Speta Legea 10/2001. Decizia 71/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 71
Ședința publică de la 17 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu
Grefier - -
*******************************
La ordine a venit spre soluționare apelul promovat de pârâta STAȚIUNEA DE CERCETARE, DEZVOLTARE AGRICOLĂ SECUIENI, împotriva sentinței civile nr.99 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul -.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat pentru apelantă consilier juridic, lipsă fiind intimatul.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța pune în vedere reprezentantul apelantei să depună la dosar o nouă delegație de reprezentare a acesteia, motivat de împrejurarea că delegația care se află la dosar la fila15 este doar pentru termenul de judecată din data de 6 mai 2009.
Consilier juridic depune la dosar o nouă delegație de reprezentare a apelantei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic arată în susținerea apelului că prima instanță nu a ținut cont de faptul că s-au depus adrese la dosar din care rezultă că pârâta a făcut demersurile necesare și a pus în vedere intimatului-reclamant să completeze documentația depusă în baza Legii 10/2001.
În intravilanul stațiunii nu mai sunt decât 1,7 ha teren pe care există construcții.
Nu s-a ținut cont de demersurile pârâtei pentru completarea documentației, reclamantul avea datoria de a depune înscrisuri care să-i dovedească și susțină pretențiile.
Precizează că nu au refuzat efectuarea unei expertize la fond, pe care ar fi achitat-o dacă acest lucru le-ar fi fost pus în vedere de instanță.
Apreciază că pe parcursul judecății cauzei la prima instanță intimatul-reclamant a dat dovadă de lipsă de interes, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii pentru lipsa de interes a contestatorului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 99/19.02.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni și, în consecință, s-a dispus completarea Deciziei nr. 72/12.08.2008 în sensul obligării intimatei a soluționa notificarea nr. 3252/2001 și cu privire la diferența suprafeței de 2,74 ha teren intravilan, reprezentând livadă, vie și curte din procesul verbal din 22.03.1949; au fost menținute celelalte dispoziții ale Deciziei contestate.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul, în calitate de moștenitor al autorilor și, prinnotificarea înregistrată sub nr. 3252/13.11.2001a inițiat procedura instituită de Legea nr. 10/2001 în vederea restituirii imobilelor ce s-au aflat în proprietatea defuncților, respectiv terenul în suprafață de 3,41 ha de pe raza comunei Secuieni, jud. R, expropriat prin aplicarea Decretului Lege nr. 83/1949 (fila 25).
Prindecizia nr. 72 din 12.08.2008(fila 5), societatea pârâtă a dispus restituirea în natură a suprafeței de 3921. teren aferent imobilelor dobândite prin sentința civilă nr. 444/1998 a Judecătoriei Roman, ce au aparținut autorului petentului,. S-a reținut faptul că terenul aferent construcțiilor restituite prin sentința menționată, rezultat în urma măsurătorilor, este de 3921. și face parte din domeniul public al statului, aflându-se în administrarea Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni în baza HG nr. 1460/2006.
Nu rezultă din decizia contestată soluția cu privire la restul imobilelor solicitate de petent și evidențiate înprocesul-verbal din 22.03.1949(fila 18). Astfel, din probele administrate în cauză rezultă în mod evident că defunctului (autorul petentului) i-au fost expropriate, în baza Decretului nr. 83/1948, terenuri în suprafață totală de 60 ha și 5000. din care:
1. arabil - 57 ha 3600.;
2.livadă - 1 ha 5000.;
3.vie - 5000.;
4., curte, neproductiv - 1 ha 1400..
Prezenta contestație are în vedere suprafața de3,14 ha(cu destinația de livadă, vie, curte), din care petentului i s-a recunoscut dreptul la restituire doar pentru 3921.
Imobilele preluate în baza Decretului nr. 83/1949, dat în completarea unor dispoziții ale Legii nr. 187/1945,fac parte din categoria imobilelor preluate abuzivde către stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, chiar dacă aceste acte normative nu sunt prevăzute în mod expres în cuprinsul Legii nr. 10/2001. Acest aspect este însă statuat în practica judiciară în materie și este unanim acceptat că temeiul legal de imediată aplicare pentru restituirea ce se va face în baza Legii nr. 10/2001 îl constituie art. 2 alin. (1) lit. i) din această lege ["orice alte imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat"].
Decretul nr. 83/1949 era în contradicție cu dispozițiile art. 8 din legea fundamentată din 1948 care reglementau și ocroteau dreptul de proprietate privată precum și cu dispozițiile art. 10 din aceiașiConstituțieîn conformitate cu care exproprierile puteau fi făcute doar " pentru cauză de utilitate publică pe baza unei legi și cu o dreaptă și probabilă despăgubire".
Trecerea în proprietatea statului s-a făcut fără plata vreunei despăgubiri și fără existența unei cauze de utilitate publică.
În prezent, imobilele solicitate de reclamant au trecut în proprietatea publică a comunei Secuieni județul N, în baza nr.HG 1460/2006, fiind în administrarea intimatei.
În speță s-a recunoscut caracterul abuziv al preluării unei părți din imobilele revendicate, prin însăși emiterea dispoziției de restituire în natură a terenului în suprafață de 3921 mp, astfel încât nu se poate reține că celelalte terenuri solicitate și care au fost preluate tot în baza Decretului nr. 83/1949, nu ar fi fost preluate abuziv de către stat.
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 stabilește, cu valoare de principiu, faptul că "imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini".
Nu poate fi reținută susținerea intimatei din întâmpinare potrivit cu care terenul solicitat de petent ar face obiectul Legii nr. 18/1991. Astfel, nu suprafața de 50 ha de teren arabil evidențiat la punctul 1. din procesul-verbal din 22.03.1949 a fost cerută în baza Legii nr. 10/2001 prin notificare, ci doar terenul de 3,41 ha aferent conacului, având destinația de curte, vie și livadă (punctele 2, 3 și 4). Nu rezultă din actele depuse de intimată în susținerea întâmpinării că ar exista o suprapunere între terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 moștenitorilor lui și cele solicitate în temeiul Legii nr. 10/2001.
Din economia reglementărilor cuprinse in art. 35 alin. (2) din Legea nr.18/1991 rezultă că terenurile proprietate de stat, administrate de stațiunile de cercetare din agricultură, aparțin domeniului public și nu pot fi restituite foștilor proprietari in condițiile acestei legi. Textul art. 119 alin. (3), prevede că proprietarii terenurilor vor fi despăgubiți pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.
Prin nr.OUG 102/2001, textul art. 31 din Legea nr.1/2000, referitor la restituirea unor imobile reprezentând exploatații agricole preluate în baza Decretului nr. 83/1949, a fost abrogat. Soluția legislativă are ca temei ideea că, în cazul reglementat de acest text, sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 10/2001.
Rezultă, așadar, că imobilele administrate de o stațiune de cercetare din agricultură, indiferent dacă, la origine, au fost sau nu exploatații agricole, nu cad sub incidența Legii fondului funciar nr. 18/1991 (republicată) și nici a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere (a se vedeadecizia nr. 1627 din 27 februarie 2004).
În consecință, unitatea deținătoare trebuie să se conformeze exigențelor legale ce îi revin, de a îndeplini procedura administrativă prealabilă,fiind ținută de obligația soluționării notificării și pentru diferența de 2,47 ha teren, reprezentând livadă, vie și curte din procesul-verbal mai sus menționat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru și motivat, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticând soluția apelată, apelantul a invocat necercetarea de către prima instanță cu atenție a tuturor documentelor depuse la dosar, documente din care ar fi constatat că nu s-au depus de către contestator - o dată cu notificarea ori ulterior - dovezile prevăzute de art. 23 din Legea 10/2001 pentru identificarea tuturor imobilelor solicitate. De asemenea, poziția contestatorului de a nu răspunde solicitărilor sale, trebuia interpretată ca o acceptare conform art. 25.2 din Normele metodologice și art. 25(2) din Legea 10/2001. Și nu în ultimul rând, faptul că pe terenul intravilan existent s-au construit imobile noi de interes public, a justificat emiterea Deciziei 72/2008 în forma contestată.
Intimatul contestator, legal citat, nu s-a prezentat în instanță, însă a trimis cerere de soluționare a cauzei în lipsă ( fl. 13, 23 ) în sensul respingerii apelului ca nefundat;
Din oficiu, la termenul din 6.05.2009, instanța a solicitat reprezentantului apelantei să precizeze dacă suprafața restituită contestatorului prin sentința civilă 444/1998 a Judecătoriei Roman ( fl. 8 dosar fond ) se regăsește sau nu în cea de 3921. restituiți prin decizia contestată ( fl. 5 dosar fond ); s-a consemnat răspunsul acestuia cum că acea suprafață este inclusă în cei 3921. ( fl. 16 verso dosar apel ).
De asemenea, la același termen, constatându-se că apelanta a pretins că nu este în posesia titlurilor emise la Legea 18/1991 autorilor defunctului și invocate în apărare la fond ( fl. 23, 54 dosar fond ), instanța a dispus a se solicita eventualele astfel de titluri de la contestator ( fl. 20 dosar apel ) și de la Comisia locală Secuieni, jud. N ( fl. 19 ).
Intimatul contestator a comunicat instanței titlurile de proprietate aflate în posesia sa ( nr- și nr- - fl. 24, 25 ) și faptul că nu a primit un titlu în baza Hot. Comisiei Județene N nr. 4907/2007.
Cu adresa 1431/28.05.2009 ( fl. 28 dosar apel ) Comisia locală Secuieni, jud. Naî naintat și titlul 7889/20.05.2009 ( fl. 31 ) emis în baza Hot. Comisiei Județene N nr. 4907/2007.
Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art.295, 296 Cod procedură civilă instanța constată că este nefondat pentru considerentele ce se vor dezvolta.
Potrivit art. 3 alin.1 lit."a" din Legea 10/2001 republicată sunt îndreptățite a primi măsuri reparatorii constând în restituirea în natură sau, după caz, prin echivalent persoanele fizice proprietare ale imobilelor la data preluării lor în mod abuziv. Când acestea nu mai sunt în viață, beneficiază de prevederile acestei legi moștenitorii lor legali ori testamentari - conf. art. 4 pct.2 Legea 10/2001 republicată.
Imobilele vizate de legea 10/2001 sunt, conf. art. 6 alin.1, terenurile cu sau fără construcții (----) precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare cu aceste construcții.
Art.2 din Legea 10/2001 definește noțiunea de preluare abuzivă, menționând la lit." f " acele imobile preluate de stat în baza unor legi sau alte acte normative nepublicate la data preluării în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial.
Considerându-se îndreptățit a beneficia de dispozițiile acestui act normativ, prin executor judecătoresc, la 12.11.2001 ( fl. 24-25 fond ) intimatul contestator, în calitate de moștenitor al defuncților săi părinți și, a comunicat apelantei Notificarea nr. 479/2001 ( înregistrată sub nr. 3252/13.11.2001 ) solicitând, retrocedarea în natură sau echivalent a tuturor bunurilor mobile și imobile menționate în procesul-verbal din 22.03.1949, expropriate prin Decretul lege 83/1949.
Fără o motivare ( a se vedea cuprinsul deciziei de la fl. 5 dosar fond ), la 12.08.2008 i se emite intimatului contestator de către apelantă Decizia nr. 72/2008 prin care i se restituie în natură numai suprafața de 3921. lăsându-se nesoluționată notificarea pentru restul solicitărilor.
Întrucât intimatul contestatora contestat decizia doar în limita nerestituirii și a diferenței de până la 3,14 ha teren curte, livadă și vie menționate în procesul - verbal din 1949( fl. 17 dosar fond ), numai în aceste limite trebuie verificată legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe prin raportare la argumentele apelantei.
Astfel, aceasta pretinde că nu a dispus asupra restituirii respectivei diferențe întrucât ( fl. 23 dosar fond, fl. 3 dosar apel ):
-1- nu s-au depus acte de identificare;
-2- nu mai există acestea fiind edificate construcții noi aparținând domeniului public al statului;
-3- s-a primit teren în compensare;
* Referitor la primul motiv, acesta va fi înlăturat ca neîntemeiat față de faptul că:
- art. 23 din Legea 10/2001 republicată cu modificări de la data emiterii deciziei dă dreptul notificatorului de a depune până la data soluționării notificăriiactele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atestă această calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolată și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din lege;Prin urmare, acest text nu condiționează emiterea unei decizii în soluționarea notificării ( indiferent de modalitatea reparației) de depunerea oricăror documente apreciate ca utile de unitatea deținătoare.
Prin depunerea procesului-verbal din 22.03.1949 o dată cu notificarea ( vezi mențiunea apelantei fl. 28 dosar fond ) - avut în vedere de altfel și de instanță cu ocazia soluționării solicitării vizând construcția ( sentința civilă 444/28.01.1998 a Judecătoriei Roman, confirmată în recurs prin decizia civilă 733/RC/5.05.1998 ) - intimatul contestator a dovedit dreptul de proprietate în accepțiunea legii ( conf. art. 23.1 lit."c, d" din HG250/2007 ).
În aceste împrejurări și având în vedere și faptul că nicicând nu s-a solicitat (fl. 27-30 dosar fond ) intimatului contestatorcompletarea dovezilor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor ( total 3,14 ha ), nu poate fi reținută ca incidentă situația prevăzută de art. 25.2 din Legea 10/2001 și din Normele de aplicare a sa ( HG250/2007 ).
Nu în ultimul rând, în apel, trebuie reținut și faptul că prin sentința apelată nu s-a dispus retrocedarea în natură a diferenței de până la 3,14 teren astfel încât să se impună necesitatea efectuării unei expertize topo pentru înlăturarea unor eventuale deficiențe de punere în executare, ci s-a dispus completarea Deciziei nr. 72/2008 cu obligarea apelantei la a soluționa notificare ( în oricare din modalitățile prevăzute de Legea 10/2001 ca și formă de reparație - natură, compensație ori propunere de despăgubiri ); prin urmare, în aceste împrejurări, identificarea în acest moment a terenului nu prezintă relevanță, pentru că în apelul părții nu i se poate îngreuna propria situație obligând-o la mai mult decât a fost obligată la fond ( respectiv a restitui în natură terenul ).
* C de-al doilea motiv va fi înlăturat întrucât privește construcțiile ( altă concluzie fiind exclusă față de restul apărărilor și de faptul că fizic terenul nu putea dispare ), iar acestea exced cadrului procesual.
* C de-al treilea argument, în lipsa unui probatoriu ( titlurile depuse în apel vizând doar terenul arabil menționat la punctul 1 al procesului verbal din 1949 ) în condițiile art. 1169 Cod civil, nu poate constitui motiv de reformare a soluției.
Față de toate acestea, apelul va fi respins ca nefondat.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul promovat de pârâta STAȚIUNEA DE CERCETARE, DEZVOLTARE AGRICOLĂ SECUIENI, cu sediul în comuna Secuieni, jud. N împotriva sentinței civile nr.99 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul - ca nefondat, în contradictoriu cu intimatul-pârât domiciliat în B, sector 5,-.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2009.
Președinte, Judecător,
PT.
Aflată în CO semnează Președinte
instanță
Grefier,
Red.
Red.
Tehn.4 ex.AA.23.06.2009
Com. 2ex la părți 23.06.2009
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Valerica Niculina Grosu
