în suprafață de 32.101 mp.
În motivarea aderării la apel reclamantul a arătat că instanța de fond a omis din dispozitivul sentinței enumerarea nr. top 688/3, în suprafață de 32.101 mp, însă această suprafață a fost avută în vedere la calculul final, rezultând că a fost admisă acțiunea pe întreaga suprafață.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor de apel formulate de pârât și a aderării la apel formulată de reclamant, curtea reține următoarele:
Apelul pârâtului vizează două aspecte ale hotărârii: apelantul nu are teren disponibil pentru a acorda alt teren ca măsură reparatorie în echivalent și al doilea aspect vizează faptul că nu s-a calculat corect suprafața pentru care trebuie acordate despăgubiri.
Primul motiv de apel nu este fondat deoarece reclamantul nu a solicitat măsuri reparatorii în echivalent sub forma atribuirii unor terenuri, în ipoteza în care nu se pot restitui în natură imobilele preluate de Statul Român.
Tribunalul a stabilit dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, măsură cu care reclamantul a fost de acord, neapelând sentința sub acest aspect. Prin urmare, curtea constată că primul motiv de apel formulat de pârât este nefondat.
Tribunalul a acordat măsuri reparatorii în echivalent în condițiile Legii nr. 247/2005 Titlul VII pentru suprafața de 77.898 mp. Verificând suprafața de teren aferentă tuturor numerelor topografice menționate de tribunal în dispozitiv, rezultă că suprafața acestora înscrise în CF: 3 nr. top 215, nr. top 216, nr. top 217, nr. top 218/1 casă de piatră nr. 130 cu 4 chilii fără teren, nr. top 218/2, nr. top 221/2, nr. top 173/1, nr.top 174/1, nr. top 213/2, nr.top 175, nr. top 176, nr. top 173/2, nr. top 174/2, nr. top 214, nr. top 167 și nr. top 168 este de 45.888 mp. Cu toate acestea, verificând răspunsul la obiecțiunile raportului de expertiză judiciară efectuat de domnul expert (141-142), curtea constată că domnul expert a însumat suprafața inițială a parcelelor menționate în intravilan și suprafața totală a acestora este de 77.989 mp. Verificând calculele efectuate de expert, curtea constată că este adunată și suprafața de 32.101 mp, suprafață ce corespunde parcelei cu nr. top 688/3 identificată în CF 3 sub.
În Cf 3 parcela cu nr. top 688/3 înscrisă sub are suprafața de 5 iugh și 925 stj, respectiv 321,01 mp - ferma. În apel s-a solicitat expertului să precizeze dacă parcela cu nr. top 688/3 în suprafață de 32.101 mp a fost inclusă în răspunsul la obiecțiuni între imobilele ce intră sub incidența Legii nr.10/2001. Domnul expert arătat că, după reforma agrară nr. top inițial 688/3 a fost comasat cu alte numere topografice, reparcelate și renumerotate, iar după reformă acest număr topografic apare cu o suprafață de 0,7 ha. Prin urmare în raportul de expertiză s-a avut în vedere și această suprafață 32.101 mp, când s-au stabilit terenurile aflate în intravilan.
Reclamantul a solicitat acest imobil și în temeiul Legii nr. 18/1991, însă nu i s-a restituit în natură. Legea nr.10/2001 este o lege reparatorie cu caracter de complinire a celorlalte legi reparatorii în materie și, prin urmare, chiar dacă nu se cunoaște cu certitudine dacă întreaga suprafață este în intravilan sau nu, reclamantul este îndreptățit în baza ambelor legi la măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor aferente imobilelor ce nu pot fi restituite în natură potrivit Legii nr. 10/2001 sau Legii nr. 18/1991 (potrivit art. 1 alin. 3 Titlul VII al Legii nr. 247/2005). Acesta a fost raționamentul pentru care și nr. top. 688/3 a fost inclus de instanța de fond în suprafața pentru care reclamantul este îndreptățit la măsuri reparatorii potrivit Titlului VII, 247/2005.
Având în vedere aceste considerente, curtea constată că din eroare tribunalul nu a menținut nr. top 688/3 înscris sub din CF: 3 și va admite aderarea la apel formulată de reclamant, potrivit art. 293.Pr.Civ.
Pentru aceleași considerente, nu este fondată cererea pârâtului, de a fi redusă suprafața terenului pentru care s-au acordat măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
În temeiul art. 296 Cod proc.civ. va fi respins apelul pârâtului Primarul comunei, ca nefondat și va fi admisă cererea de aderare la apelul pârâtului, formulată de reclamantul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtul PRIMARUL COMUNEI împotriva sentinței civile nr. 51 din 23 ianuarie 2009 Tribunalului CLuj, pronunțată în dosar nr-.
Admite cererea de aderare la apel formulată de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 51 din 23 ianuarie 2009, pronunțată în dosar nr- a Tribunalului CLuj pe care o schimbă în sensul că:
Stabilește dreptul reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Tilul VII, Legea nr. 247/2005 pentru imobilul înscris în CF: 3, nr. top 688/3 în suprafață de 32101 mp.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - -
Red. dact. GC
6 ex/24.03.2010
Jud.primă instanță:
Președinte:Tania Antoaneta Nistor Traian DârjanJudecători:Tania Antoaneta Nistor Traian Dârjan
