Speta Legea 10/2001. Decizia 51/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 51
Ședința publică de la 18 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea apelului formulat de reclamantul -, cu domiciliul în C, str. -, nr. 42,. 6A,.1,.9, județul D, împotriva sentinței civile nr. 89 de la 07 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C - C, D, având ca obiect legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul reclamant, reprezentat de avocat și intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C reprezentați de consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței nedepunerea la dosar a răspunsului la adresa înaintată către Primăria Municipiului C, după care;
Consilier juridic pentru intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI Cad epus răspunsul la adresa înaintată de instanță.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat pentru apelantul reclamant -, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței atacate în sensul restituirii în natură și a suprafeței de 70 mp. iar pentru diferența de 485 mp. teren în compensare, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, MUNICIPIULUI C, a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj din data de 27 iunie 2006, reclamantul a solicitat desființarea dispoziției nr. 9252 din 24 mai 2006 în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun. C, iar în soluționarea notificării pe fond a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 555 mp teren situat în C,- precum și acordarea de măsuri reparatorii pentru construcția preluată de către stat, asupra căreia unitatea deținătoare a omis să se pronunțe prin dispoziție.
În motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată a arătat că, în cursul anului 1953, autorul său, a dobândit prin efectul contractului de vânzare cumpărare transcris sub nr. 23 din 23 martie 1953 un teren în suprafață de circa 1000 mp pe care se afla construită o casă compusă din 3 camere și dependințe.
Imobilul a fost preluat de către stat în baza Decretului nr. 433/1962 întocmindu-se în acest sens un proces verbal în data de 5 noiembrie 1962 în care se consemnează suprafața de 1185 mp, ca fiind rezultată în urma măsurătorilor.
Reclamantul și-a susținut calitatea de persoană îndreptățită, menționând că este moștenitor al autorilor și, transmisiunea moștenirii fiind constatată prin certificat de moștenitor.
În această calitate a formulat notificarea nr. 1166/N/2001, iar prin dispoziția atacată s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 630 mp, urmând a se acorda despăgubiri pentru diferența de 370 mp.
La data de 5 septembrie 2008 reclamantul a modificat cererea de chemare în judecată solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât și a Primarului Mun. C.
În ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată se solicită acordarea unei suprafețe de teren în compensare pentru suprafața de 555 mp nerestituită, fiind precizat ca temei de drept disp. art. 24 pct. 1 indice 2 din legea 10/2001.
Prin sentința civilă nr.89 din 7 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nmr-, Tribunalul Dolja admis în parte contestația, a dispus anularea parțială a dispoziției nr.9252/2006 emisă de Primarul Municipiului C și a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în echivalentul sumei de 67.639,4 lei pentru construcția în suprafață de 179 mp. precum și dreptul la măsuri reparatorii pentru diferența de 555 mp. teren imposibil de restituit în natură. S-a menținut dispoziția atacată în privința restituirii în natură a suprafeței de 630 mp. și s-a dispus emiterea unei noi dispoziții.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că imobilul a cărui restituire s-a solicitat de către reclamant prin notificarea nr.1166/N/2001 - a fost expropriat prin 433/1962 de la autoarea reclamantului - imobilul fiind compus din construcție cu o suprafață de 1185mp.
A mai reținut că reclamantul a făcut dovada calității de moștenitor legal al autoarei sale - - cu certificatul de moștenitor nr.3561/16.12.1992.
Pe baza expertizelor tehnice efectuate în cauză, instanța a constatat că nu se poate restitui în natură suprafața de teren mai mare decât cea de 630 mp. restituită prin dispoziția atacată, întrucât diferența de teren nu este liberă de construcții dar că se impune constatarea dreptului reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent pentru construcția demolată cu o valoare de 67.639,4 lei, întrucât sub acest aspect dispoziția este incompletă, neprecizând măsurile reparatorii pentru casa demolată.
În drept s-au avut în vedere dispoz.art. 4, 22, 25 și 26 din Lg.10/2001.
Cu privire la cererea de compensare cu alte bunuri formulată de reclamant, prima instanță a motivat că nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art.1 alin.2 raportat la art.22 din Legea 10/20021 - iar pe fond că din probele administrate nu rezultă că diferența de 300 mp. solicitată în compensare este liberă și prezintă regimul juridic pretabil unei compensări în temeiul Lg.10/2001.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul, solicitând, în temeiul art.295 alin.2 pr.civ. completarea probelor administrate la instanța de fond cu o nouă expertiză tehnică pentru individualizarea suprafeței de teren expropriată prin Decr.433/1962 -și a celei alăturate acesteia - cerută în compensare.
Motivând apelul, reclamantul a arătat că sentința nu cuprinde motivele în privința capătului de cerere prin care a solicitat și restituirea diferenței de 70 mp. rezultată din diferența dintre suprafața de 700 mp. (10x70) identificată prin expertiza efectuată de exp.- ca suprafață liberă din terenul expropriat și suprafața de 630 mp. (9x70 m) restituită în natură prin dispoziția Primarului Mun.C, solicitând în final și restituirea acestei diferențe de 70 mp.
În privința capătului de cerere pricind acordarea de bunuri în compensare - cerere întemeiată pe art.26 alin.1 din Lg.10/2001 - a arătat că deși a indicat existența unei suprafețe de teren disponibilă - situată alături de terenul său, la nr.236 bis. - teren ce provenea tot de la autorul său dar care nu a făcut obiectul notificării sale, expertiza nu a identificat acest teren.
A mai susținut că motivarea de respingere a acestei cereri este contradictorie, instanța argumentând pe de o parte că nu s-au respectat dispoz.art.1 alin.3 rap.la art.22 din Lg.10/2001, fără a arăta în concret în ce constă încălcarea, iar pe de altă parte, instanța a constatat că din probele administrate, de asemenea neanalizate (și în fapt inexistente) ar rezulta că nu există teren ce se poate atribui în compensare.
A apreciat apelantul că sentința nu cuprinde motivarea în fapt și în drept a soluției pronunțate.
Instanța, având în vedere caracterul devolutiv al apelului și dispoz.art.292 alin.1 și ale art.295 alin.2 din codul d e procedură civilă, care permit administrarea probatoriilor noi solicitate prin motivele de apel precum și refacerea sau completarea probatoriilor administrate la prima instanță - a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri pentru individualizarea terenului cerut în compensare și stabilirea situației juridice a acestuia, precum și completarea expertizei tehnice efectuată în cauză - cu noi obiective privind identificarea și stabilirea situației de fapt a terenului solicitat de reclamant în compensare.
Raportul de expertiză tehnică astfel completat - întocmit de expert - s-a depus la dosar însoțit de schița anexă, în care sunt identificate atât suprafața de teren expropriată de la autoarea reclamantului, cât și terenul alăturat - cerut în compensare.
Părțile nu au formulat obiecții la raportul depus, iar prin adresa nr.17/02/13.02.2009 Primăria Municipiului C - pârâtă în cauză - a făcut cunoscut instanței că pentru terenul solicitat în compensare nu există cereri de restituire și că poate fi pus la dispoziția comisiilor de specialitate pentru aplicarea Legilor Proprietății (Lg.10/2001 și Lg.247/2005).
La data de 05 nov,2008 -. a formulat o cerere de introducere în cauză în calitate de apelant ca urmare a transmiterii. pe cale convențională, a acestei calități de către apelantul inițial - prin contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat nr.2438/11.08.2008 - depus la dosar.
Instanța, constatând intervenită o transmitere convențională a calității procesuale active prin vânzarea bunului litigios - convenția care conferă cumpărătorului calitatea pe care a avut-o vânzătorul - prin încheierea de la 05 noiembrie 2008 dispus conceptarea în cauză în calitate de apelant reclamant a petentului și scoaterea din caută a apelantului inițial.
În ședința publică de la 19 noiembrie 2008 - -prin apărător a solicitat reintroducerea în cauză învederând că există un litigiu pentru rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare drepturi litigioase - instanța amânând soluționarea cererii după depunerea înscrisurilor necesare clarificării raporturilor convenționale dintre părți.
La dosar s-a depus un nou contract de vânzare-cumpărare drepturi litigioase autentificat prin încheierea nr.210 din 03.02.2009, încheiat între și, privind cesionarea tuturor drepturilor și obligațiilor ce decurg din dispoziția Primarului Mun.C nr.9252/24.05.2006 - pe baza căruia s-a dispus menținerea măsurilor dispuse prin încheierea de la 05 nov.2008 cu privire la calitatea procesuală activă a apelantului reclamant.
S-a mai avut în vedere că transmiterea calității procesuale active a intervenit după stabilirea calității reclamantului de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii 10/2001.
Examinând apelul formulat prin prisma criticilor formulate, a considerentelor sentinței și prin reanalizarea probatoriilor administrate atât în fața primei instanței, cât și în faza de apel, se constată că apelul este fondat și se va admite din considerentele ce urmează:
Reclamantul a formulat în termenul și în condițiile prev.de art.22 din Lg.10/2001 notificare prin care a solicitat restituirea în natură a terenului ce a fost expropriat de la autorii săi și despăgubiri bănești pentru construcția demolată și, într-o teză subsidiară,în care nu este posibilă restituirea integrală a terenului, a solicitat despăgubiri și pentru suprafața de teren imposibil de restituit.
Prin contestația formulată împotriva dispoziției de soluționare a notificării (prin care i s-a aprobat doar restituirea suprafeței de 630 mp. teren și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile titlului VII al Lg.247/2005 - pentru diferența de teren) - contestație precizată în condițiile art.132 alin.1 din codul d e procedură civilă - până la prima zi de înfățișare - reclamantul a solicitat ca diferența de 555 mp. teren să-i fie acordată prin compensare cu o altă suprafață de teren - situat chiar alături de terenul expropriat de la autoarea sa prin Decr.433/1962.
În precizarea formulată, reclamantul a arătat că acest teren alăturat a aparținut anterior tot autorilor săi, dar a făcut mențiunea expresă că nu solicită restituirea în natură a terenului întrucât nu a făcut obiectul notificării sale ci acordarea acestuia în compensare ca măsură reparatorie în echivalent, măsură prevăzută atât de art.1 cât și de art.26 din Lg.10/2001.
Prin urmare, nu era necesară formularea unei alte notificări de către reclamant, în condițiile art.22 din Lg.10/2001 pentru o suprafață de teren cerută în compensare.
Pe de altă parte, solicitarea unei alte măsuri reparatorii în echivalent s-a formulat cu respectarea art.132 pr.civ. astfel că prima instanță trebuia să examineze pe fond această cerere ca și cererea reclamantului de a i se restitui în natură și suprafața de 70 mp. teren liber, din suprafața expropriată și să administreze toate probele pentru clarificarea situației acestor terenuri.
Din raportul de expertiză întocmit în apel d e către exp.-, rezultă că din suprafața de 1185 mp.expropriată de la autoarea reclamantului - se mai poate restitui în natură - pe lângă suprafața de 630 mp. menționată în dispoziția Primăriei Mun. C și suprafața de 70 mp. - întrucât este liberă și reprezintă o cu lățimea de 1.pe întreaga lungime de 70. a suprafeței deja restituită - cu precizarea că în actul de proprietate al autorilor reclamantului - lățimea terenului a fost de 10. și nu de 9. cum a avut în vedere pârâta la soluționarea notificării.
Din același raport mai rezultă că alăturat suprafeței de 700 mp. ce se poate restitui în natură reclamantului - spre vest există o suprafață de 485 mp.liberă de construcții - ce aparține domeniului privat al Municipiului.C, - se ce se poate da în compensare reclamantului pentru întreaga suprafață expropriată de 1185 mp.
Suprafața totală de 555 mp. compusă din 70 mp.+485 mp.este individualizată în schița anexă la raport ca fiind suprafața cuprinsă între pct.51-A-1 la - cu o lățime de 9,27. cu vecinătatea - B; între pct.1-6 la pe distanța de 70. vecin - terenul restituit reclamantului; între pct.6-B- la sud - pe distanța de 1.vecin domeniu public și între pct. C-D pe distanța 8,27. cu vecinătățile domeniu public pe aceeași latură și la între pct. B-C - distanța 11,35.vecin domeniu public și între pct.D-51 pe distanța de 58,65. - vecin teren restituit proprietarilor și.
Pe baza situației de fapt ce rezultă din aceste probe și având în vedere că potrivit datelor comunicate de pârâtă prin adresa -, terenul în suprafață de 485 mp,cerut în compensare este disponibil în sensul legii - se impune admiterea apelului și schimbarea sentinței, iar pe fond admiterea contestației, anularea în parte a art.1 și 4 din dispoziția nr.9252/24-.05.2006 a Primăriei Mun. C și restituirea către reclamant a suprafeței de 555 mp. teren (pe lângă suprafața restituită de 630 mp.) individualizată mai sus - din care 70 mp.reprezintă teren restituit în natură și 485 mp.teren dat în compensare.
Se constată îndreptățirea reclamantului și la despăgubiri în condițiile titlului VII din Lg.247/2005, în sumă de 67.639,4 lei pentru construcția demolată.
Se va menține dispoziția nr.9252/2008 în privința celorlalte mențiuni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamantul -, cu domiciliul în C, str. -, nr. 42,. 6A,.1,.9, județul D, împotriva sentinței civile nr. 89 de la 07 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI C - C, D, având ca obiect legea 10/2001.
Schimbă sentința.
Admite contestația.
Anulează în parte art.1 și 4 din Dispoziția nr.9252/24.05.2008 a Primăriei
Dispune restituirea către contestator a suprafeței totale de 555 mp.situată în C, - B, individualizată în schița anexă (fila 40 dosar apel) la raportul de expertiză întocmit de expert - astfel: N - între pct.51-A-1 pe distanța de 9,27. vecin cu Str.- B; E - între pct.1-6 pe distanța 70. vecin cu terenul restituit prin dispoziție reclamantului; S - între pct.6-B- distanța 1. vecin domeniu public, între pct.C-D- distanța 8,27 vecin domeniu public; V - între pct. B-C - distanța 11,35. vecin domeniu public și între punctele D-51 - distanța 58,65. vecin și, teren din care 70 mp.reprezintă suprafața restituită în natură și 485. suprafață în compensare.
Constată îndreptățirea reclamantului la măsuri reparatorii în echivalentul sumei de 67.639,4 lei pentru construcții în suprafață de 179 mp.
Menține dispoziția în privința celorlalte mențiuni.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Februarie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
27.02.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/5 ex.
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu
