Speta Legea 10/2001. Decizia 499/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1424/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTIA III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.499
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Buzea
JUDECĂTOR 2: Doinița Mihalcea
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelanta reclamantă, împotriva sentinței civile nr.370 din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
are ca obiect - Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta reclamantă personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.- emisă de Baroul București -Cabinet Individual lipsind intimatul pârât Municipiul B prin Primarul General.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Reprezentantul apelantei reclamante învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea, ia act de declarația părții și constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Reprezentantul apelantei reclamante solicită, în principal, admiterea apelului și modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii contestației și pe cale de consecință obligarea intimatul la restituirea în natură a terenului în suprafață de 246 mp ce nu este afectat de rețele edilitare, iar, în subsidiar, solicită obligarea intimatului la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent potrivit valorii de circulație a terenului, valoare stabilită prin raportul de expertiză efectuat în cauză; nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
La solicitarea instanței de a preciza ce s-a întâmplat cu imobilul de pe teren, reprezentantul apelantei reclamante arată că, din cunoștințele sale, construcția de pe teren a fost demolată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- la data de 14.01.2008 pe rolul Tribunalul București - Secția a IV Civilă, contestatoarea a solicitat admiterea acțiunii sale și obligarea pârâtului Municipiul B prin Primarul General la restituirea în natură a terenului în suprafață de 246 mp. situat în-, sector 6, teren liber la data formulării contestației, iar, în subsidiar, contestatoarea a solicitat despăgubiri în măsura în care restituirea în natură a terenului nu este posibilă.
Prin sentința civilă nr. 370 din 16.03.2009 Tribunalul București - Secția a IV a Civilă a respins această contestație ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a avut în vedere următoarele argumente de fapt și de drept:
Prin Dispoziția nr. 9273/13.12.2007, ce face obiectul prezentei contestații, sa propus în favoarea reclamantei acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru construcția demolată în suprafață utilă de 104,75 mp. din B,-, sector 6 și s-a respins cererea aceleiași petente de acordare de măsuri reperatorii prin echivalent pentru terenul în suprafață de 46 mp. situat în B,-, sector 6, deoarece nu l-a avut în proprietate.
Reclamanta critică măsura respingerii cererii de acordare de despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 în ceea ce privește terenul sus-menționat.
Ca situație de fapt, tribunalul a reținut că prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3300/29.11.1979 (decedat și al cărui moștenitor este, conform certificatului de calitate de moștenitor nr. 20/04.05.2007) și, în calitate de cumpărători, au cumpărat de la vânzătorii și construcție situată pe terenul din B,-, sector 6.
Conform mențiunilor aceluiași contract de vânzare - cumpărare, terenul în suprafață de 246 mp. situat în B,-, sector 6, trecut în proprietatea Statului Român, conform prevederilor art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 "Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor și nerestituite", s-a restituit, în condițiile prezentei legi.
Ceea ce trebuie analizat din această perspectivă, a noțiunii de imobil preluat abuziv și de incidenta Legii nr. 10/2001 în această materie, este dacă dobândirea prin cumpărare a unei construcții la momentul la care erau în vigoare dispozițiile art. 30 și 31 din Legea nr. 58/1974, cu consecința trecerii terenului aferent proprietatea vânzătorului în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri, dă vocație cumpărătorilor construcției la restituirea terenului aferent, în baza Legii nr. 10/2001.
Tribunalul a constatat că, pentru aceste situații, Legea nr. 18/1991 a recunoscut dobânditorilor construcției dreptul/vocația de a obține titluri de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate, prin constituirea dreptului de proprietate în baza unei cereri adresate comisiilor de fond funciar.
Această normă are în vedere situația în care construcția nu a fost demolată, ea continuând a exista fizic.
În consecință, această situație nu intră sub incidența Legii nr. 10/2001, fiind reglementată de Legea nr. 18/1991.
Cât privește ipoteza în care, ulterior înstrăinării, construcția proprietatea dobânditorului a fost preluată și ulterior demolată, așa cum este situația din prezenta cauză, art. 1.4 lit. c din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2007 stabilesc expres că dobânditorul construcției preluate și demolate nu are dreptul/vocația de a obține titlu de proprietate pe terenul aferent construcției cumpărate, regimul juridic al acestui teren rămânând supus Legii nr. 10/2001 în favoarea persoanei îndreptățite - proprietar al terenului la data trecerii acestuia în proprietatea statului, deci în favoarea vânzătorilor din contractul de vânzare - cumpărare încheiat sub incidenta Legii nr. 58/1974.
Așadar, întrucât construcția cumpărată de reclamantă și autorul ei, Ia momentul la care era incidentă Legea nr. 58/1974 a fost preluată și ulterior demolată, singurele persoane cu vocație de a obține măsuri reparatorii pentru acest teren sunt vânzătorii.
Această măsură a legii apare logică, în condițiile în care reclamanta, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3300/29.11.1979 a dobândit doar dreptul de proprietate asupra construcției și nu și asupra terenului, acesta trecând în proprietatea statului în baza Legii nr. 58/1974.
Critica reclamantei în sensul că Primăria Municipiului Bab azat dispoziția pe o lege abrogată nu subzistă, în condițiile în care Legea nr. 58/1974 era în vigoare la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare și a avut ca efect trecerea în proprietatea statului a terenului, iar Legea nr. 10/2001 explicitată prin Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 250/2007 recunoaște că vânzătorilor le-a fost încălcat dreptul de proprietate prin această lege, ei fiind lipsiți de dreptul de proprietate fără o justă despăgubire.
Împotriva acestei hotărâri contestatoarea a declarat apel prin care a susținut că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că singurele persoane cu vocație de a obține măsuri reparatorii pentru terenul din litigiu sunt vânzătorii.
Astfel, în mod greșit, instanța de fond are în vedere dispozițiile art. 30 din Legea nr. 58/1974 adorată prin Decretul-lege nr. 1/1989 fiind o lege neconstituțională ce a funcționat până în anul 1989 fiind promovată de către regimul comunist, lege care a scos din circuitul civil terenurile de orice fel.
Potrivit Legii nr. 18/1996 proprietarul construcției dobândește în proprietate acel teren aflat în folosință la data cumpărării construcției, în consecință, dreptul de proprietate al apelantei - contestatoare s-a consolidat la data încheierii actului de vânzare - cumpărare nr. 3300 din data 29.11.1979.
Apelanta - contestatoare susține că, potrivit cu dispozițiile art. 3 alin. 1 din Lega nr. 10/2001 sunt îndreptățiți, în înțelesul acestei legi, la măsuri reparatorii constând în restituirea în natură, sau după caz, prin echivalent persoanele fizice proprietare ale imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora.
Nu s-a formulat întâmpinare.
Examinând cauza prin prisma motivelor de apel, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 295 din Cod de procedură civilă, având în vedere probatoriul administrat în cauză Curtea a apreciat că apelul este nefondat.
Astfel, în mod corect, tribunalul a apreciat și interpretat dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/2001 dispoziții care au fost coroborate cu cele ale Legii nr. 58/1974 cât și ale Legii nr. 18/1991.
Într-adevăr, dispozițiile art. 30 din Legea nr. 58/1974 au fost abrogate prin Decretul-lege nr. 1/1989 însă efectele pe care această normă juridică le-a produs asupra raporturilor juridice pe care le-a reglementat la epoca aflării sale în vigoare au fost stabilite prin cadrul normativ instituit după decembrie 1989 respectiv, prin legile speciale de restituire a proprietăților preluate abuziv - Lege nr. 10/2001 și Lege nr. 18/1991
Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, definește la articolul 2 noțiunea de imobil preluat abuziv.
Astfel, este considerat imobil preluat abuziv (litera i) orice alt imobil preluat fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării.
În cauză, în temeiul dispozițiilor art.30 alin.2 din Legea nr.58/1974 terenul aferent construcției proprietatea apelatei ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.3300 din 29 noiembrie 1979 trecut în proprietatea statului.
Potrivit prevederilor art.30 alin.2 din actul normativ arătat, terenul trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri calculate potrivit dispozițiilor art.56 alin.2 din Legea nr.4/1973.
Din adresa nr.945/26.05.2006 a SC SA, rezultă împrejurarea că, urmare a exproprierii imobilului înstrăinat prin actul de vânzare-cumpărare menționat, au fost stabilite despăgubiri doar în favoarea cumpărătorilor și exclusiv pentru construcția preluată în baza Decretului nr.107/1988, în cuantum de 46.042 lei.
Prin probele administrate s-a făcut astfel dovada preluării imobilului în proprietatea statului în baza Legii nr.58/1974 cu încălcarea dispozițiilor exprese ale actului normativ referitoare la plata despăgubirilor.
Cum Legea nr.10/2001 are caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare și cum imobilul a trecut în proprietatea statului cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării (art.36 alin.2 din Legea nr.58/1974) în cauză sunt aplicabile dispozițiile acestei legi de reparație întrucât apelanta a fost deposedat de proprietate fără o justă și prealabilă despăgubire.
Dispozițiile art.8 din Legea nr.10/2001 sunt inaplicabile însă în prezenta cauză și acesta întrucât la data intrării în vigoare a Legii nr.18/1991, construcția ce a făcut obiect al contractului de vânzare-cumpărare era demolată.
În atare situație, dispozițiile art.36 alin.3 din legea fondului funciar sunt inaplicabile deoarece legiuitorul a condiționat constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor atribuite în folosință de existența construcțiilor, întrucât dreptul de folosință fusese atribuit doar pe durata existenței acestora.
Așadar, în absența construcției, dreptul de folosință asupra terenului a încetat, cumpărătorul neavând vocație la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului.
Aceste argumente sunt susținute și de dispozițiile art. 1 pct. 4 lit. c din HG nr. 250/2007 care stabilesc expres că dobânditorul construcției preluat și demolate nu are dreptul sau vocația de a obține titlul de proprietate pentru terenul aferent construcției cumpărate această vocație aparținând persoanei îndreptățite și anume proprietarului terenului la data trecerea cestuia în proprietate statului - vânzătorii din contractul de vânzare - cumpărare încheiat sub incidența Legii nr. 58/1974.
În condițiile prevăzute de dispozițiile art. 296 din Cod de procedură civilă Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de contestatoarea domiciliată în B, nr. 42,. 10,. 1,. 6,. 21, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 370 din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât Municipiul B prin Primarul General cu sediul în B,-, sector 5.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
.
4ex./09.12.2009
-4.-
Președinte:Ioana BuzeaJudecători:Ioana Buzea, Doinița Mihalcea
