Speta Legea 10/2001. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 56/A/2008
Ședința publică din 15 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina
JUDECĂTOR 2: Denisa Livia Băldean Președintele secției
GREFIER:- -
S-a luat în examinare - pentru pronunțare - apelul declarat de către pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ SA C-N, împotriva Sentinței civile nr.714 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimații, și pârâtul intimat SA B- SUCURSALA REGIONALĂ C, având ca obiect plângere la Legea nr.10/2001.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din 8 februarie 2008, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15 februarie 2008.
CURTEA:
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr. 1069/07.11.2003, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 12952/2002, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Ferate - Regionala C și, în consecință, s-a dispus anularea deciziei nr. 300/1/326/04.10.2002 emisă de pârâtă; s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 880 mp înscris în CF 563, nr.top. 273/3/38/1, identificat în raportul de expertiză tehnică-topografică-judiciară întocmit de expert, și care face parte integrantă din hotărâre; s-au respins restul petitelor; pârâta a fost obligată la 1.500.000 lei cheltuieli de judecată parțiale în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, prin decizia atacată s-a respins notificarea reclamantului privind restituirea în natură a terenului în suprafață de 880 mp, evidențiat în CF 1773 T, nr.top. 273/3/38/1, cu motivarea că exproprierea terenului nu a fost abuzivă deoarece obiectivul în vederea căruia a fost expropriat terenul, terminalul de transcontainere CFR, funcționează și în prezent, neputându-se pune nici problema despăgubirii prin echivalent bănesc și nici restituirea în natură, mai ales că pentru expropriere a fost achitată despăgubirea cu devizul de plată nr-.
Asupra imobilului înscris în CF 563, nr.top. 237/3/38/1, loc de casă, cu casă, cu suprafața de 965 mp, au fost proprietari tabulari încă din anii 1974, reclamanții din prezenta cauză, dreptul lor de proprietate fiind întabulat cu titlu de donațiune. Ulterior, prin Decretul prezidențial nr. 301/07.10.1976 terenul în suprafață de 880 mp, situat în T-, proprietatea reclamantului, a fost expropriat pentru amenajarea terminalului de transcontainere în stația de cale ferată T, pentru executarea lucrărilor de terminal transcontainer CF T obținându-se autorizația pentru executare de lucrări nr. 118/25.07.1975, reclamantul fiind înștiințat prin adresa nr. 457/45/22/04.02.1977 a Regionalei CFR C, că pentru terenul expropriat s-a stabilit o despăgubire în valoare de 1980 lei.
Din concluziile expertizei efectuate în cauză rezultă că terenul în litigiu este liber de construcții, nu a primit afectațiunea pentru care s-a dispus exproprierea și nu a fost înstrăinat în mod legal altor persoane.
Raportat la această stare de fapt, în temeiul art. 11 alin. 1, art. 24 alin. 8 din Legea nr. 10/2001 și art. 11.2 și art. 11.3 din nr.HG 498/2003, acțiunea a fost apreciată ca întemeiată, conform dispozitivului sentinței.
Întrucât pârâta nu a dovedit încasarea efectivă a despăgubirilor de către reclamanți, iar prin declarația autentificată sub nr. 2459/23.10.2003 reclamanții au arătat că nu au încasat despăgubirile, petitul privind stabilirea valorii despăgubirilor primite de reclamanți, actualizate cu indicele de inflație, și petitul privind restituirea în natură a imobilului, condiționat de restituirea despăgubirilor actualizate, se impun a fi respinse.
De asemenea, de impune a fi respins și petitul referitor la constatarea nerespectării utilității publice pentru care imobilul în litigiu a fost expropriat, întrucât acesta a rămas fără obiect.
Apelul declarat de pârâta Compania Națională de Ferate SA B - Sucursala Regională CF C, a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 634/16.03.2004, pronunțată în dosar nr. 927/2004, pentru aceleași considerente reținute și în hotărârea primei instanțe.
Recursul declarat de aceeași pârâtă împotriva deciziei Curții de Apel Cluja fost admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 802/25.01.2006, pronunțată în dosar nr-, cu consecința casării deciziei și a trimiterii cauzei aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului, motivat pe faptul că se impune suplimentarea probatoriului, prin completarea expertizei tehnice cu identificarea terminatului de transcontainere în raport de condițiile exproprierii și în raport de regimul juridic al acestuia, ca parte a infrastructurii feroviare naționale, inclusiv în ce privește terenul în litigiu și dacă acesta face parte din zona de afectațiune specială, respectiv dacă lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă sau nu funcțional și acest teren, în rejudecare cauza fiind înregistrată sub același număr unic de dosar, pe rolul Curții de Apel Cluj.
Prin decizia civilă nr. 76 din 15 martie 2007, pronunțată în dosar nr-, Curtea de Apel Cluj admite apelul declarat de Compania Națională de Ferate SA B - Sucursala Regională de Ferate C, desființează în tot sentința civilă nr. 1069/07.11.2003 a Tribunalului Cluj și trimite cauza pentru rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Cluj.
În esență, instanța de apel reține faptul că în prezent terenul care face obiectul dreptului litigios aparține patrimoniului Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă - CFR Marfă SA, prin ordinul nr. 1063/22.12.2003 aprobându-se transferul acestui imobil din patrimoniul Companiei Naționale de Ferate CFR SA; la poziția nr. 5 din anexa nr. 5 la ordinul nr. 1063/2003 emis de Ministrul Transportului, Construcții și Turismului este menționat terminalul T, din stația T, situată în T str. -
În aceste circumstanțe, apare evident că soluția se impune a foi pronunțată în contradictoriu cu deținătorul actual al imobilului, întrucât numai acesta poate dispune asupra unor eventuale restituiri în natură, în favoarea reclamanților, chiar dacă soluția primei instanțe ar rămâne definitivă prin respingerea apelului pârâtei, hotărârea nu ar putea fi pusă m executare pentru că nu este opozabilă actualului deținător al terenului.
Întrucât în apel nu pot fi introduse părți noi, spre o atare finalitate opunându-se imperativ prevederile art. 294 alin. 1 Cod proc.civ. Curtea constată că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în vederea corectei fixări a cadrului procesual, prin introducerea în cauză a actualului deținător al terenului litigios, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" SA, urmând ca pretențiile reclamanților să fie dezbătute și soluționate în contradictoriu cu actualul deținător al imobilului obiect al litigiului.
Într-o nouă judecată a pricinii pe fond, prin sentința civilă nr. 714 din 30 octombrie 2007, pronunțată în dosar civil nr-, Tribunalul Cluj admite plângerea reclamanților și în contradictoriu cu pârâtele Compania Națională de Ferate - Regionala C și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă - CFR Marfă SA. În consecință, instanța anulează dispoziția nr. 300/1/326/2002, emisă de către Compania Națională de Ferate - Regionala C și obligă pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar Marfă - CFR Marfă SA să emită o nouă dispoziție de restituire în natură a imobilului evidențiat în CF 563, în limitele unei suprafețe de 880 mp, sub condiția restituirii despăgubirilor încasate de reclamanți la momentul exproprierii.
Totodată, instanța a obligat această pârâtă să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 2.150 lei.
Împotriva sentinței civile nr. nr. 714/2007 a Tribunalului Cluja declarat apel, în termenul legal, pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar Marfă - CFR Marfă SA, solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Apelanta motivează declarația de apel, arătând că nu îi poate fi imputată o tergiversare a soluționării pricinii atâta timp cât a luat cunoștință de situația de fapt abia la termenul din 9 octombrie 2007. Prin urmare, cheltuielile ocazionate cu acest proces nu îi pot fi imputate.
Intimații, în nume propriu și în calitate de moștenitori ai defunctului și-au exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea depusă la data de 23 ianuarie 2008 ( 10 dosar) în sensul respingerii apelului, ca nefondat, având în vedere faptul că intimata nu s-a pronunțat asupra notificării în termenul legal și prin admiterea plângerii a dobândit calitatea de parte căzută în pretenții.
Verificând hotărârea atacată în limitele devoluțiunii stabilite prin declarația de apel, potrivit dispozițiilor art. 295 alin. 1.pr.civ. curtea apreciază că apelul pârâtei este nefondat.
Observă curtea împrejurarea că pârâta a înțeles să critice hotărârea de primă instanță exclusiv în privința dispozițiilor referitoare la stabilirea în sarcina sa a unei obligații de plată a cheltuielilor de judecată către reclamanți, constând în onorariu avocațial.
Din această perspectivă, se reține faptul că acțiunea reclamanților a fost promovată la data 8 noiembrie 2002 în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Ferate CFR - Regionala C, în calitate de emitent al deciziei nr. 300/1/326/2002, dată în condițiile și pe temeiul Legii nr. 10/2001.
Pe parcursul procesului, în structura societății pârâte s-au produs modificări, prin ordinul nr. 1063/22.12.2003 al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, toate terenurile aferente secțiilor și terminalelor de transport combinat fiind transferate fără plată din patrimoniul Companiei Națională de Ferate SA - Sucursala Regională C în patrimoniul Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" Regionala C, societate comercială care are ca principal obiect de activitate efectuarea transportului feroviar public de mărfuri ( 38-41,. 25 din dosar nr-).
Această transmisiune a patrimoniului, consecință a reorganizării societății comerciale pârâte a determinat de altfel și soluția desființării cu trimitere spre rejudecare, pronunțată de Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 76/15 martie 2007, evocată mai sus.
În rejudecarea pricinii pe fond, a dobândit calitatea de pârâtă Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" Regionala C, plângerea reclamanților fiind admisă de Tribunalul Cluj în contradictoriu cu această pârâtă, obligată la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a imobilului teren, în baza Legii nr. 10/2001.
Potrivit dispozițiilor art. 274 alin. 1.pr.civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Plângerea reclamanților fiind admisă în primă instanță de tribunal, în mod evident partea căzută în pretenții, în sensul textului de lege evocat mai sus, este pârâta Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" Regionala Prin urmare, stabilirea în sarcina acestei părți a obligației de a plăti reclamanților cheltuielile de judecată determinate în proces, este expresia unei judicioase aplicări a legii.
realității faptul că într-o etapă inițială a procesului, pârâtă în cauză a fost Compania Națională de Ferate - Regionala C, însă nu mai puțin adevărat este faptul că apelanta are calitatea de continuatoare în drepturi a acestei societăți comerciale, preluând patrimoniul ei, cu toate drepturile și obligațiile aferente, inclusiv acelea legate de litigiile în curs de soluționare pe rolul instanțelor judecătorești.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 296.pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat apelul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâtă, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA împotriva sentinței civile nr. 714 din 30 octombrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.BD/dact.
6 ex./17.03.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Livia Băldean
