Speta Legea 10/2001. Decizia 85/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 85
Ședința publică de la 29 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 2: Valeria Cormanencu Stanciu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de,prin procurator împotriva sentinței civile nr. 2090 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului I,având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este la al doilea termen de judecată, se solicită judecata în lipsă prin cererea de apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră apelul în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă prin cererea de apel,a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 2090 din 15.12.2008 a Tribunalului Iașis -a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Municipiul I și respinge cererea formulată de reclamantul, prin procurator, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul I, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea formulată de reclamantul, prin procurator, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că:
Excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Municipiul I este întemeiată urmând a fi admisă.
Pârâtul, Municipiul I, nu are calitate procesual pasivă în acțiunile introduse în baza Legii nr. 10/2001, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că imobilul a cărei retrocedare se solicită, se află în patrimoniul acestuia, iar pe de altă parte, deținătorul actual al imobilului și emitentul dispoziției prin care trebuia să se soluționeze notificarea reclamantului este Primarul în calitate de reprezentant al Primăriei.
Pe fondul cauzei se reține că reclamantul prin cererea formulată, a solicitat obligarea pârâților Primarul Municipiului I și Municipiul I să emită dispoziție de soluționare a notificării formulate la data de 01.11.2005 înregistrată sub nr. 82.624 privind imobilul compus din construcție și teren situat în I, fosta-.
Potrivit disp. art. 22 alin. 1 și 5 din Legea nr. 10/2001 persoana îndreptățită va notifica în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului, iar nerespectarea termenului prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
În speță, reclamantul a formulat notificare la data de 01.11.2005 după apariția Legii nr. 247/2005 de modificare și completare a Legii nr.10/2001, dar aceste modificări nu vizează disp. art. 22, care prevede termenul de depunere a notificării, termen ce nu a fost prelungit prin legea nouă și, prin urmare nu poate fi vorba de o repunere în termen. Așadar, notificarea formulată de reclamant la data de 01.11.2005 este tardiv introdusă, cu depășirea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001. Este adevărat că unitatea deținătoare a imobilului respectiv Primăria Iaf ost investită cu soluționarea notificării reclamantului, fiind obligată conform art. 25 din Legea nr. 10/2001 să se pronunțe asupra acesteia în termen de 60 de zile, ceea ce însă nu s-a întâmplat.
Față de împrejurarea reținută, instanța nu poate trece la judecarea cauzei în fond, respectiv obligarea pârâtului Primarul Municipiului I să emită dispoziție de soluționare a notificării, în condițiile în care notificarea a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de disp. Legii nr. 10/2001, încât se va respinge acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, prin procurator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în mod greșit s-a apreciat de instanță că notificarea depusă este tardiv formulată, deși a făcut dovada că a depus cereri de restituire atât pentru imobilul din prezenta cauză din-, proprietatea părinților săi, cât și pentru un alt imobil din str. -., nr. 9, proprietatea bunicilor săi începând cu anul 1999 și continuând până la data introducerii acțiunii de față, cereri la care nu a primit niciun răspuns din partea autorităților abilitate, și deși nu i se contestă calitatea de persoană îndreptățită la restituire, prin dispozitivul sentinței se respinge acțiunea pe fond iar în considerente se motivează numai pe împrejurarea că nu a depus notificarea în termen, fiind astfel încălcate disp. art. 21 din Constituție ce vizează liberul acces la justiție, precum și dreptul fundamental la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Apelul este fondat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de apel reține următoarele:
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamantul, prin procurator, a solicitat obligarea Primarului Municipiului I și a Municipiului I să emită în temeiul disp. Legii nr. 10/2001 a dispoziției de soluționare a notificării formulate și înregistrate la Primăria Municipiului I privind imobilul construcție și teren din I, fosta-, fosta proprietate a autorilor săi.
Arată reclamantul că deși în repetate rânduri s-a adresat Primăriei Municipiului I, ultimele cereri fiind adresate și înregistrate sub nr. -/01.11.2005 și 51414/12.06.2008 nici până în prezent unitatea notificată nu și-a îndeplinit obligația de inițiere a procedurii de soluționare a cererilor sale și nici nu i-a comunicat vreun răspuns la solicitările sale.
Reprezentantul legal al pârâților prezent în instanță, declară că nu s-a formulat notificare de către reclamant în baza Legii nr. 10/2001 în termen legal, respectiv până la data de 14.02.2002, depunând în acest sens la dosar răspunsul Municipiului I adresat compartimentului juridic de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Reclamantul a formulat precizări cu privire la excepțiile invocate din oficiu de către instanță, arătând că temeiul acțiunii formulate este Legea nr. 10/2001 și că atâta timp cât s-a adresat atât Municipiului I, cât și Primarului Municipiului I, ambele entități au calitate procesual pasivă în cauza de față, cu atât mai mult cu cât nu s-a contestat că imobilul solicitat nu s-ar găsi în administrarea Primăriei Municipiului I, iar Municipiul I comunicându-i prin mai multe adrese că va verifica legalitatea cererilor sale.
Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că începând cu anul 1999 și până în prezent reclamantul s-a adresat cu cereri Primăriei și Prefecturii I în calitatea sa de persoană îndreptățită la restituirea imobilelor din I,- și-, ce au aparținut în proprietate autorilor săi, atât personal cât și prin mandatarii aleși la care nu a primit niciun răspuns.
Prin adresa nr. 54471 din 24.06.2008, Municipiul I transmite spre soluționare compartimentului de aplicare a Legii nr. 10/2001 cererile înregistrate sub nr. 82624/01.11.2005 și sub nr. 51414/12.06.2008 formulate de în baza Legii nr. 10/2001, cereri ce nu au fost însă soluționate.
Din actele depuse de reclamant la dosar în apel, rezultă că acesta alături de ceilalți moștenitori pentru imobilul din I,-, s-a adresat cu notificare la Legea nr. 10/2001 Prefecturii I, înregistrată sub nr. 1746 N/2001 pentru restituire în natură sau despăgubiri a fostei proprietăți ce a aparținut autorilor Copel și, decedați în România, precum și revenirile făcute de procuratorul reclamantului la cererea înregistrată sub nr. 82624 din 01.11.2005 și 82624 din 27.06.2006 vizând imobilul din I,-, din litigiul de față.
Potrivit art. 25 din Legea nr. 10/2001 în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării, sau după caz de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe prin decizie sau după caz prin dispoziție motivată asupra cererii de restituire în natură, condiție însă ce nu a fost îndeplinită în cauză de către unitatea notificată, indiferent de data la care i s-ar fi adresat reclamantul cu notificări.
Lipsa răspunsului la solicitarea notificantului nu poate împiedica însă accesul la justiție al titularului drept subiectiv recunoscut de Legea nr. 10/2001 date fiind prev. art. 21 din Constituție, precum și cele ale art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Rezultă așadar indubitabil, că reclamantul în calitate de persoană îndreptățită în baza disp. Legii nr. 10/2001, a demarat procedura pentru restituirea imobilului din I,- încă din anul 1999, care nu a fost finalizată nici până în prezent, iar faptul că în evidențele Primăriei Municipiului I apare înregistrată abia la 01.11.2005 dar tot fără a fi soluționată, converg spre veridicitatea susținerilor reclamantului că toate demersurile sale au rămas fără rezolvare, fără ca vreun moment unitatea notificată să-i comunice dacă a respectat sau nu termenele speciale impuse de Legea nr. 10/2001, de a depune acte justificate de proprietate sau a calității sale de persoană îndreptățită la restituire.
Rezultă așadar că în cauză, prin neîndeplinirea disp. art. 25 din Legea nr. 10/2001 cei doi pârâți au prejudiciat interesul legitim al persoanei îndreptățite la restituirea fostei proprietăți ce a aparținut autorilor săi. Aceasta cu atât mai mult cu cât prima instanță deși a soluționat cauza pe fond și a motivat soluția pronunțată pe excepția tardivității depunerii notificării și a lipsei calității procesual pasive a pârâtului Municipiul
Ca atare, față de întreg probatoriul administrat în cauză, rezultă că reclamantul în calitate de persoană îndreptățită a formulat în termen notificările adresate atât Primarului Municipiului I cât și Municipiului I, în calitatea sa de unitate deținătoare administrativ-teritorială conform disp. art. 9 din Legea nr. 10/2001 și care are calitate procesual pasivă în cauza de față.
Pentru toate aceste considerente raportate la motivele de apel formulate și care sunt fondate, în conformitate cu disp. art. 297 Cod procedură civilă urmează a se admite apelul formulat de, prin procurator, împotriva sentinței civile nr. 2090 din 15.12.2008 a Tribunalului Iași, pe care o va desființa și în consecință se va respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Municipiului I, se va constata ca fiind în termen notificarea în baza Legii nr. 10/2001 formulată de reclamantul în calitate de persoană îndreptățită pentru imobilul construcție și teren din I, fosta-, dispunând trimiterea cauzei la ribunalul Iași, pentru rejudecarea fondului litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul formulat de prin procurator împotriva sentinței civile nr. 2090 din 15.12.2008 a Tribunalului Iași, pe care o desființează.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a Municipiului
Constată ca fiind în termen formulată notificarea în baza Legii nr. 10/2001 de către reclamantul - prin procurator - în calitate de persoană îndreptățită pentru imobilul construcție și teren, situat în I, fosta-.
Dispune trimiterea cauzei la ribunalul Iași, pentru rejudecare asupra fondului litigiului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
-
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
18.05.2009
2 ex.-
Președinte:Cristiana AngelescuJudecători:Cristiana Angelescu, Valeria Cormanencu Stanciu
