Speta Legea 10/2001. Decizia 88/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 88/
Ședința publică din 03 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan JUDECĂTOR 2: Paulina Ghimișliu
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil declarat de reclamanții: și, împotriva sentinței civile nr.225 din 26 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier ul de ședință, după care:
Curtea constată că, dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din data de 27 martie 2008, în încheierea din această dată fiind consemnate concluziile părților, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 08 februarie 2006, reclamanții și - au solicitat anularea Dispoziției nr.3898/30.12.2005 emisă de Primarul Municipiului Pitești și restituirea în natură a terenului în suprafață de 240. situat în Municipiul Pitești,-, județul
În motivarea acțiunii se arată că imobilul solicitat a aparținut autoarei lor, dovada dreptului de proprietate fiind contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4041/20.06.1975 probând calitatea lor de succesori în drepturi ai proprietarei imobilului, calitate conferită prin testamentul autentificat sub nr.4281/25.09.1978.
Imobilul în litigiu a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr.331/28.10.1988 prin expropriere, iar restituirea în natură este posibilă, în condițiile Legii nr.10/2001, susțin reclamanții, preluarea fiind abuzivă.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.225 din 26 octombrie 2006, respins contestația formulată de reclamanți, reținând, în esență, că imobilul situat în Pitești a fost preluat în patrimoniul Statului Român, în temeiul Decretului nr.331/28.10.1988 din proprietatea autoarei acestora.
Cu prilejul exproprierii a trecut în proprietatea statului suprafața de 240. teren și 177,93. construcții.
Prin dispoziția nr.3898/2005 Primarul Municipiului Pitești a respins cererea de restituire în natură pentru suprafața de 30. teren situat în Pitești,-, deoarece acesta este afectat de amenajări de utilitate publică și a stabilit măsuri reparatorii prin echivalent, pentru 30. teren și 92,94. construcții.
În ce privește suprafața de 114,9. o parte din terenul deținut de notificatori în proprietate la data exproprierii s-a dispus transmiterea notificării către Universitatea din Pitești, str.-. din V nr.1, ca unitate deținătoare.
Din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de ing. și schița aflată la dosar rezultă că zona este sistematizată, terenul în litigiu, în suprafață de 205,40. având destinație mixtă: de parcare stradală amenajată (23.) și de parc în fața Universității Pitești (182,40.) - ronduri de, arbuști ornamentali și spațiu.
Din punct de vedere al regimului juridic al terenului în discuție, instanța a reținut că imobilul face parte din categoria imobilelor preluate abuziv, astfel cum sunt definite prin art.2 (1) din Legea nr.10/2001.
S-a reținut că terenul în litigiu nu este liber și restituirea în natură nu este posibilă, iar în cadrul Legii nr.10/2001, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent constituie singura modalitate de rezolvare a solicitării reclamanților.
Față de considerentele menționate, tribunalul a respins acțiunea formulată de reclamanți, care nu a vizat decât restituirea în natură a terenului.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, reclamanții și, invocând următoarele motive:
Prin cererea adresată primei instanțe au contestat dispoziția nr.3898/30.12.2005 emisă de Primarul Municipiului Pitești, solicitând să le fie restituită în natură suprafața de 240. teren, situat în intravilanul Municipiului Pitești,-, județul
Proprietatea asupra terenului solicitat la restituire au făcut-o cu actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4041/20.06.1974 (11, dosar fond), iar cu actele de la filele 13-14 același dosar au făcut dovada preluării terenului.
Se susține că terenul acestora (alături de alte proprietăți vecine) a fost preluat în baza Decretului nr.331/28.10.1988 în vederea edificării unui ansamblu de locuințe (35, 36 dosar fond), ce nu a mai fost realizat datorită evenimentelor survenite un an mai târziu. dinspre estul proprietății lor, cărora le-au fost preluate terenurile odată cu al apelanților, imediat după evenimentele din 1989, au reintrat în posesia terenurilor, fără nicio formalitate, le-au împrejmuit și au edificat construcții.
Fosta lor proprietate, amplasată între alte proprietăți particulare și învecinată cu Universitatea din Pitești, fiind nefolosită, a fost amenajată ca spațiu, în continuarea celui deja deținut de Universitatea din Pitești.
În urma expertizei tehnice efectuate în cauză s-au identificat în teren numai 206,40. întrucât o parte din teren a fost ocupată de lărgirea străzii -, iar restul terenului este liber de construcții sau detalii de sistematizare aprobate și poate fi restituit în natură.
Universitatea din Pitești a arătat că terenul litigios nu este deținut de aceasta, nu îi este necesar normalei funcționări, întrucât vecinătatea proprietății apelanților cu Universitatea din Pitești a existat chiar de la data la care autoarea lor a cumpărat imobilul (actul de la 11), iar construcțiile Universității din Pitești sunt aceleași în prezent, așa cum erau și în anul 1974.
Se concluzionează că hotărârea primei instanțe, prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului este netemeinică și nelegală, întrucât obiectivul pentru care s-a făcut preluarea nu s-a realizat, nu este afectat de construcții sau detalii de sistematizare aprobate în condițiile legii și nu există impedimente legale la restituire.
Se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței primei instanțe, în sensul admiterii cererii reclamanților, cu consecința restituirii în natură a suprafeței de 205,4. astfel cum a fost identificată de expert, cu cheltuieli de judecată în fond și apel.
Intimata Universitatea din Pitești a solicitat respingerea apelului prin concluziile scrise depuse la data de 27 martie 2008 și prin întâmpinarea din 01 martie 2007, cu motivarea că suprafața de teren revendicată nu poate fi restituită în natură, urmare afectării de sistematizări și amenajări de utilitate publică.
Totodată, se arată că această instituție folosește drept cale de acces a doua din cele trei variante propuse de expertul cauzei, cu destinația de intrare principală în Facultatea de Științe ale Educației și Departamentul de, care este amenajată corespunzător.
Municipiul Pitești, prin primar, cât și instituția primăriei, au formulat întâmpinare la data de 01 martie 2007, solicitând respingerea căii de atac, cu motivarea că zona este sistematizată, terenul în litigiu având destinație mixtă, 23. parcare stradală amenajată și parc în fața universității, 182,40. ronduri de, arbuști ornamentali și spațiu.
Apelul este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta.
Prima instanță a stabilit în mod corect că imobilul în litigiu a fost proprietatea autorilor reclamanților și a intrat sub incidența Legii nr.10/2001.
Această lege statuează în art.1 că restituirea imobilelor preluate în mod abuziv se face, de regulă, în natură, situațiile în care măsurile reparatorii se acordă prin echivalent reprezentând excepții prevăzute în mod expres, iar în speță, imobilul nu se încadrează în astfel de excepții.
Sub acest aspect, imobilul în litigiu nu intră sub incidența art.16 alin.(1) din Legea nr.10/2001, situație în care reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură.
Cu probele administrate în cauză s-a făcut dovada preluării casei și a terenului, construcția fiind demolată, fără ca în locul ei să se construiască ansamblul de locuințe ce a generat preluarea de către stat.
Prin urmare, constatarea dreptului reclamanților la despăgubiri nu are suport legal în dispozițiile art.16 din Legea nr.10/2001.
Așa cum au susținut în mod constant reclamanții, scopul exproprierii nu a mai fost realizat, iar imobilul revendicat face parte din categoria celor preluate abuziv, astfel cum au fost definite prin art.2(1) din Legea nr.10/2001 și cum corect a reținut prima instanță.
La momentul dobândirii proprietății de către autoarea reclamanților, cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.4041/20.06.1974 (11, dosar fond), terenul ce face obiectul acestui litigiu se învecina pe latura de sud cu Institutul de. De aceea, se constată că această instituție avea prevăzută prin proiectul de construcție o altă cale principală de acces decât cea practicată în prezent, ca urmare a nerealizării unui ansamblu de locuințe și a dotărilor tehnico-edilitare aferente.
Prin dispoziția atacată nr.3898/2005, Primarul Municipiului Pitești a dispus doar cu privire la terenul de 30. și construcții 92,94. pentru diferența de 114,9. din terenul solicitat notificarea a fost transmisă Universității Pitești.
Din actele aflate la filele 13-17, prin Decretul nr.331/1988, la poziția 57, rezultă că reclamanților le-a fost expropriată suprafața de 240. suprafață ce a rezultat din însumarea terenului cămin de casă în suprafață de 144,90. și a construcțiilor în suprafață de 92,94. conform actului de vânzare-cumpărare nr.4041/1974.
La prima instanță, Universitatea din Pitești a considerat ca fiind întemeiată solicitarea reclamanților cu privire la restituirea în natură a terenului situat în fața acestei instituții. S-a motivat această susținere în sensul că vecinătatea proprietății imobilului dobândit de autorii reclamanților cu universitatea era evidențiată în actul de dobândire al proprietății, în condițiile în care construcțiile acesteia sunt aceleași ca și la data cumpărării imobilului în litigiu (24, dosar fond).
Prin aceeași întâmpinare, se atestă de către pârâtă că nu deține terenul.
Cu ocazia cercetării locale, efectuată în apel, s-a constatat că familia, care se învecina cu proprietatea reclamanților și a pârâtei Universitatea din Pitești, deși s-a aflat în aceeași situație, urmarea exproprierii, imediat după anul 1990 și-a reconstruit gospodăria, pe vechiul amplasament, fără a mai aștepta adoptarea legilor cu caracter reparatoriu.
A fost necesară completarea lucrării tehnice efectuată în cauză, întrucât, cu aceeași ocazie, apelanții au arătat că imobilele construcții au avut un zid comun cu proprietatea și se impunea ca măsurătorile să înceapă de la gardul acestora, așa cum s-a efectuat lucrarea în completarea de la filele 183 și următoarele.
Instanța constată că amenajările terenului ce a aparținut reclamanților, ulterior anilor 1990, nu îi îndreptățește pe pârâți să respingă cererile de restituire în natură, în condițiile în care acestora le sunt aplicabile prevederile art.3 alin.(1) lit.a) din Legea nr.10/2001, iar scopul exproprierii nu a fost realizat.
În cauză nu s-au făcut dovezi că suprafața litigioasă aparține domeniului public, expertul numit în cauză a confirmat această situație, ca urmare a cercetărilor efectuate.
Din concluziile lucrării tehnice rezultă că terenul proprietatea petentilor a fost expropriat, construcția aflată pe teren demolată, lucrările avute în vedere cu ocazia exproprierii nemaifiind finalizate.
În conformitate cu prevederile art.23 din Legea nr.10/2001, este posibilă restituirea în natură și a suprafeței de 221,38. conform planșei nr.1 (185), parte integrantă din completarea la raportul de expertiză tehnică (183 și urm.), evidențiată cu culoarea albastră, suprafață la care apelanții au achiesat.
Această soluție se impune și în raport de art.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989, ce statuează "persoanele și entitățile implicate în executarea legii vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr.30/1994, cu modificările ulterioare, precum și soluțiilor jurisprudențiale ale Curții Europene a Drepturilor Omului".
Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr.10/2001 respectarea exigențelor art.1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia "art.1 - orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și principiile generale de drept internațional".
Pentru aceste considerente, apelul este privit ca fondat și va fi admis ca atare, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, cu consecința schimbării sentinței în sensul admiterii contestației, a desființării în parte a Dispoziției nr.3898/30.12.2005 și a constatării îndreptățirii reclamanților la restituirea în natură a terenului în suprafață de 221,38. identificat de expertul, planșa 2 (186).
Față de apărările invocate de intimatul-pârât Primarul Municipiului Pitești, pentru suprafața de 114,9. obligarea restituirii în natură revine celei de-a doua pârâte, respectiv Universitatea din Pitești. Operațiunea de restituire în natură pentru diferența până la 221,38. este în sarcina primei pârâte, respectiv Primăria Municipiului Pitești.
Menține în rest dispoziția, respectiv pentru construcții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanții și, domiciliați în Pitești, str.-, -.39,.C,.6, județul A, împotriva sentinței civile nr.225 din 26 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL PITEȘTI, prin primar, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI, ambii cu sediul în Pitești,-, județul A și UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI, cu sediul în Pitești, str.-. din V nr.1, județul
Schimbă sentința, în sensul că admite contestația, cu consecința desființării în parte a Dispoziției nr.3898/30.12.2005 și constată că reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea în natură a terenului în suprafață de 221,38. identificat de expertul, planșa 2 (186).
Menține în rest dispozițiile pentru construcții.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
9 ex./23.04.2008
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Paulina Ghimișliu
