Speta Legea 10/2001. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 5/
Ședința publică din 14 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI și MUNICIPIUL PITEȘTI-PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.177 din data de 18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul, domiciliat în B, strada - C, nr.49,.C,.9, județul B și pârâtul STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: consilier juridic, pentru apelanți și consilier juridic, pentru intimatul-pârât Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice, lipsind intimatul-reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, o cerere de judecată în lipsă, din partea intimatului-reclamant.
Părțile prezente prin reprezentanți, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic, având cuvântul pentru apelanți, solicită admiterea apelului și desființarea sentinței Tribunalului Argeș, iar pe fond respingerea acțiunii, potrivit motivelor dezvoltate în scris, depuse la dosarul cauzei.
Consilier juridic, pentru intimatul-pârât Statul Român-prin Ministerul Finanțelor Publice, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a apelului. Solicită menținerea soluției instanței de fond, în ceea ce privește admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a instituției pe care o reprezintă.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, la data de 13.07.2006 contestatorul a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Municipiul P - prin Primar și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, anularea Dispoziției nr.2028/07.06.2006 emisă de Primarul Municipiului P urmând ca instanța să constate că preluarea imobilului de 0,54 ha. descris în adeverința nr.4543/03.05.1963 s-a făcut în mod abuziv; de asemenea s-a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei noi dispoziții fie de restituire în natură, fie dacă nu mai este posibil de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent la valoarea de piață de la data emiterii noii decizii, stabilite conform standardelor internaționale de evaluare pentru imobilul ce face obiectul cererii. S-a mai solicitat ca obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii să se facă sub sancțiunea plății de amenzi civile de 50 Ron pe zi de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data emiterii deciziei de propunere a măsurilor reparatorii.
În motivarea contestației s-a arătat că, mama contestatorului, a primit cu titlu de donație, cu actul dotal autentificat sub nr.2392/28.07.1924, suprafața de teren intravilan de 5012, cu vecinătățile descrise în acest act dotal și în schița întocmită. Imobilul fusese cumpărat de antecesoarea sa, de la (născută ), astfel cum rezultă din actul de vânzare autentificat de Tribunalul Argeș, Secția I-a la nr.2320/1927 și transcris la nr.4745/1927. De asemenea, a primit, în calitate de legatară particulară și executoare testamentară, conform certificatului de moștenitor nr.129/09.04.1957 al defunctului, eliberat de notariatul Raionului Orășenesc Bos uprafață de 5000 teren, situat în orașul P - A, str.- 90, astfel cum este descris în certificat.
La data de 26.06.1961 antecesoarei sale, i se eliberează din partea Comitetului executiv al Sfatului Popular al Orașului Câmpulung adeverința nr.4182, din care rezultă că dacă inițial fusese înscrisă în registrul agricol cu 1 ha. teren, în anul 1961 figura cu suprafața de 5376 după următoarele înstrăinări: la 11.12.1956 - vândut 845, cu actul de vânzare nr.396/1956 și 387/1956, rămânând cu 9155; la 18.12.1957 - vândut 375, cu actul de vânzare nr.634/1957, rămânând cu 8780; în anul 1958 - vândut 3404 pe parcele, conform actelor de vânzare nr.78, 524, 525, 255, 526 și 256/1958, rămânând cu suprafața de 5376 (rotund 0,54 ha. suprafața pentru care a formulat notificarea conform Legii nr.10/2001.
Asupra acestui teren și-a exercitat dreptul de proprietate mama contestatorului până în anul 1964, după cum rezultă din adeverința nr.4543/3.05.1963 și din adeverința nr.6543/20.05.1964, adeverințe emise de Sfatul Popular al Orașului Câmpulung.
Imobilul se află situat în prezent în intravilanul Municipiului
După apariția Legii nr.10/2001 a formulat notificări pentru reconstituirea dreptului de proprietate (Anexele 7-9) conform Legii 10/2001, prin executor judecătoresc, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 0,54 ha. teren intravilan, situat în P, Cartierul - (fost- și fost-).
Deși a trimis nenumărate adrese atât Primăriei P, cât și Prefecturii A, nu a primit decât o adresă nr.17776/30.07.2003, prin care i s-a comunicat că dosarul a fost înaintat de către prefectură primăriei. De asemenea, a revenit la cerere și după apariția Legii nr.247/2005, însă nu a primit nici un răspuns.
A arătat contestatorul că este persoană îndreptățită la reconstituire conform accepțiunii art.3 și 4 din Legii nr.10/2001, astfel cum a fost modificată și republicată, fiind unicul moștenitor al fostei proprietare, astfel cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.
Ca urmare a lipsei de reacție a Primăriei P, a formulat acțiune în obligația de a face pentru a emite decizie/dispoziție motivată în rezolvarea notificării conform Legii nr.10/2001, acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr. 979/2006 al Tribunalului Argeș. Acțiunea a fost admisă și numai ca urmare a admiterii acțiunii a fost emisă Dispoziția nr.2028/2006, pe care o contestă în prezent.
A mai arătat contestatorul că, reținerea prin dispoziție în sensul că notificatorul nu a făcut dovada preluării imobilului în proprietatea statului dă dovadă de rea-credință din partea pârâtei și subliniază, de fapt, caracterul abuziv al preluării imobilului de către statul român. Este adevărat că din patrimoniul antecesoarei petentului imobilul a fost preluat, dar faptul că statul român nu a făcut nici minimul efort de a transmite vreo decizie sau hotărâre în baza căreia acest imobil a fost preluat nu îi poate fi imputat acestuia, iar o astfel de situație abuzivă se poate prelungi cu un nou abuz. Având în vedere faptul că imobilul a fost preluat de stat, acesta ar trebui să dețină toate actele de preluare, motiv pentru care a arătat că solicită ca Municipiul P să depună actele necesare.
A menționat contestatorul faptul că, în anul 1991, în baza Legii nr.18/1991 a solicitat Primăriei Municipiului P să îi retrocedeze terenul descris mai sus. Prin adresa nr.32295/10.12.1991 i s-a răspuns că terenul situat în cartierul - nr.94 a fost cuprins în limita decretului de expropriere pentru sistematizarea cartierului -, ca teren de stat. Comisia a respins cererea deoarece terenul este cuprins în limita terenurilor expropriate, fiind afectat de detalii de sistematizare și, în conformitate cu prevederile art.37 al.1 din Legea nr.18/1991, aceste terenuri nu se restituie foștilor proprietari.
În ceea ce privește afirmația intimatei în sensul că au intervenit acte de înstrăinare sub semnătură privată, urmează să se constate că chiar dacă ar fi existat, actele sub semnătură privată nu erau si nu sunt susceptibile de a transmite dreptul de proprietate pentru terenuri. Pentru transmiterea dreptului de proprietate este cerută, ad validitatem, condiția de formă și esențială a întocmirii înscrisului în formă autentică. Prevederile Decretului nr.151/1950 condiționau, sub sancțiunea nulității absolute, transferul dreptului de proprietate de autorizarea prealabilă a organelor administrative și încheierea în formă autentică a înscrisului, iar art.11 din Decretul nr.144/1958 prevede că, înstrăinarea sau împărțeala, prin acte între vii, a terenurilor cu sau fără construcții, proprietate particulară, de pe teritoriul orașelor, comunelor reședințe de raioane, localităților balneoclimatice și a comunelor declarate centre muncitorești, precum și a comunelor în care se vor dezvolta stațiuni balneoclimatice și centre muncitorești, se vor putea face numai cu autorizația prealabilă dată, în condițiunile prezentului decret, de către comitetele executive ale sfaturilor populare. Actele de înstrăinare sau împărțeală a terenurilor de mai sus se vor face numai în forma autentică. . sau împărțelile terenurilor prevăzute în acest articol, făcute fără respectarea cerințelor prezentului decret, sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocată de procuratură, de comitetele executive ale sfaturilor populare și de orice persoană interesată.
În ceea ce privește actele de înstrăinare în formă autentică s-a arătat că, în dosarul nr.979/2006 al Tribunalului Argeș ce a avut ca obiect obligarea Municipiului P de a emite o decizie în soluționarea contestației pe baza Legii nr.10/2001, pârâta Municipiul Pad epus o serie de contracte de vânzare - cumpărare. Acestea sunt însă anterioare datei emiterii celor 3 adeverințe care fac dovada dreptului de proprietate, ceea ce dovedește că adeverințele sunt emise pentru imobilul rămas in urma înstrăinărilor făcute anterior. De altfel, contractele depuse de primărie în dosarul nr.979/2006 și care sunt lizibile pot fi identificate în adeverința nr.4182/26.06.1961, care prevede că din imobilul inițial de 1 ha. teren, în 1961 antecesoarea sa figura cu suprafața de 5376, după următoarele înstrăinări: la 11.12.1956 - vândut 845 mp, cu actul de vânzare nr.396/1956 și 387/1956, rămânând cu 9155 mp; la 18.12.1957 - vândut 375 mp, cu actul de vânzare nr.634/1957, rămânând cu 8780 mp. În anul 1958 - vândut 3404 mp pe parcele, conform actelor de vânzare nr.78, 524, 525, 255, 526 și 256/1958, rămânând cu suprafața de 5376 mp (rotund 0,54 ha, suprafața pentru care a formulat notificarea conf. Legii nr.10/2001). Contractul din 31.05.1958 dintre și ce privește o suprafața de 615 mp din-, înregistrat în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni cu nr.525/2.06.1958 (Anexa 19) se regăsește la pct.3 din adeverință ca fiind deja înstrăinat.
Contractul din 31.05.1958 dintre și - având ca obiect o suprafața de 600 mp din-, înregistrat în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni cu nr.255/2.06.1958 (Anexa 20) se regăsește la pct.3 din adeverință ca fiind deja înstrăinat.
Contractul din 24.10.1958 dintre și soții și având ca obiect o suprafață de 589 mp este, din păcate, parțial lizibil și nu se poate preciza la care dintre pozițiile de la pct.3 al adeverinței nr.4182/26.06.1961 se regăsește.
Contractul de vânzare-cumpărare din 6.07.1993 prezentat de Primărie între și Fl. ‑ pentru 1260 mp este încheiat între alte părți și trebuie să se verifice modul in care antecesorii lui au intrat în posesia terenului.
Oricum, suprafața reunită a celor 3 contracte autentice de vânzare-cumpărare prezentate de Primăria Municipiului P, încheiate de antecesoarea sa, nu este decât de 1804 mp, mult mai puțin decât suprafața de 3404 mp, ce fusese declarată ca înstrăinată în anul 1958.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.177/18.09.2008, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a admis contestația formulată de contestatorul și modificat Dispoziția nr.2028/07.06.2006 emisă de Primarul Municipiului P, în sensul că a constatat îndreptățirea contestatorului la acordarea de despăgubiri, în condițiile legii speciale, pentru suprafața de 0,54 ha. teren situat în P, obligându-l pe pârât și la 400 lei cheltuieli de judecată contestatorului.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art.137 al1 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură si asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Sub acest aspect s-a constatat că, la data de 05.09.2006 Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Aai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție privită ca întemeiată și admisă ca atare de către tribunal, motivat prin aceea că, potrivit prevederilor art.28 alin.3 din Legea nr.10/2001 numai în cazul în care unitatea deținătoare nu a fost identificată, persoana îndreptățită poate chema în judecată statul prin Ministerul Finanțelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevăzut la alin.1, dacă nu a primit comunicarea din partea primăriei, sau de la data comunicării, solicitând restituirea în natură sau, după caz, măsuri reparatorii prin echivalent în formele prevăzute de lege, ipoteză care nu se conturează în speță.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că, prin Dispoziția nr.2828/07.06.2006 emisă de Primarul Municipiului Paf ost respinsă cererea formulată prin notificările nr.928/42107/13.11.2001 și nr.2349/17776/12.11.2001 prin care se solicita restituirea în natură sau despăgubiri bănești pentru terenul în suprafață de 5400 situat în P, cartier - - fosta- și-, cu motivarea că notificatorul nu a făcut dovada preluării imobilului în proprietatea statului, iar terenul solicitat se află în prezent în circuitul civil ca urmare a înstrăinărilor făcute de, mama notificatorului, începând cu anul 1958, prin acte autentice sau sub semnătură privată.
Prin referatul nr.928/42107/13.11.2001 depus la fila 80 a dosarului s-a reținut că notificatorul are calitatea de persoană îndreptățită în baza certificatului de moștenitor nr.1301/1983/24.11.1983, ca fiu al mamei, de asemenea că dovada dreptului de proprietate o face cu actul dotal nr.2392/28.07.1927 prin care în urma căsătoriei cu își constituie dotă, printre alte bunuri, una bucată de pământ - loc de casă - în suprafață de 5012 situat în cătunul -,- și cu adeverințele de rol agricol nr.4543/1963 și nr.6543/1964 eliberate de Fostul S Popular al Orasului Câmpulung - Comitetul Executiv care confirmă că numita figura înscrisă la registrul agricol vol.3 fila 129, respectiv vol.9 fila 222, cu suprafața de 0,54 ha, teren arabil în P,-. Deși în dispoziția atacată și în referat se face mențiunea potrivit cu care nu se face dovada preluării abuzive a imobilului teren, în același referat ce face obiectul discuției de față se menționează că din adresa nr.1122/2003 a Canal 2000 către notificator se specifică faptul că după anul 1973 terenul este cuprins în limita decretelor de expropriere pentru sistematizarea cartierului - ca teren de stat (fila 86 dosar). De altfel, în răspunsurile date la interogatoriul administrat pârâtului Primarul Municipiului P acesta menționează la răspunsul nr.5 că la data soluționării notificării nu era în posesia tuturor documentelor care au fost depuse ulterior la dosar (113 ).
În lucrarea de expertiză dispusă a fi efectuată în cauză expertul desemnat a avut printre alte obiective și pe acela de a identifica imobilele descrise în adeverința nr.4543/1963 și de a identifica imobilele înstrăinate de autoarea, astfel încât răspunzând acestor obiective, expertul ing. a arătat că, potrivit adeverinței sus arătate se regăsește înregistrată în P,-, județul A cu suprafața de 0,54 ha. teren, după înstrăinările făcute în anul 1953 cu contractele de vânzare depuse la dosar și verificate de expert. A arătat același expert în lucrarea sa, că vânzările nu afectează suprafața de 0,54 ha. deoarece fuseseră făcute cu 5 ani în urmă, de asemenea că a fost identificat imobilul în suprafața cerută de contestator care se constituie în mai multe parcele aferente locuințelor unor persoane fizice cu acces din strada F și din strada - ( 234).
Potrivit prevederilor art.10 pct.6 teza a II-a din Legea nr.10/2001, dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent, iar potrivit punctului 10 al aceluiași text, în situațiile prevăzute la alin.1, 2 si 6 măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, Municipiul P, Primarul Municipiului P și Primăria Municipiului P criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând în esență, că, deși contestatorul are calitatea de persoană îndreptățită la restituire și a făcut dovada că autoarea sa a figurat înscrisă în registrul agricol în perioada 1963 - 1964 cu 0,54 ha. teren arabil în P,-, contestatorul nu a făcut dovada preluării terenului în proprietatea statului.
S-a arătat că tribunalul nu a avut în vedere susținerile în sensul că terenul se află pe teritoriul administrativ al Municipiului P, aflându-se în circuitul civil și în prezent constituie proprietăți particulare.
Ca atare, dacă terenul nu se află în administrarea primăriei, aflându-se în circuitul civil ca urmare a înstrăinărilor efectuate de proprietara terenului începând cu anul 1958 și dacă nu s-au făcut dovezi privind preluarea abuzivă a acestuia, atunci notificarea a fost respinsă corect, astfel că dispoziția nr.2028/2006 este legală și temeinică.
Apelul este nefondat.
Criticile formulate de apelanți sunt nefondate pentru că, pe de o parte, sentința apelată a fost pronunțată cu aplicarea corectă a legii, iar pe de altă parte, terenul solicitat a fi restituit, în natură sau în echivalent prin despăgubiri în condițiile legii speciale, a fost identificat corect prin expertiza tehnică efectuată în cauză.
În ceea ce privește modul de aplicare a legii trebuie reținut că, în cauză, s-a făcut dovada că terenul a fost proprietatea autoarei contestatorului, respectiv, iar contestatorul este moștenitorul acesteia, astfel că acesta este persoană îndreptățită la restituire în sensul art.3 al.1 lit.a și art.4 al.2 din Legea nr.10/2001.
De asemenea, în cauză s-a făcut dovada prin actele de la dosar că terenul a fost cuprins, după anul 1973, în limita decretelor de expropriere pentru sistematizarea cartierului - din P, ca teren de stat, deși nu apare în aceste decrete de expropriere, fiind astfel îndeplinite și cerințele art.2 al.1 lit.i din Legea nr.10/2001.
Față de aceste considerente susținerea apelanților privind lipsa dovezii preluării abuzive a terenului nu poate fi reținută.
Aceasta cu atât mai mult, cu cât prin expertiza tehnică efectuată în cauză, la care nu s-au formulat obiecțiuni, s-a identificat terenul și s-a concluzionat în sensul că vânzările efectuate de autoarea contestatorului după 1953 nu au afectat terenul de 0,54 ha. cu care autoarea sa era înscrisă în rolul agricol în perioada 1963-1964, iar acest teren în prezent nu este liber.
În aceste condiții și dispozițiile art.10 al.6 teza a II-a din Legea nr.10/2001 au fost aplicate corect în cauză.
Față de toate aceste considerente se constată că sentința apelată prin care s-a modificat Dispoziția nr.2028/07.06.2006 în sensul constatării dreptului contestatorului la acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru terenul de 0,54 ha. situat în P, este legală și temeinică.
În consecință, Curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă, va respinge apelul de față ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de PRIMARUL MUNICIPIULUI PITEȘTI, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI și MUNICIPIUL PITEȘTI - PRIN PRIMAR, cu sediul în P,-, județul A, împotriva sentinței civile nr.177 din data de 18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamantul, domiciliat în B, strada - C, nr.49,.C,.9, județul B și pârâtul STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în P,-, județul
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
, Pl.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.7/23.01.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă
