Speta Legea 10/2001. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 83
Ședința publică de la 26 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Oana Ghiță
JUDECĂTOR 2: Gabriela Ionescu
Grefier - -
Pe rol, judecarea apelului formulat de pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI S CA REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI ORAȘULUI cu sediul în S, Județ M împotriva sentinței civile nr.564 din data de 04 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în T,-, Județ T, având ca obiect Lg.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns consilier juridic pentru apelanta pârât PRIMARUL ORAȘULUI S CA REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI ORAȘULUI S și avocat - pentru intimata contestatoare.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:
Avocat -, pentru intimata contestatoare, arată că potrivit dispozițiilor art.2811alin.1 cod. proc. civ. calea de atac exercitată împotriva sentinței civile este recursul, întrucât precizarea acțiunii de la fila nr.82 din dosarul de fond, contestatoarea a înțeles să investească tribunalul ci acțiune în pretenții, al cărei obiect este de 90.800 lei. Depune note de ședință privind excepția invocată.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă, a considerat că în mod corect calea exercitată este apelul solicitând respingerea excepției.
Instanța a respins excepția invocată, apreciind că în mod legal calea de atac este apelul. Astfel, litigiul dedus judecății este o contestație formulată în temeiul art. 26 din legea 10/2001 lege specială care prevede că împotriva hotărârilor tribunalului, prin care se contestă, în primă instanță, fie decizia sau dispoziția, fie refuzul nejustificat de a soluționa notificarea, se exercită căile de atac prevăzute de dreptul comun, respectiv părțile au la dispoziție apelul și recursul, fiind irelevant cuantumul măsurilor reparatorii acordate sau solicitate.
Avocat -, pentru intimata contestatoare a depus la dosar întâmpinare, care a fost comunicată intimatei, prin reprezentant.
Consilier juridic arată că nu solicită termen pentru a observa întâmpinarea.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat, acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic, pentru apelanta pârâtă, a considerat că contestatoarea nu a făcut dovada preluării abuzive a imobilului solicitat prin notificare. A pus concluzii de admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii contestației și exonerarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
Avocat -, pentru intimata contestatoare, a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată, depunând dovadă în acest sens.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mehedinți la data de 06.07.2007, reclamanta a chemat în judecată Primarul Orașului S, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele clădiri situate în localitatea Menții din Față - S care au aparținut autorului său.
La termenul din 28.09.2007, reclamanta și-a precizat acțiunea, solicitând anularea dispoziției nr. 2528/2007 emisă de Primarul orașului S prin care a fost respinsă notificarea, obligarea primarului de a emite o nouă dispoziție de admitere a notificării formulate în sensul acordării de despăgubiri bănești în cuantum de 90800 lei actualizați de la data de 10.10.2003 și până la data emiterii noi dispoziții. A solicitat, de asemenea, daune cominatorii de 100 lei pentru fiecare zi întârziere și plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a arătat că tatăl său a construit pe terenul proprietatea sa o clădire cu o suprafață de 240 mp. din cărămidă, acoperită cu țiglă de pe două nivele: la parter 120 mp. compus din 4 camere, o sufragerie, bucătărie și o baie, la etaj 120 mp, iar ca anexe exista un hambar și un grajd construite tot din cărămidă și acoperite cu țiglă.
A mai arătat că aceste construcții au fost preluate în mod abuziv în anul 1950 de către fostul comitet de plasă S pentru construirea grajdurilor comunale.
Pârâta Primăria orașului Saf ormulat întâmpinare arătând că nu s-a făcut dovada modalității de preluare abuzivă în condițiile art. 2 raportat la art. 26 din Legea 10/2001, acesta fiind motivul pentru care a fost respinsă notificarea nr. 04/E/2001, ca nedovedită.
Prin sentința civilă nr.564 din 04 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatoare; s-a dispus anularea dispoziției nmr.2528/2007 emisă de Primarul Orașului
A constat că este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII al Legii 247/2007 pentru imobilul clădire situat în localitatea Menții din Față - S pe roșu, construită din cărămidă și acoperită cu țiglă, pe 2 niovele: la parter 120.și la etaj 120 mp.
A obligat Primarul Orașului S să emită decizie cu propunere motivată, de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobil.
A obligat Primarul Orașului S la plata sumei de 2000 leei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Analizând înscrisurile depuse de reclamantă ca și probele testimoniale administrate în cauză s-au constatat următoarele:
Din adresa nr. 634 emisă de S existentă la fila 14 și datată 18 mai 1949, autorului reclamantei i se face cunoscut de către această autoritate că în vederea construirii unui grajd comunal care urma să deservească interesele populației, ar fi potrivit să cedeze pentru comunitate construcția proprietatea sa, pe roșu, situată pe un teren cu o suprafață apreciabilă în imediata apropiere a primăriei. Din aceiași adresă rezultă că aceiași autoritate face cunoscut autorului reclamantei că nu ar fi nimerit să se procedeze la exproprierea imobilului proprietatea acestuia fără ca mai înainte să fie cunoscută opinia sa privind acceptarea de a vinde benevol terenul împreună cu clădirea la un preț cu totul avantajos poate chiar sub 3 lei mp. cât este fixat de județ. Conținutul acestui înscris face dovada dreptului de proprietate al autorului său asupra construcției notificată în baza Legii 10/2001.
De asemenea, din conținutul aceluiași înscris rezultă că a existat un demers făcut de fosta a S în sensul de a-l determina pe autorul reclamantei să cedeze de bună voie acest edificiu sau să-l vândă la un preț modic.
Pârâta nu a făcut dovada finalizării vreunei operațiuni juridice cu privire la imobil, de natură să fii intrat în mod legal în proprietatea statului, imobilul notificat.
În cazul în care imobilul în litigiu a intrat în proprietatea statului în mod legal, în mod obligatoriu primăria trebuia să exhibe titlul translativ de proprietate - donație sau vânzare.
Pe de altă parte, Legea 10/2001 în art. 23, așa cum a fost lămurit prin HG250/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestui act normativ, prevede posibilitatea persoanelor îndreptățite să dea declarație notarială pe propria răspundere în scopul fundamentării deciziei de restituire.
Reclamanta prin declarația autentificată sub nr. 2560/28.06.2006 atestă că nu au fost primite despăgubiri pentru imobilul demolat ce constituie obiectul notificării, acesta fiind preluat în mod abuziv de Statul Român.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că imobilul a fost preluat în mod abuziv și, că acesta la data preluării, avea configurația și starea fizică pretinsă de reclamantă prin notificarea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel primarul loc. S, motivând că în mod greșit s-a admis acțiunea, deoarece nu există dovada de preluare a imobilului de către stat.
S-a arătat că instanța a dat o greșită interpretare art. 23 alin 1 lit h din HG 250/2007, dispoziții care nu pot deroga de la prevederile art. 2 și 26 din legea 10/2001.
La data de 26 februarie 2008 intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, menținerea sentinței, deoarece dispoziția primarului a fost emisă cu încălcarea art 10 din legea 10/2001.
Apelul nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 1 din legea 10/2001 fac obiectul restituirii în temeiul legii speciale, imobilele preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945. 22 decembrie 1098.
Art. 2 din lege definește prin enumerare noțiuneade imobil preluat cu titlu abuziviar în alineatul 1 lit i se includ în această categorie imobilele preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau ale administrației de stat. Din acest text rezultă că pot fi restituite și imobilele preluate în fapt, adică fără a exista un act administrativ sau un act normativ de preluare. Domeniul de aplicare al legii 10/2001 este extrem de vast, cuprinzând nu numai imobilele preluate de stat cu titlu valabil, cum a fost cazul restituirilor în temeiul legii 112/1996, ci și imobilele preluate fără titlu sau fără titlu valabil.
Aceste noțiuni au făcut obiectul unor definiții legale prin art 1 din HG 11/1998, care a completat legea 112/1996, și a dat posibilitatea formulării unor acțiuni în revendicarea imobilelor cu destinație de locuință preluate de stat chiar în absența unui titlu care să fi transmis proprietatea.
În plus, dispozițiile art 23 pct 1 lit c din HG 250/2007 stabilesc faptul că pot fi folosite de persoana îndreptățită orice acte juridice sau susțineri care să permită încadrarea preluării ca fiind abuzivă în sensul art 2 alin 1 din legea 10/2001.
În speță, se constată că autorul reclamantei a avut în proprietate o suprafață de teren aflată în imediata vecinătate a fostei primării din loc S, teren pe care a edificat o construcție cu destinație de locuință, aflată în anul 1949 în stadiu de execuție, având o suprafață construită de 120. cu parter și etaj. Acest fapt și, implicit, dreptul de proprietate al autorului, nu au fost contestate prin motivele de apel și rezultă cu claritate din declarațiile martorilor ( filele 100,101), adresa 634/18.05.1949 a
În materia legii 10/2001 dovada dreptului de proprietate existent în patrimoniul persoanei îndreptățite anterior preluării de către stat se poate face nu numai cu acte translative de proprietate, ca în regimul dreptului comun, ci și orice acte juridice care atestă deținerea proprietății, iar descrierea construcției demolate poate rezulta și din declarații notariale date de persoana îndreptățită care să ateste anumite situații în legătură cu imobilul notificat.
Sunt în acest sens dispozițiile art 23 din legea 10/2001 și cele ale art 23 pct 1 lit d, e,h și ale art 23 pct 4 din HG 250/2007. Dispozițiile din normele metodologice arătate nu contravin legii și nici nu adaugă la acesta, cum se susține prin motivele de apel, ci sunt date în aplicarea legii, pentru interpretarea unor dispoziții. Se observă că art 23 din lege, vorbind despre actele doveditoare necesare, face referire la acte doveditoare ale dreptului de proprietate, înscrisuri care descriu construcția demolată, înscrisuri care pot facilita evaluarea pretențiilor de restituire. Referindu-se la înscrisuri, legea nu cere ca acestea să fie doar acte juridice translative de proprietate, ci înscrisuri în sens larg, intrând în această categorie și înscrisurile notariale ( declarații ale persoanelor fizice) sau adrese la oricăror instituții de stat sau ale administrației publice.
Caracterul abuziv al preluării construcției deținute de autorul reclamantei rezultă din adresa 634/1949, în care se vorbește despre posibilitatea exproprierii imobilului, dar se cere proprietarului ca anterior exproprierii să se precizeze condițiile în care ar înțelege să cedeze de bună voie imobilul. Deasemenea, adresa Ministerului Agriculturii depusă la fila 19 arată că a fost înregistrată cererea proprietarului de donație a imobilului, adresa 6266/1950 a Comitetului Provizoriu Județean ( fila 20 ) arată că a fost înaintată cererea prin care se oferă statului proprietatea.
Coroborând aceste adrese oficiale din care rezultă că autorului reclamantei i s-a cerut să cedeze statului imobilul său pentru construirea unui grajd cu declarațiile martorilor care atestă demolarea construcției și construirea grajdului comunal pentru animale, rezultă cu claritate, în condițiile art 2 alin 1 lit 1 și art 23 din legea 10/2001 că imobilul a fost abuziv preluat de stat, astfel că poate face obiectul unei cerere de acordare a măsurilor reparatorii.
Compunerea imobilului este dovedită nu numai prin declarația reclamantei sau a martorilor, cât mai ales prin adresa 634/1949 a
În atare condiții, în mod corect tribunalul a apreciat că reclamanta este persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii și a admis contestația, dispoziția emisă de primar fiind dată cu aplicarea greșită a legii 10/2001.
Constatând că sentința atacată este legală și temeinică, potrivit art 296, apelul se va respinge iar potrivit art 274 c, apelantul va fi obligat către intimata reclamantă la plata cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocat, cheltuieli de transport și cazare, așa cum acestea au fost dovedite.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâtul PRIMARUL ORAȘULUI S CA REPREZENTANT AL PRIMĂRIEI ORAȘULUI cu sediul în S, Județ M împotriva sentinței civile nr.564 din data de 04 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata contestatoare domiciliată în T,-, Județ T, având ca obiect Lg.10/2001.
Obligă apelanta către intimați la 1244 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
28.02.2008
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Oana GhițăJudecători:Oana Ghiță, Gabriela Ionescu
