Speta Legea 10/2001. Decizia 9/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 1216/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelanta asistată de avocat, lipsă fiind reprezentantul intimatului Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că pricina este la prim termen, la dosar s-a depus prin serviciul de registratură întâmpinare formulată de intimat, cu duplicat.
Avocat depune la dosar delegație de substituire pentru avocatul titular, pentru apelant.I se înmânează duplicatul întâmpinării. Arată că nu solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.Precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul părților la dezbateri.
Avocat arată că reclamanta a formulat apel împotriva sentinței civile nr. 1216 din data de 24.10.2007 a Tribunalului Vaslui prin care s-a respins contestația împotriva dispoziției nr. 510/17.11.2006 emisă de Primarul Municipiului
Consideră că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, aceasta reținând că terenul aparține domeniului public.
În ceea ce privește regimul juridic al imobilului din litigiu, acesta a fost declarat ca fiind de utilitate publică, chiar dacă a fost trecut în domeniu public.Disp. art. 2 lit.g din Legea nr. 10/2001 ce prevăd faptul că prin imobile preluate în mod abuziv, se înteleg orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, în conformitate cu disp. art. 6 din Legea nr. 213/1998 referitoare la proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, potrivit deciziei nr. 6494/2005 a Inaltei Curți de casație și Justiție.
In plus, din expertiza topo rezultă că terenul nu este afectat de construcții. Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și, rejudecând cauza, admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu obligarea părții adverse la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanța nr. 153/22.11.2007 reprezentând onorariu avocat în cuantum de 300 lei.
Depune, de asemenea, sentința civilă nr. 402/21.03.2007 a Tribunalului Vaslui, definitivă și irevocabilă, cu titlu de jurisprudență.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 1216/24 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vasluis -a respins contestația formulată de contestatoarea împotriva dispoziției nr. 510/17.11.2006 emisă de Primarul municipiului V, pe care o menține.
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
După apariția Legii nr. 10/2001, în termen legal și potrivit dispozițiilor acestei legi, reclamanta a formulat notificare prin care a solicitat retrocedarea casei și terenului aferent care au aparținut părinților săi. În urma evaluărilor și constatărilor de teren, primarul a emis dispoziția atacată prin care în baza Legii nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005 a propus reclamantei acordarea de despăgubiri atât pentru construcție, cât și pentru teren în baza titlului VII din Legea nr. 247/2005, reținându-se că terenul este ocupat, fiind de utilitate publică, iar construcția a fost demolată.
Reclamanta este nemulțumită de faptul că s-au acordat despăgubiri pentru teren, având în vedere că se poate restitui în natură, fiind ocupat de construcții care pot fi ușor demolate.
Expertiza topometrică efectuată concluzionează că terenul este ocupat, dar nu de construcții din bazar, ci de alte construcții de utilitate publică: parcul teatrului de vară, un teren de sport ce aparține Complexului sportiv "" Terenul este inclus în Complexul Sportiv Municipal "" - Municipal și înscris în " bunurilor care aparțin domeniului public al mun. V" aprobat prin nr.HG 1361/2001.
Întrucât din probele administrate în cauză rezultă că terenul nu este liber și nu poate fi restituit în natură, în mod corect a fost respinsă cererea reclamantei de pârât, drept pentru care instanța a respins contestația și a menținut dispoziția contestată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, criticând hotărârea pronunțată ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului, reclamanta a arătat că în mod greșit s-a reținut că terenul solicitat nu poate fi restituit în natură întrucât face parte din domeniul public conform nr.HG 1361/2001, atâta timp cât respectivul act normativ are caracter inferior Legii nr. 10/2001.
Susține apelanta că terenul în litigiu chiar dacă ar aparține domeniului public, respingerea cererii de restituire în natură este nejustificată întrucât potrivit dispozițiilor art. 2 lit. "g" din Legea nr. 10/2001 prin imobilele preluate abuziv se înțelege orice imobil preluat de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit în art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Consideră apelanta că expertiza topometrică efectuată în cauză demonstrează că terenul din litigiu nu este afectat de construcții care să nu permită restituirea acestuia în natură.
Se solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Intimatul-pârât Primarul municipiului Vaf ormulat întâmpinare solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat întrucât prin sentința atacată a fost corect stabilită situația de fapt și regimul juridic al terenului solicitat a fi restituit în natură.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel invocate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea va constata că apelul formulat de reclamantă este neîntemeiat având în vedere următoarele considerente:
Prin dispoziția contestată de reclamanta-apelantă s-a propus acordarea de despăgubiri prin echivalent întrucât pe de o parte imobilul construcție a fost demolat, iar pe de altă parte imobilul teren are destinația de utilitate publică.
Instanța de fond a reținut corect, urmare a analizării materialului probator administrat, situația de fapt în raport cu care a realizat o judicioasă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale ce guvernează domeniul.
Din înscrisurile depuse la dosar și concluziile raportului de expertiză topometrică rezultă că terenul în litigiu în suprafață de 560. este inclus în Complexul Sportiv municipal "" - Municipal înscris în " bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului V" aprobat prin nr.HG 1361/2001 publicat în Monitorul Oficial nr. 633 bis/2001, în fila 91 "ui bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului V" la nr. crt. 314 este delimitat, în coloana 4, Complexul Sportiv "" - Municipal. Prin această delimitare Complexul include teren sportiv, teatrul de vară, parcul teatrului de vară, bazarul fiind cuprins în această delimitare și întregul teren aflat în litigiu.
Cum terenul în litigiu aparține domeniului public conform inventarului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 40/19 iunie 2001 și atestat prin nr.HG 1361/2001, fiind ocupat în parte de parcul teatrului de vară, se constată că în mod judicios s-a concluzionat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 alin. 4 și 8 din Legea nr. 10/2001.
Dispozițiile Legii nr. 10/201 trebuie corelate cu prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
În conformitate cu punctul III.2 din Anexa la Legea nr. 213/1998, parcurile publice fac parte din domeniul public, în speță al Municipiului Art. 11 din Legea nr. 213/1998 consacră caracterul inalienabil, insesizabil și imprescriptibil al dreptului de proprietate al bunurilor aparținând domeniului public destinat a fi folosit în cadrul unor activități de ordin general, considerente în raport cu care celelalte critici formulate sunt lipsite de relevanță.
Cum restituirea în natură nu este posibilă, în mod judicios instanța de fond a considerat că dispoziția atacată este legală, reclamanta fiind îndreptățită la acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1216 din 24.10.2002, pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință care va fi păstrată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 1216/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui, hotărâre pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 ianuarie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: -
25.01.2008
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici
