Speta Legea 10/2001. Decizia 86/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 86
Ședința publică de la 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 263 din 04 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui,în contradictoriu cu intimații Primăria comunei,Prefectura Județului V și Primarul comunei,având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta asistată de avocat,lipsă fiind reprezentanții intimaților Primăria comunei,Prefectura Județului V și Primarul comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la primul termen de judecată,declarat în termen,motivat,nu se solicită judecata în lipsă;prin serviciul de registratură intimata Primăria comunei a depus întâmpinare,fără duplicat.
Avocat pentru apelanta depune la dosar împuternicire avocațială.
La interpelarea instanței,avocat pentru apelantă arată că nu are alte cereri de formulat sau probe de propus în susținerea apelului.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru apelantă având cuvântul,solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Apărătorul susține că pe cale administrativă apelantei i s-au respins toate demersurile făcute în vederea retrocedării în natură sau acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în intravilanul comunei compus din teren în suprafață de 600 mp și construcție. În speță este vorba de stabilirea dreptului de proprietate și dreptului de a solicita despăgubiri în ceea ce o privește pe apelanta.
Avocat arată că Dispoziția nr. 91/2008 emisă de Primarul comunei,prin care i s-a respins apelantei cererea formulată, a avut în vedere un singur aspect,respectiv faptul că apelanta nu a făcut dovada că terenul respectiv a intrat în proprietatea statului.
În urma administrării probelor în cauza de față,Primăria comunei și-a schimbat poziția și în întâmpinarea depusă la dosar arată o altă situație,susținând că autoarea apelantei, nu a avut în proprietate decât o singură casă de locuit pe raza comunei,ce a fost retrocedată împreună cu terenul în baza Legii nr. 18/1991.
Apărătorul susține că intimata Primăria comunei face o confuzie voită,în sensul că acel bun despre care se face vorbire în întâmpinare reprezintă un alt bun imobil,ce nu are legătură că dreptul solicitat în prezenta cauză.
Arată că prezenta cauză are ca obiect cererea apelantei privind revendicarea terenului în suprafață de 600 mp și construcția care ulterior a fost demolată,iar acea situație referitoare la alt bun imobil pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu are legătură cu obiectul litigiului.
Avocat solicită a se avea în vedere că a depus la dosar dovezi cu privire la modul în care autoarea apelantei a posedat în calitate de proprietar imobilul respectiv până la momentul preluării de stat și anume: certificatul de moștenitor nr. 537/1974 emis pe numele și apelantei,care privește terenul de 600 mp din raza comunei cu vecinătățile respective,procură autentificată sub nr. 2727/12.04.1975 emisă de notariatul de Stat prin care apelanta îl împuternicea pe autorul său,să încaseze drepturile de chirie de la de Consum,imobil care era moștenit de autoarea apelantei, și sentința penală emisă de fostul Tribunal Popular al Raionului H,în care se menționează existența construcției care nu fusese încă demolată.
Apărătorul solicită a se avea în vedere și depozițiile celor doi martori audiați în cauză,care au precizat cui a aparținut casa,cine a stăpânit-o și în ce condiții a ajuns imobilul sediu de poliție,cooperativă și grădiniță și este cunoscut modalitatea în care la vremea respectivă imobilele erau trecute în proprietatea statului,întocmindu-se acte doar în condițiile în care se făceau donații statului.
Arată că în cauză s-a administrat proba cu înscrisuri,proba cu martori,s-a efectuat și o expertiză,s-au stabilit și despăgubiri pentru teren și construcția ce a fost demolată după ce a fost în proprietatea diferitor organe administrative și față de toate aceste probe,instanța de fond a constatat că apelantei i s-ar fi dat deja o proprietate și nu ar mai avea dreptul la cel de-al doilea bun imobil și că aceasta nu a solicitat despăgubiri.
Apărătorul solicită a se verifica notificarea formulată de,din conținutul căreia rezultă că aceasta a solicitat și despăgubiri.
La interpelarea instanței dacă decizia privind despăgubirile a fost dacă în cursul procesului prin modificarea Legii 10/2001 prin Legea nr. 247/2005,avocat susține că în cursul soluționării procesului au intervenit modificări în ceea ce privește punctul de vedere al Primăriei comunei.
Solicită a se avea în vedere că instanța de fond a admis și o expertiză extrajudiciară,s-a depus și o expertiză în construcții dintr-un alt dosar și s-a cerut termen în mod expres pentru ca Primăria comunei să ia cunoștință de conținutul acesteia și în final instanța nu face referire în hotărâre cu privire la acestea.
Apărătorul solicită admiterea apelului,modificarea sentinței instanței de fond și admiterea contestației formulată de. Apelanta nu solicită cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Tribunalul Vaslui prin sentința civilă nr.263 din 4 martie 2009 admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Prefectura județului V invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta împotriva Prefecturii județului V ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu Primarul și Primăria comunei, județul V, având ca obiect revendicare teren și despăgubiri.
Menține Dispoziția nr.91/15.10.2008 emisă de Primarul comunei, județul
Pentru a pronunța hotărârea instanța de prim grad a constatat că prin Dispoziția nr.91 din 15 octombrie 2008 Primarul comunei, județul Var espins notificarea formulată de motivată pe faptul că nu s-a făcut dovada preluării de stat a imobilului, teren în suprafață de 600. situat în intravilanul comunei.
Reține tribunalul că cererea reclamantei având ca obiect revendicarea suprafeței de 600. este neîntemeiată deoarece aceasta nu a făcut dovada proprietății imobilului, terenul nu este liber, fiind ocupat de construcții de utilitate publică, Dispoziția nr.91/15.10.2008 fiind legală sub aspectul soluției de respingere a notificării.
Prin notificarea formulată, nu s-au cerut expres despăgubiri pentru imobilul construcție ci doar pentru teren, dar nici pentru construcție reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate al autorilor săi.
Tribunalul a înlăturat apărarea reclamantei care a susținut că suprafața de 600. este bunul pe care mama sa l-a moștenit de la părinți (bunicii săi materni), motivată pe faptul că depozițiile martorilor audiați - ce au relatat că suprafața de teren în litigiu este alta decât aceea înscrisă în registrul agricol de 9,10 ha. - nu se coroborează cu înscrisuri doveditoare, iar certificatul de moștenitor nr.53/1974 nu face dovada asupra proprietății, fiind de calitate.
În soluționarea excepției tribunalul a constatat că la data emiterii dispoziției atacate, instituția Prefectului nu are competențe în aplicarea Legii 10/2001 modificată prin Legea nr.247/2005, art.36-40 fiind abrogate.
În apelul declarat împotriva hotărârii tribunalului, a invocat următoarele motive:
- respingerea notificării este motivată numai pe faptul că nu s-a făcut dovada preluării abuzive, instanța de fond fiind investită numai sub acest aspect, deoarece nu s-a contestat calitatea de persoană îndreptățită și nici întinderea dreptului de autoritatea administrativă competentă;
- în cauză sunt administrate probe cu expertiză tehnică, înscrisuri și martori, neanalizate sau înlăturate nejustificat, cu care s-a dovedit preluarea abuzivă și faptul că este persoană îndreptățită la măsuri reparatorii conform Legii nr.10/2001: sentința penală a Tribunalului Huși în care este menționată construcția; procură pentru încasarea chiriei de la de consum, dată lui - tatăl său; certificatul de moștenitor ce atestă că terenul a fost moștenit în anul 1920 de autoarea sa, care se coroborează cu depozițiile martorilor, existența construcției;
- imobilul s-a aflat în proprietatea mamei sale, în timpul vieții, fiind preluat ulterior anului 1973 de stat, fără titlu,
- pretențiile sunt formulate atât pentru construcție cât și pentru teren prin notificarea din 20.09.2001;
- greșit a soluționat instanța excepția lipsei calității procesuale a Prefecturii.
În apel nu sunt solicitate probe.
Analizând lucrările dosarului, Curtea constată că prin notificare, în temeiul Legii nr.10/2001 a solicitat atribuirea în natură a suprafeței de 600. situată în comuna, județul V, intravilan și despăgubiri pentru construcție, preluată de la autoarea sa fără titlu.
S-a precizat că pe teren este edificată Biblioteca - cămin cultural.
Calitatea de persoană îndreptățită și întinderea dreptului nu este contestată de "unitatea deținătoare", notificarea fiind respinsă pentru faptul că nu s-a dovedit preluarea abuzivă.
Cu probele administrate în cauză este făcută dovada calității de moștenitor și persoană îndreptățită, conform art.4 al.2 Legea 10/2001 prin certificatul nr.537/1974, moștenitorii lui, decedată la 12 octombrie 1973, fiind contestatoarea - fiică și - soț (decedat la 25.1988). Deși intitulat "certificat de moștenitor de calitate", cuprinde și date cu privire la masa succesorală ce se compune din suprafața de 600. situată în comuna, județul V, identificată prin vecinătăți, indicat izvorul proprietății - moștenire de la tatăl său, decedat în anul 1920, pentru care - conform legislației în vigoare la data decesului - nu s-a obținut autorizația de preluare prevăzută de lege.
În sentința penală nr.352/1952 a Tribunalului Popular jud. se menționează că poseda la data judecății vie, teren arabil, casa și terenul aferent pentru care nu este menționată suprafața, construcție. Pentru imobil, pentru care l-a mandatat pe să încaseze în anul 1975 chiria de la de consum, fostă contestatoarea este unica moștenitoare a părinților săi.
În faza judecății în primă instanță este administrată proba cu expertiză tehnică (95-99 dosar fond), care a identificat suprafața de 600. fostă proprietatea lui, conform vecinătăților în anexele nr.1 și 2. Terenul este ocupat aproape în întregime de o clădire nou construită în carefuncționează Biblioteca comunei și Muzeul satului- ce aparțin domeniului public al comunei. Expertul a stabilit și valoarea terenului.
În cadrul procedurii instituite de Legea nr.18/1991, la data de 14.04.2004 Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor reconstituie lui în calitate de moștenitor drept de proprietate pentru 9,5000 ha. teren situat pe teritoriul satului, conform fișei 9,4600 în extravilan și 400. în intravilan, teren aferent construcției.
Suprafața de teren pentru care apelanta are emis titlul de proprietate nu include construcția și cei 600. pentru care sunt solicitate măsuri reparatorii.
Curtea reține că apelanta are dreptul de proprietate reconstituit conform datelor din registrul agricol pe un alt amplasament în temeiul Legii nr.18/1991, așa cum a stabilit expertul tehnic în concluziile raportului de expertiză tehnică.
În conformitate cu art.24 din Legea nr.10/2001 și art.24 1 și 2 din Normele metodologice de aplicare unitară a legii, dovada dreptului de proprietate și a întinderii dreptului se face cu acte doveditoare, iar în absența unor probe contrare, existența și după caz întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscutăîn actul normativsau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare, care în cauză nu există.
În categoria imobilelor preluate abuziv sunt incluse prin art.2 lit. "i" din lege "orice imobile preluate fără titlu valabil sau fără respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data preluării, precum și cele preluate fără temei legal prin acte de dispoziție ale organelor locale ale puterii sau administrației de stat".
În fapt, Primăria comunei nu deține documente cu privire la preluarea imobilului (23 dosar fond) deși pe teren sunt edificate construcții noi aproape pe toată suprafața, iar ceea ce este liber este necesar bunei funcționări a bibliotecii, muzeului și cultural.
În adresa nr.3322/2001 Arhivele Naționale - Direcția Județeană V comunică apelantei că nu au fost identificate documente referitoare la trecerea în proprietatea statului sau demolare a imobilului pe numele (casă, teren arabil, vie). În arhiva Tribunalului Popular al Jud. a fost depistată sentința penală nr.363/52 în care sunt mențiuni cu privire la imobil (26, 47, 67).
Cu înscrisurile depuse la dosar apelanta a dovedit că autoarea sa a avut în proprietate 600. și construcție pentru care solicită măsuri reparatorii.
Certificatul de moștenitor nr.537/1974 emis de notar are forța probantă a înscrisului autentic, fiind emis în cadrul procedurii Decretului 40/1953, cu privire la datele pe care le cuprinde, iar în lipsa unor probe contrare face și dovada masei succesorale. În anul 1973 avea în patrimoniu terenul în suprafață de 600. și construcția în care funcționa, fiind mandatat de fiică să încaseze chiria, construcție demolată, fiind edificate construcții noi.
Pentru considerentele expuse Curtea reține că apelul este întemeiat, apelanta dovedind cu probele administrate că autoarea sa a avut în proprietate imobilul. În lipsa oricărui act de preluare și edificării de construcții noi ce aparțin domeniului public al comunei, rezultă că preluarea este abuzivă, fără titlu.
Cum restituirea în natură nu este posibilă, cererea apelantei de acordare a măsurilor reparatorii în echivalent este întemeiată și urmează a fi admisă.
În temeiul art.296 Cod procedură civilă instanța admite apelul, schimbă în parte sentința conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Din sentința atacată se păstrează admiterea excepției și respingerea acțiunii în contradictoriu cu Prefectul județului V ce nu are competențe în aplicarea Legii nr.10/2001, la data soluționării notificării.
Apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr.263 din 4.03.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, pe care o schimbă în parte în sensul:
Admite contestația formulată de împotriva dispoziției nr.91/15.10.2008 emisă de Primarul comunei, județul V și în contradictoriu cu Primăria comunei.
Anulează Dispoziția nr.91/15.2008 dată de Primarul comunei, județul
Obligă Primarul comunei, județul V să propună acordarea de despăgubiri în condițiile Legii nr.247/2005 pentru terenul în suprafață de 600. și construcția demolată, situată în intravilanul satului și comunei, județul
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Apelanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
- -
18.2009.-
2 ex.-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu Stanciu
