Speta Legea 10/2001. Decizia 72/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE
DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 72
Ședința publică din data de 5 martie 2008
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Elena Costea
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea apelului formulat de contestatorii a, și G, toți cu domiciliul ales la Cabinet Av. în B-.3 jud.B, împotriva sentinței civile nr.1410 din 8 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații - - C, cu sediul în- jud. P și cu sediul în B--11 sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanții-contestatori G, asistat de avocat din cadrul Baroului B, conform împuternicirii avocațiale nr. 49 din 27 decembrie 2007, a și, reprezentați de același avocat, precum și intimata - - C reprezentată de consilier juridic, conform împuternicirii nr. 420 din 5 februarie 2008, depusă la dosar, lipsind intimata
Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.
Curtea ia act de declarația părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de apel depuse în scris la dosar, arătând în esență că solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii, constatarea că imobilul a fost preluat de stat fără titlu valabil și obligarea intimatei-pârâte -, ca unitate deținătoare, să emită dispoziție de restituire.
În subsidiar, în cazul în care instanța constată că imobilul a fost preluat cu titlu valabil, să oblige intimata AVAS, ca unitate ce a realizat privatizarea, la emiterea dispoziției privind acordarea despăgubirilor cuvenite.
Arată că Decretul 478/1954, care a stat la baza donației făcută de autorul apelanților, privea donațiile către stat și prevedea că donațiile se puteau face în formă autentică și erau scutite de taxe, însă acest act normativ a reprezentat acoperirea juridică a unor abuzuri constând în obligarea proprietarilor de a-și ceda gratuit proprietățile imobiliare, astfel că interpretarea dată de instanța de fond că orice donație privind imobile ce a îmbrăcat forma autentică este exclusă de la aplicarea prevederilor Legii 10/2001, este greșită, întrucât legiuitorul nu a făcut nici o mențiune în acest sens. Menționează că donația a fost făcută în formă autentică deoarece aceasta era cerința respectivului act normativ și nu mai era necesară o hotărâre judecătorească de anulare sau de constatare a nulității donației, pentru a fi aplicabile dispozițiile Legii 10/2001. Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, având cuvântul, arată că instanța de fond a procedat în mod legal și temeinic atunci când a respins acțiunea, întrucât imobilul revendicat nu intră în categoria imobilelor preluate în mod abziv așa cum sunt definite de dispozițiile Legii 10/2001, ci s-a realizat o donație către stat în formă autentică, astfel că solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței contestate. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr- reclamanții a, și G, în contradictoriu cu pârâtele - - C și AVAS B, au solicitat să se constate că imobilul constând în teren de 221 mp, situat în C,-, jud.P, a fost preluat abuziv de către stat, fără titlu valabil și să fie obligată pârâta - -, în calitate de unitate deținătoare a imobilului, la emiterea dispoziției de restituire în natură a acestuia, în temeiul disp.art.21 și 20 din Legea nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
In subsidiar, s-a solicitat, ca în cazul în care se apreciază că imobilul a fost preluat de către stat cu titlu valabil, să se dispună obligarea pârâtei AVAS, în calitate de instituție publica care a efectuat privatizarea, la emiterea dispoziției de acordare a despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv, proprietatea antecesorului G, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, conform disp.art.29 al.1 și 3 din Legea nr.10/2001.
In motivarea acțiunii, se arata ca la data de 20.05.1985, antecesorul său G (decedat la data de 21.06.2004) a donat Statului Român în condițiile Decretului nr. 478/1954 imobilul constând în teren de 221. situat în C,-, jud. P, dobândit prin moștenire de la defuncta, conform certificatului de moștenitor nr. 423/1985 al notariatului de Stat Local În acest sens s-a întocmit oferta de donație autentificată sub nr. 4432/20.05.1985 de către Notariatul de Stat B, care a fost acceptată prin Decizia nr. 1110/25.06.1985 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului Această donație s-a făcut prin constrângere morală, sub presiunea autorităților din acea vreme, la numai 2 zile după acceptarea moștenirii, fiind un abuz al sistemului comunist.
Astfel, era firesc ca Legea nr. 10/2001 să includă în categoria imobilelor "preluate în mod abuziv" la art. 2 alin.1 lit.c și imobilele donate statului în baza Decretului nr. 478/1954 privind donațiile făcute statului și să le acorde acestor donații un regim special, favorabil, față de celelalte donații către stat care s-au încheiat conform dreptului comun (art. 813.civ.) necondiționând retrocedarea imobilelor de existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile de anulare sau de constatare a nulității donației, așa cum legea cere în cazul celor din urmă.
Mai arată reclamanții că după apariția Legii nr.10/2001, antecesorul lor Gan otificat - - C, unitatea deținătoare a terenului preluat în mod abuziv, în vederea restituirii în natură sau prin echivalent, iar această unitate, fără a emite vreo dispoziție, a răspuns că imobilul a fost preluat cu titlu valabil, societatea a fost privatizată, având în prezent capitalul integral privat, astfel încât unitatea investită cu soluționarea notificării este cea care a efectuat privatizarea, Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Participațiilor Statului, în prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Având în vedere răspunsul primit că unitatea deținătoare a fost privatizată, având capital integral privat, precum și faptul că - - nu a înaintat notificarea entității investite cu soluționarea acesteia după interpretarea proprie a dispozițiilor Legii 10/2001, reclamantul s-a adresat -ului, instituția publică care a efectuat privatizarea, în baza art. 29 alin.1 și 3 din lege, solicitându-i despăgubiri pentru imobilul preluat abuziv și totodată înaintându-i toate actele doveditoare în original sau în copie legalizată necesare pronunțării unei dispoziții de restituire prin echivalent.
Deși, arata reclamanții, le-au fost comunicate, prin adresa nr.3/2006, că doar în cazul imobilelor donate statului în baza dispozițiilor dreptului comun este necesară o hotărâre judecătorească de anulare sau constatarea nulității donației, nu și în cazul donațiilor făcute statului sau altor persoane juridice în temeiul Decretului 410/1948, Decretul 478/1954 și alte asemenea, AVAS-ul solicitând în continuare existența unei asemenea hotărâri. Ultima solicitare de a emite o dispoziție în baza Legii 10/2001 a făcută prin adresa nr.4/23.02.2007 la care nu au primit răspuns.
În temeiul art. 115-118 Cod pr.civilă, parata - - a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii principale privind restituirea in natura a terenului în suprafața de 221 mp, formulată de reclamanții a, si G-, întrucât prin decizia nr.1205/1985 Consiliul Popular al Județului Pat ransmis fără termen și fără plată întreprinderii de ciorapi C (actuala - -), un teren în suprafață de 221 mp. situat în perimetrul construibil al orașului C în scopul extinderii activității acesteia. Imobilul transmis, constând în teren de 221. a fost dobândit de către Consiliul Popular Județean P de la antecesorul reclamanților, G, prin contract de donație nr. 2044/4.07.1985 încheiat în formă autentică și înscris în registrul de inscripțiuni și transcripțiuni sub nr. 890/1985 la Notariatul de Local
Mai arată pârâta că în anul 1994 obtinut de la Ministerul Industriilor Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0931, pentru o suprafață de 23.720,88. în care este inclus și imobilul de 221.
Și pârâta AVAS B, a formulat întâmpinare, la cererea de chemare in judecata formulata de către reclamanții în cauză, prin care a solicitat respingerea acțiunii față de această instituție motivat de faptul că nu are calitate procesuala pasivă, raportat la solicitarea reclamanților de a se restitui în natură imobilul situat în C,- jud.
Astfel, simpla formulare a unei cereri de chemare în judecata a AVAS în calitate de instituție publica implicată în privatizarea societăților deținătoare a unor imobile nu-i conferă calitatea procesuala pasiva de a dispune restituirea în natură a imobilelor din patrimoniul altei persoane juridice, pârâta având numai atribuțiile prevăzute de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/2001 - propunerea acordării de despăgubiri bănești ca măsuri reparatorii, numai unității deținătoare, revenindu-i obligația legală de a restitui în natura terenul revendicat de reclamanți.
Prin sentința civilă nr. 1410 din 8 noiembrie 2007, Tribunalul Prahovaa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a AVAS B, precum și acțiunea formulată de contestatorii a, și G, reținând următoarele:
Calitatea procesuala presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum și între persoana chemată în judecată (pârâtul) și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății(calitate procesuală pasivă). În cazul situațiilor juridice pentru a căror realizare calea justiției este obligatorie, calitatea procesuală activă aparține celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparține celui față de care se poate realiza interesul respectiv.
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuala activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
Având în vedere faptul că, în subsidiar reclamanții au solicitat să se dispună obligarea pârâtei AVAS, în calitate de instituție publica care a efectuat privatizarea, la emiterea dispozițiilor de acordare a despăgubirilor aferente imobilului preluat în mod abuziv, conform disp.art.29 alin.1 si 3 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al imobilelor, tribunalul a respins excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei.
Mai reține tribunalul că, așa cum se arată în cererea de chemare în judecată și cum rezultă și din acele și lucrările dosarului, antecesorul reclamanților a donat statului R în condițiile Decretului nr.478/1954, imobilul constând în teren de 221. situat în C,-, jud.
În acest sens s-a întocmit oferta de donație autentificată sub nr. 4432/1985 de către Notariatul de Stat B, care a fost acceptată prin decizia nr. 1110/1985 a Biroului Permanent al Consiliului Popular al jud.
Dispozițiile art.2 din Legea nr.10/2001 stabilesc definiția clară a imobilelor preluate abuziv, neîncheiate în formă autentică, precum și imobilele donate statului sau altor asemenea persoane juridice, încheiate în forma autentica prevăzută de art.813 Cod civil, în acest din urma caz condiționat de admiterea acțiunii în anularea sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătoreasca definitivă si irevocabilă.
Reclamanții nu pot invoca inopozabilitatea contractului de donație încheiat în formă autentică sub nr. 2044/1985 la Notariatul de Stat C, doar pentru faptul că au aflat despre acesta în timpul procesului, atât timp cât antecesorul lor și-a manifestat în mod expres voința de a statului R, atât prin oferta de donație autentificată sub nr.4432/1985 la Notariatul de Stat B, cât și prin mandatare prin procura speciala încheiată în formă autentică sub nr. 6080/1985 la același notariat de stat pentru a fi reprezentat la încheierea în formă autentica a contractului de donație.
Totodată, din înscrisurile aflate la dosar, reiese că la data mandatării în vederea reprezentării antecesorului G în fata organelor competente pentru întocmirea formelor legale pentru donarea terenului de 221 mp către Statul R, acesta avea cunoștința despre acceptarea ofertei prin decizia nr.1110/1985 a Consiliului Popular P care este anterioară datei încheierii procurii speciale de reprezentare.
Întrucât din cuprinsul actelor existente la dosarul cauzei a reieșit că donația a fost făcută sub formă autentificata, rezulta că imobilul revendicat nu intră în categoria imobilelor preluate abuziv așa cum sunt definite de dispozițiile Legii nr.10/2001 și, astfel, solicitarea reclamanților nu poate fi făcută în baza acestui act normativ.
Împotriva sentinței sus-menționate au declarat apel contestatorii a, și G, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând următoarele motive:
Consideră că în mod greșit instanța de fond respins acțiunea, considerând că imobilul în litigiu nu intră în categoria imobilelor preluate de stat în mod abuziv așa cum precizează Legea 10/2001 întrucât a fost donat Statului Român sub formă autentică.
Susține apelanta că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a legii în sensul că orice donație ce îmbracă forma autentică nu poate face obiectul Legii 10/2001 decât în prezența unei hotărâri definitive și irevocabile de anulare sau de constatare a nulității absolute a donației, interpretare ce este contrară legii.
Legea diferențiază donațiile făcute în temeiul decretului nr. 478/1954 de cele făcute potrivit dreptului comun, deoarece decretul sus-amintit a reprezentat acoperirea juridică a unor abuzuri constând în obligarea proprietarilor de a-și ceda gratuit proprietățile.
Prin acest artificiu opera transferul dreptului de proprietate de la persoana fizică la stat.
Se arată în continuare că donația din prezenta cauză s-a făcut prin constrângere morală sub presiunea autorităților, fiind un abuz al sistemului comunist și ca urmare a celor mai sus arătate, rezultă că prin imobile preluate în mod abuziv se înțelege, printre altele, și imobilele donate statului în baza Decretului 478/1954 indiferent de forma cu care s-au făcut.
Se solicită admiterea apelului și pe fondul cauzei admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Examinând hotărârea prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Dispozițiile art.2 din Legea nr. 10/2001stabilesc categoriile imobilelor preluate abuziv în speța de față fiind vorba de un imobil donat statului în condițiile Decretului nr. 478/1954.
Apelanții au precizat în cererea de chemare în judecată că la data de 20 mai 1985 antecesorul lor a donat statului în condițiile Decretului nr. 478/1954 imobilul constând în teren de 221. situat în C-, în acest sens fiind întocmită oferta de donație autentificată sub nr. 4432/20 mai 1985 de către Notariatul de Stat B, care a fost acceptată prin Decizia nr. 1110/25 iunie 1985 Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului
Din categoria imobilelor preluate abuziv așa cum prevăd dispozițiile art.2 din Legea 10/2001 fac parte și imobilele donate statului sau altor asemenea forme juridice încheiate în formă autentică prevăzută de art. 813 cod civil în acest din urmă caz fiind condiționat de admiterea acțiunii în anularea sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Legea 10/2001 are un caracter reparatoriu în sensul în care stabilește regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, definind noțiunea de imobil preluat abuziv această definiție fiind stabilită și în raport de alte acte normative, inclusiv Codul civil, respectiv art. 800 coroborat cu art. 813 Cod civil.
În speța de față, donația imobilului revendicat s-a făcut către stat printr-un act autentic fiind precedată de o ofertă de donație încheiată tot în formă autentică, o astfel de donație putând fi anulată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Având în vedere considerentele ce preced, curtea constată că apelul este nefondat și pe cale de consecință, în temeiul art.296 Cod procedură civilă îl va respinge ca nefondat.
Pentru aceste motive
În numele legii
Decide:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de contestatorii a, și G, toți cu domiciliul ales la Cabinet Av. în B-.3 jud.B, împotriva sentinței civile nr.1410 din 8 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații - - C, cu sediul în- jud. P și cu sediul în B--11 sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 5 martie 2008.
Președinte, Judecător,
C
Grefier,
Red. EC
Tehnored. NM
7 ex./12.03.2008
f- Tribunalul Prahova;
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Elena Costea
