Speta Legea 10/2001. Decizia 73/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 73
Ședința publică de la 23 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Andronic
JUDECĂTOR 2: Elena Gheorghiu
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de Primarul Municipiului I, prin reprezentați legali, împotriva sentinței civile nr.2217 din 28 noiembrie 2007 Tribunalului Iași; cauza având ca obiect anularea dispoziției nr.2373/10.10.2003; cât și a cererilor de intervenție în interesul alăturat Primarului Municipiului I formulate de și de și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă av. pentru intimata și av. pentru intervenienții și; lipsă fiind apelantul Primarul Municipiului I și intervenienta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la al doilea termen de judecată.
-. depune la dosar împuternicire avocațială.
-. depune la dosar concluzii scrise față de cererile de intervenție formulate în cauză.
Nefiind formulate alte cereri, se dă cuvântul părților cu privire la cererile de intervenție.
-. față de cele două cereri de intervenție, în legătură cu care deja a depus concluzii scrise, consideră că nu se impune încuviințarea în principiu a acestor cereri de intervenție, motivat de următoarele considerente. Obiectul prezentei pricinii îl reprezintă o contestație împotriva dispoziției nr.2373/10.10.2003 emisă de Primarul Municipiului I, contestație prin care intimata a solicitat anularea acestei dispoziții și restituirea în natură fostei proprietăți situate în I,-, actualmente 73-75 și 75 bis. În drept, această contestație a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.10/2001. Aflată în faza apelului, cauza are ca obiect o contestație împotriva unui act emis într-o procedură specială. În altă ordine de idei, un act care a fost emis în îndeplinirea unor atribuții și îndatoriri recunoscute de către Primarul Municipiului I în baza Legii nr.10/2001. Tocmai de aceea, consideră că acest raport juridic dedus judecății este cel dintre primar și dintre cea care a făcut notificarea și care a contestat dispoziția emisă de primar și nu poate interveni un terț. Instanța trebuie să judece cauza, din punctul său de vedere, în limitele în care a fost investită cu respectarea cadrului procesual stabilit de către reclamant, reclamantul înțelegând să se judece doar cu primarul, unicul emitent al actului emis și unicul responsabil față de consecințele acestui act. Ceea ce este foarte important în ceea ce privește cererile de intervenție: dacă avem o intervenție în interes alăturat și dacă nu se pretinde un drept propriu, trebuie să se dovedească că se urmărește obținerea unui folos, un folos pentru cel ce intervine. Dar, nu se pune în discuție un contract de vânzare-cumpărare, ci se pune în discuție modul în care primarul și-a îndeplinit îndatoririle și atribuțiile prevăzute de dispozițiile Legii nr.10/2001. Acest raport juridic dedus judecății o privește pe reclamantă și pe primar și nu poate interveni cineva să susțină legalitatea și temeinicia unui act emis de către primar într-o procedură specială, drept pentru care consideră că nu se impune încuviințarea în principiu a cererilor de intervenție formulate în cauză.
-. consideră că se impune admiterea cererii de intervenție pentru că fondul cauzei este mult mai stufos decât s-a încercat să se prezinte actualmente de către intimată. a se observa că în cererea de intervenție formulată a arătat că pe rolul judecătoriei, și în prezent la tribunal, se află pe rol dosarul nr.19442/- ce are ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare, a cărui judecată este suspendată tocmai datorită faptului că s-a prezentat în cauză hotărârea din dosarul nr- și, în aceste condiții intervenienții aflând doar în dosarul prin care au fost chemați în judecată în calitate de pârâți de existența acestui dosar nu au avut decât posibilitatea de a interveni în această cale de atac cu o cerere de intervenție și în interesul Primarului Municipiului I care a declarat apelul. Pe fondul cauzei, problemele sunt deosebit de complicate, în sensul că din înscrisuri rezultă foarte multe neconcordanțe, iar notificarea care a generat emiterea acestei dispoziții nu este semnată. Consideră cererea de intervenție admisibilă pentru că există interesul intervenienților. Aceștia au un contract de vânzare-cumpărare care nu a fost anulat și au constatat că deși sunt proprietari, imobilul a fost restituit, iar pe de altă parte contractul intervenienților nu a fost anulat și în aceste condiții cum poate să rămână în ființă o dispoziție în condițiile în care nici contractul intervenienților nu este desființat.
Instanța admite în principiu cererile de intervenție formulate în cauză.
-. pe fondul cauzei, consideră că este absolut necesar să se prezinte toate actele originale, iar în ce privește imobilul pentru care s-au prezentat intervenienții în această calitate, cere să se aibă în vedere că testamentul din anul 1946, acesta se referă doar la un imobil din str. - și imobilul din str.-. Deci, situația este destul de neclară, iar în ceea ce privește imobilul din-, nu s-a făcut dovada proprietății față de intimată.
-. nu are alte cereri de formulat.
Instanța, având în vedere că cererea de intervenție este în interes alăturat Primarului Municipiului I care nu a înțeles să formuleze alte probe, respinge cererea de probe formulată de interveneinții și acordă cuvântul în apel.
-. pentru intimata, depune concluzii scrise și solicită respingerea apelului declarat de Primarul Municipiului I, având în vedere poziția și atitudinea acestuia care nu a înțeles să susțină motivele formulate, iar în altă ordine de idei, cere a se constata că sentința pronunțată de Tribunalul Iași este legală și temeinică, nici una dintre criticile formulate de Primarul Municipiului I nefiind susținute de înscrisurile aflate la dosarul cauzei. Intimata și-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în-, la vremea respectivă, actualmente--75 și 75 bis. Aceasta și-a dovedit calitatea de persoană îndreptățită și calitatea de moștenitoare a foștilor proprietari, drept pentru care consideră soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Cu expertiza efectuată la instanța de fond, la care nu s-au formulat obiecțiuni, a fost dovedită întinderea dreptului de proprietate al intimatei. De asemenea, s-a dovedit că fosta- este identică cu--75 și 75 bis. În consecință, potrivit punctului de vedere expus și în concluziile scrise, cere respingerea apelului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
-. pentru intervenineții și, cere admiterea cererii de intervenție și implicit a apelului formulat de Primarul Municipiului Chiar dacă se susține că prin expertiză s-a constatat că imobilul este cel din-, a arătat că nu există nici un document care să ateste că cel care a făcut notificarea avea dreptul să moștenească imobilul din-. Dar, nici nu este vorba de aceiași suprafață de teren. Sunt imobile diferite în-, 73-75 și 75 bis. Sunt și chiriași diferiți. Unul dintre aceștia este chiar intervenienta. Deci, nu poate fi vorba de o hotărâre legală și temeinică, câtă vreme instanța s-a pronunțat cu privire la ceea ce nu s-a cerut, așa cum a arătat și prin cererea de intervenție. S-a acordat mai mult decât s-a cerut, chiar dacă notificarea s-a referit doar la imobilul din-. admiterea apelului formulat de Primarul Municipiului Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza rămânând în pronunțare, declarându-se dezbaterile închise, după deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.2217 din 28.XI.2007 a Tribunalului Iașis -a admis acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului
S-a dispus anularea dispoziției nr.2373/10.10.2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului
S-a dispus restituirea în natură către reclamantă a terenului situat în I,--75 și 75 bis având suprafața de 5282,20. și a construcțiilor de pe acest teren identificat în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de ing. ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Pentru a hotărî astfel, se rețin următoarele:
Cu actele depuse la dosarul cauzei reclamanta a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la restituirea imobilului situat în I,--75 precum și a dreptului său de proprietate asupra acestui imobil, ce a aparținut străbunicilor săi: tabelul nominal cu imobilele ce au fost naționalizate în baza Decretului nr.92/1950, matricola nr.2 pe impozit pe clădiri anii 1946-1951, cererea numitului adresată Primarului municipiului I, autorizația de construcție eliberată numitului pentru ridicarea a încă un etaj, schița anexă la autorizația de construcție eliberată numitului, schița anexă a autorizației de construcție pentru fabrica de perii eliberată în anul 1912 eliberată numitului, schița anexă a autorizației de construcții pentru construirea imobilului cu numărul poștal actual 75, certificatul de deces al străbunicului său, certificat de deces al străbunicii sale Ester, decedată la data de 26.10.1955, testament autentificat de Tribunalul Iași, secția a III-a nr.276/22.-01.1946 din care rezultă că străbunica sa testează fiicei sale, născută (bunica sa) - o parte din avere, extras de căsătorie dintre și din care rezultă faptul că părinții lui sunt Ester și, proprietarii imobilului situat în I,--75, certificat de moștenire emis de Tribunalul d e moștenire din Haifa în dosarul nr.14986 din care rezultă calitatea de moștenitor a lui după defuncta, decedată la data de 10.11.1973, certificatul de naștere al reclamantei, certificatul de căsătorie al reclamantei.
Conform ambelor expertize depuse la dosarul cauzei, rezultă că în prezent această suprafață de teren poate fi restituită în natură.
Potrivit dispozițiilor art.7 din Legea nr.10/2001, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
Astfel, instanța va admite cererea reclamantei, va anula dispoziția Primarului municipiului I și va dispune restituirea în natură către reclamantă a terenului în suprafață de 5282,2. și a construcțiilor edificate pe acest teren (conform raportului de expertiză întocmit în cauză).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primarul municipiului I pentru următoarele motive:
1.-notificarea ce a stat la baza emiterii dispoziției contestate formulată de a vizat doar fosta proprietate din I,-, nu și imobilele din-5 și respectiv 75 bis.
Au fost încălcate astfel dispozițiile art.22 alin.1 din Legea nr.10/2001, nerespectarea termenului prevăzut pentru trimiterea notificării de către persoanele îndreptățite are drept consecință "pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau în echivalent".
Existența mai multor proprietăți rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
2.-nu a fost dovedită preluarea abuzivă a imobilului situat în I,- și nici de la nr.75 bis și nici calitatea de moștenitor a notificantei față de numitul, proprietar la data preluării, al imobilului din I,-5 naționalizat în baza Decretului nr.92/1950.
Singurul act de preluare aflat la dosarul cauzei este pentru imobilul din I,-5 bis, pentru care nu a existat formulată notificare.
De altfel, susținerile notificantei potrivit cărora numita și proprietarul imobilului din - nr.75 - ar fi frați și copiii numiților și Ester nu au fost probate prin înscrisuri de către reclamantă, în condițiile în care numitul figurează în înscrisurile aflate la dosarul cauzei cu inițiala C, în timp ce numele presupusului tată este.
Chiar și în situația în care s-ar depune acte doveditoare, din care să rezulte că numitul este fiul numiților și Ester, nu înlătură necesitatea dovedirii calității de moștenitor a notificantei față de proprietarul imobilului la data preluării.
Cum notificanta face dovada calității de moștenitor doar după numita, iar conform testamentului autentic averea imobilă a acesteia lăsată fiicei sale se compune numai din două imobile situate la alte adrese decât cel din litigiu, reclamanta nu are calitatea de a obține măsuri reparatorii pentru imobilele pentru care s-a dispus restituirea în natură.
3.-în mod greșit instanța a dispus restituirea în natură a imobilelor din I,-, 75 și 75 bis, în condițiile în care în cursul judecării cererii instanța nu a verificat situația acestui imobil.
Clarificarea situației juridice a imobilelor este deosebit de importantă, deoarece, parte din aceste imobile au fost înstrăinate în condițiile Legii 112/1995, contracte încheiate în 2004, 2005 și 2006.
În cauză au formulat cereri de intervenție în interesul alăturat Primarului municipiului I, și.
Prin cererile de intervenție accesorie formulate se critică greșita restituire în natură a imobilului din litigiu.
Astfel, susține că a cumpărat imobilul din I,-5 în baza antecontractului de vânzare-cumpărare nr.1189 din 26.08.2004, iar pe rolul instanței se află o acțiune vizând anularea acestui contract, astfel că se impunea suspendarea judecării cauzei.
Instanța a dat mai mult decât s-a avut în vedere prin dispoziția contestată, în condițiile în care nu s-a stabilit clar că și sunt frați și că și sunt una și aceeași persoană.
și au susținut prin cererea de intervenție accesorie același motiv, respectiv că plângerea a fost formulată tardiv, că nu există probe certe în legătură cu succesiunea proprietății asupra imobilelor, că imobilele au fost preluate abuziv.
Intervenienții invocă împrejurarea că au devenit proprietari asupra imobilului prin cumpărare în 2004.
Apelul este nefondat.
Astfel, motivul referitor la împrejurarea că autorii reclamantei nu au solicitat decât imobilul situat în I,- și nu imobilul de la nr.75 și 75 bis nu este fondat.
Notificarea adresată apelantului privește proprietatea din - nr.73, dar prin notificare se face referire și la proprietatea autorilor. După cum rezultă din succesiunea evenimentelor dovedite cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, întregul corp al proprietății străbunicilor intimatei reclamante, constând într-un teren pe care era construit o casă, se regăsea la nr.73.
Ulterior, pe terenul aferent acestei proprietăți au fost edificate clădirea fostei fabrici de pâine și o nouă casă, construită de, peste care fiul său () a mai ridicat un etaj, construcții ridicate până în anul 1914 de către pe terenul de la nr.73.
Toate aceste aspecte sunt pe deplin dovedite de documentațiile pentru autorizarea acestor construcții.
Datorită acestor construcții, ridicate pe același teren, unicul corp de proprietate al terenului situat la actuala adresă din I, - nr.73 își regăsește amplasamentul și întinderea neschimbate, dar cu date de identificare urbanistică modificate de noi numerotări ale-, 75 și 75 bis, aspect atestat de expertiza tehnică judiciară topo-cadastrală efectuată în cauză, ale cărei concluzii, de altfel, nu au fost contestate de apelant în fața instanței de fond.
Atâta timp cât finalitatea Legii 10/2001 este de a acoperi integral prejudiciul suferit de persoanele cărora li s-au preluat în mod abuziv proprietățile, iar din înscrisurile doveditoare în cauză rezultă că autorul de pe urma căruia s-au cerut măsuri reparatorii a avut în proprietate aceste bunuri, notificarea adresată Primarului municipiului I acoperă exigențele formale și finalitatea urmărită prin această lege reparatorie.
Nu este fondată critica vizând nedovedirea preluării abuzive a imobilului.
Pe de o parte la dosarul cauzei există înscrisuri care atestă că imobilele în litigiu au fost preluate în mod abuziv, ca efect al naționalizării, iar pe de altă parte apelantul nu a invocat nici în dispoziția de respingere a notificării, nici ulterior în cadrul dezbaterilor în fața instanței de fond că imobilul nu ar fi fost preluat în mod abuziv.
Soluția de respingere a notificării prin dispoziția contestată a avut în vedere doar faptul că notificanta nu face dovada calității de persoană îndreptățită.
Apelantul analizând în dispoziție numai aspectul vizând calitatea de persoană îndreptățită, în mod logic și în conformitate cu dispozițiile Legii 10/2001 a stabilit că imobilul a fost preluat abuziv, ceea ce de altfel este real și pe deplin dovedit în cauză.
Nici motivele de apel vizând lipsa de îndreptățire a reclamantei la imobilele restituite, deoarece nu s-a făcut dovada că autorii lor le-ar fi deținut în proprietate și că reclamanta nu a dovedit legătura de rudenie și deci vocația la măsuri reparatorii nu sunt fondate.
Astfel, în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, din care rezultă că reclamanta în calitate de succesoare a mamei sale îi este recunoscută calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii 10/2001.
Astfel, proprietarii inițiali ai imobilului sunt străbunicii reclamantei, decedat în 1936 și Ester, decedată în 1955.
Aceștia au avut doi copii (zis ), decedat în pogrom, în 1941 și (născută ), decedată în 1973.
La rândul său, a avut trei copii:, decedat în pogrom, în 1941, decedat în pogrom în 1944 și, născută, decedată în anul 2006.
Reclamanta este fiica lui, nepoata lui și strănepoata lui și Ester.
De asemenea, este evident din actele depuse că era cunoscut (și de altfel așa se și iscălea) ca apărând în diverse acte și ca. Inițiala C nu era și nu avea cum să fie prenumele tatălui, ci în mod evident indica celălalt prenume al lui și anume.
Faptul că și sunt una și aceeași persoană reiese în mod clar dintr-un contract de ipotecă încheiat de acesta, în care se atestă că () era zis (cunoscut) ca ( ).
În actul de căsătorie nr.118 bis/1913 a lui cu se menționează expres faptul că este fiul lui și al lui Ester.
Ca atare, reclamanta este moștenitoare legală, pe linie directă de descendentă a străbunicilor săi, astfel că are vocație concretă și actuală asupra imobilelor din litigiu, având calitatea de persoană îndreptățită.
Potrivit art.4 al.2 din Legea 10/2001 de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite.
De asemenea potrivit art.4 alin.(4) din aceeași lege, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura privitor la cap. III profită și ceilalți moștenitori ai persoanelor îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire.
Autoarea reclamantei, a fost singura dintre succesibili care a formulat cerere de restituire în temeiul Legii 10/2001, astfel că a fost repusă în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii.
Aceasta decedând în cursul derulării procedurii prevăzute de Legea 10/2001, reclamanta a preluat dreptul de a obține măsurile reparatorii prevăzute de această lege, nefiind relevantă liberalitatea făcută acesteia de mama sa, care a formulat cerere de restituire în calitate de moștenitoare legală a proprietarilor originari ai imobilului.
Cu atât mai mult cu cât potrivit art.4 al.2 din Legea 10/2001 de prevederile legii beneficiază și moștenitorii testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite, legea nefăcând distincție în legătură cu natura legatului.
În ceea ce privește dovada întinderii proprietății, în cauză s-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și prin expertiza topo-cadastrală, aceasta din urmă probă fiind indicată ca fiind relevantă în sensul dovedirii întinderii dreptului de proprietate și al limitelor de amplasament prin dispozițiile art.23.1 lit. f din Normele metodologice de aplicare a Legii 10/2001.
Or, expertiza administrată în cauză și ale cărei concluzii sunt în concordanță cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei a concluzionat în sensul că fosta proprietate a lui din I,- își are amplasamentul identificat actualmente în I, str. - 73-75 și 75 bis și că suprafața de teren ce trebuie restituită în natură este de 5282,20.
Întregul corp al proprietății aparținând străbunicilor reclamantei, și Ester se regăsea la nr.73.
Ulterior, pe terenul reprezentând corpul acestei proprietăți au fost edificate clădirile fostei fabrici de pâine și a noii case, construită de, peste care fiul său () a mai ridicat un etaj.
Concluziile expertizei sunt logic argumentate și în consens cu toate probele administrate în cauză, care atestă că imobilele din - 73-75 și 75 bis compuse din suprafața de 5282,20. cu construcțiile aferente fac parte din corpul unic de proprietate al terenului de la imobilul nr.73, și care a fost evident și indubitabil proprietatea autorilor reclamantei.
Nici critica privind imposibilitatea restituirii în natură a imobilelor - teren și construcții, deoarece acestea au fost înstrăinate nu poate fi primită, deoarece aceste înstrăinări au avut loc în anii 2004, 2005, 2006 în timpul derulării procedurii instituite de Legea 10/2001, ceea ce, de principiu contravine dispozițiilor Legii 10/2001.
Drept urmare se va respinge cererea de apel formulată de Primarul municipiului
Având în vedere că cererile de intervenție s-au formulat în interesul apelantului iar apelul acestuia urmează a fi respins, în mod legal și ca o consecință a caracterului accesoriu al cererilor de intervenție acestea vor fi respinse pentru aceleași motive pentru care va fi respinsă cererea de apel.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de Primarul municipiului I împotriva sentinței civile nr.2217 din 28 noiembrie 2007 Tribunalului Iași, pe care o păstrează.
Respinge cererile de intervenție în interesul alăturat Primarului municipiului I formulate de și, și de.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
27.2008.-
Președinte:Adriana AndronicJudecători:Adriana Andronic, Elena Gheorghiu
