Speta Legea 10/2001. Decizia 9/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9
Ședința publică de la 16 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului civil privind pe reclamanta formulat împotriva sentinței civile nr. 635/23 aprilie 2008 Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 09.01.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, pentru a se da posibilitatea apelantei de a formula concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi.
La dosar s-a depus prin serviciul de registratură notă de concluzii formulată de apelanta.
După deliberare:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.635 din 23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins contestația formulată de reclamanta împotriva dispoziției nr.1397 din 5.07.2007 emisă de Primarul Municipiului
În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr.1397/2007 emisă în temeiul dispozițiilor Legii nr.10/2001 de Primarul municipiului I, restituirea în natură a terenului situat în I,- în calitate de unică moștenitoare. Prin precizările formulate în cursul procesului reclamanta a solicitat și constatarea nulității deciziei nr.643/27.10.1980 a Consiliului Popular al Județului I prin care imobilul din litigiu a fost preluat de stat de la autoarea sa.
Urmare a analizării probatoriului administrat instanța de fond a reținut că prin actul de vindere-cumpărare autentificat sub nr-, încheiat la 30.10.1958 (fila 30 dosar) căsătorit cu a dobândit în proprietate imobilul situat în I,- compus din apartamentul nr. 1 (format din 1 cameră, 1 bucătărie și 1 grajd), apartamentul nr. 2 (format din 1 cameră și o bucătărie din scânduri) și J indiviză din terenul clădit și neclădit din suprafața de 975,45. La aceeași adresă mai existau două apartamente 3 și 4 care fuseseră înstrăinate anterior, prin actul de vindere cumpărare încheiat la 3.11.1955, împreună cu indiviză din terenul clădit și neclădit în suprafață de 975,45. către numitele și (fila 33 dosar).
a decedat la 14.01.1972 iar de pe urma sa a rămas, ca masă succesorală cota de din terenul clădit și neclădit în suprafață de 975,45. și din apartamentele nr. 1 și nr. 2, iar ca moștenitor unic a rămas în calitate de fiică, potrivit certificatului de moștenitor nr. 760/19.06.1972 încheiat la notariatul de Stat al Județului Potrivit aceluiași act, a renunțat la succesiune soția supraviețuitoare, deținătoare a cotei de din suprafața de 975,45. și a cotei de din cele două apartamente, ca urmare a faptului că imobilul a fost dobândit în timpul căsătoriei cu defunctul.
Reclamanta nu a produs nici o dovadă din care să rezulte momentul la care a intervenit decesul numitei și moștenitorii acesteia.
Prin decizia nr. 643/27.10.1980 emisă de Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Județului I (fila 34), în baza prevederilor Decretului nr. 478/1954 și a Decretului nr. 144/1958, s-a acceptat donația oferită de cu privire la suprafața de 500. teren situat în I,-.
După apariția Legii nr. 10/2001, a formulat notificare prin care a solicitat Primarului municipiului I restituirea imobilului compus din 5 camere și anexe și a terenului de 500. situat în I,- (fila 29).
a decedat la 2.02.2002, de pe urma sa rămânând ca unic moștenitor, reclamanta din prezenta cauză, potrivit certificatului de moștenitor nr. 48/25.03.2002 emis de (fila 42).
Pentru imobilul situat în I,- au formulat notificări (coproprietar al suprafeței de 975,45. și al apartamentelor 3 și 4 dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 3.11.1955), precum și numiții și (filele 20-27 dosar).
Prin dispoziția nr. 1397/5.07.2007 emisă de Primarul municipiului I s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005 către pentru cota de din valoarea apartamentelor 3 și 4, pentru apartamentele 1 și 2 și pentru cota de din valoarea terenului în suprafață de 975,45 mp (în calitate de moștenitoare a notificantei conform certificatului de moștenitor nr. 48/25.03.2002) și către pentru cota de din valoarea apartamentelor 3,4 și pentru cota de din valoarea terenului în suprafață de 975,45 mp (în calitate de moștenitor al defunctei ) - pct.
Prin aceeași dispoziție, la pct. 2 s-a respins cererea formulată de numiții și motivat de faptul că aceștia nu au calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii stabilite de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul situat în I,-.
În preambulul acestei dispoziții s-a arătat că, la soluționarea notificărilor au fost avute în vedere actele depuse la dosarul aferent notificării din care rezultă că notificanții și au calitatea de persoane îndreptățite pentru imobilul notificat, conform dispozițiilor art. 3 alin. 1 lit. a coroborate cu cele ale art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, făcând dovada dreptului de proprietate iar restituirea în natură nu este posibilă.
În ce privește îndreptățirea reclamantei la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 se reține din situația de fapt mai sus expusă că autoarea reclamantei a formulat notificarea în calitate de moștenitoare a defunctului. În această calitate reclamantei i s-ar fi cuvenit măsuri reparatorii pentru din suprafața de 975,45. teren și pentru din apartamentele 1 și 2 (potrivit certificatului de moștenitor nr. 760/19.06.1972). În condițiile în care reclamanta nu a produs nicio dovadă care să ateste calitatea de moștenitoare și după defuncta (din certificatul de deces și în certificatul de naștere privind pe fostă (filele 54, 57) rezultă că aceasta era fiica lui și a ) și nici după defuncta (coproprietară a apartamentelor 3 și 4 și a celeilalte cote indivize de din suprafața de 975,45. alături de fiica sa, ), se poate concluziona că prin dispoziția nr. 1397/5.07.2007 i s-au stabilit reclamantei drepturi peste cele cuvenite în calitate de moștenitoare a defunctului. În limitele investirii, instanța nu poate schimba în prezentul litigiu, prevederile dispoziției atacate ce vizează întinderea măsurilor reparatorii stabilite în favoarea reclamantei întrucât nu i se poate crea acesteia o situație mai grea în propria cale de atac.
În ce privește determinarea tipului de măsuri reparatorii la care este îndreptățită reclamanta cu privire la imobilul teren, s-a avut în vedere situația actuală a imobilului solicitat.
Expertiza (mai precis răspunsul expertului la obiecțiuni) evidențiază faptul că terenul revendicat este ocupat după cum urmează: 59. spațiu pe care este dispusă o instalație Romtelecom, 9. - trotuar, 148,23. - construcție și trotuar, 23,7. - garaje, 5,4. - centrală termică, 729,23. teren betonat folosit ca parcare și cale de acces dinspre strada -, teren străbătut de canalizare. Același expert arată că suprafața ce se poate retroceda este de 529. teren, parte din suprafața de 729,23. folosită ca parcare și cale de acces.
Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Situația actuală a imobilului solicitat nu permite restituirea acestuia în natură, terenul fiind afectat de detalii de sistematizare astfel cum s-a reținut și în referatul întocmit de Compartimentul de aplicare a Legii nr. 10/2001 din cadrul Municipiului În aceste condiții, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile art. 10 alin. 10 din Legea nr. 10/2001, aspect corect stabilit și de către pârât prin dispoziția contestată, considerente pentru care tribunalul a respins contestația formulată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta pentru următoarele motive:
1) În mod greșit instanța de fond a stabilit întinderea dreptului său de proprietate stabilind în mod greșit că i s-ar cuveni măsuri reparatorii pentru din valoarea apartamentelor 1 și 2 și din valoarea terenului din I,-. Invocă apelanta faptul că singura care a formulat notificare pentru apartamentele 1 și 2 și terenul din I,- a fost doar mama sa.
Consideră apelanta că are dreptul la restituire ori despăgubire în totalitate pentru cele 2 apartamente (1 și 2) și pentru din terenul în suprafață de 975,45. respectiv 488.
2) În mod greșit nu s-a dispus restituirea în natură a terenului. Din expertiza efectuată rezultă că din suprafața de 729,23. o parte, respectiv 529. este folosită ca parcare, astfel încât consideră că terenul ce i se cuvine în suprafață de 488. reprezentând din 975,45. poate să-i fie restituit în natură.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la motivele de apel invocate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea va constata că motivele învederate sunt neîntemeiate având în vedere următoarele considerente:
Hotărârea apelată este legală și temeinică fiind pronunțată cu respectarea dispozițiilor Legii nr.10/2001 și a normelor procesual civile referitoare la principiul non reformatio in pejus.
Critica apelantei referitoare la greșita determinare a întinderii dreptului său de proprietate pentru care a solicitat restituirea în natură ori acordarea de măsuri reparatorii nu este întemeiată.
Procedând la soluționarea notificărilor formulate în cauză și în baza documentației aferente, prin dispoziția nr.1397/5.07.2007 emisă de Primarul municipiului I s-a recunoscut notificanților și calitatea de persoane îndreptățite pentru imobilul preluat în mod abuziv propunându-se acordarea de despăgubiri în baza Titlului VII din Legea nr.247/2005, respectiv către reclamanta pentru cota de din valoarea apartamentelor 3 și 4, pentru apartamentele 1 și 2 și pentru cota de din valoarea terenului în suprafață de 975,45. și respectiv către despăgubiri pentru cota de din valoarea apartamentelor 3 și 4 și pentru cota de din valoarea terenului în suprafață de 975,45.
Prinsoluțiapronunțată - de respingere a contestației formulată - în mod corect instanța de fond concluzionează că prin dispoziția (atacată) nr.1397 din 5.07.2007 emisă de Primarul municipiului I i-a fost stabilit reclamantei dreptul la despăgubiri peste cele cuvenite pentru terenul preluat abuziv de către stat.
Prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4950/533 din 1958 căsătorit cu au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului din I,- compus din apartamentul 1 și 2 și indiviză din terenul clădit și neclădit în suprafață de 975,45.
Din certificatul de moștenitor nr.760/1972 eliberat de pe urma defunctului, a rămas ca unică moștenitoare legală, în calitate de fiică (mama reclamantei-apelante) culegând cota din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, cota de din terenul clădit și neclădit în suprafață de 975,45. și cota de din apartamentele 1 și 2.
Potrivit aceluiași certificat de moștenitor, soția supraviețuitoare a renunțat la succesiunea defunctului potrivit declarației înregistrată sub nr.316/1972 (41).
Deși în faza procesuală a apelului reclamanta a depus la dosar copia certificatului de deces al numitei, apelanta nu a depus înscrisuri - nici la instanța de fond și nici în apel - din care să rezulte legătura de filiație între și pentru a dovedi îndreptățirea celei din urmă a culege masa succesorală a celei dintâi.
Cum judicios a reținut și instanța de fond, din actele de stare civilă depuse la dosar, respectiv copiile certificatului de naștere, a certificatului de deces și a buletinului de identitate (filele 57, 54 și 46) rezultă că (fostă ) a fost fiica lui și.
Față de situația de fapt reținută judicios de către tribunal, conturată de actele de stare civilă și certificatele de moștenitor nr.760/1972 și nr.48/2008 rezultă că reclamanta-apelantă avea îndreptățirea la măsuri reparatorii pentru cota de din suprafața totală a terenului de 975,45. Nici în ipoteza dovedirii filiației între și - ceea ce nu a fost realizată în cauză - reclamanta tot nu avea îndreptățirea să i se recunoască măsuri reparatorii pentru cota de din terenul preluat abuziv, astfel cum s-a reținut în decizia contestată nr.1397/5.07.2006 emisă de Primarul municipiului I deoarece autoarea reclamantei avea vocație și îndreptățire să solicite măsuri reparatorii pentru partea de imobil a căror proprietari au fost autorii săi.
Întrucât acțiunea reclamantei promovată împotriva dispoziției nr.1397/2007 a Primarului municipiului I constituie o contestație în procedura soluționării căreia reclamantei nu i se poate înrăutăți situația juridică față de cea recunoscută prin actul contestat, în mod legal tribunalul, respectând principiul non reformatio in pejus, în raționamentul său judiciar expus în motivarea soluției de respingere a analizat în mod judicios întinderea dreptului la măsuri reparatorii ce se cuvin reclamantei pentru imobilul preluat în mod abuziv în sensul dispozițiilor art.3 al.1 lit. a coroborat cu art.4 al.2 din Legea 10/2001.
Neîntemeiate sunt și criticile apelantei referitoare la respingerea solicitării de restituire în natură a părții de imobil preluată abuziv de către stat.
În vederea soluționării notificării compartimentul de aplicare a Legii nr.10/2001 din cadrul Primăriei municipiului Iae fectuat verificări în legătură cu situația juridică a imobilului, constatându-se prin referatul întocmit la data de 12.06.2007 (fila 48 fond) că terenul este ocupat de blocuri, o parcare amenajată care reprezintă și o cale de acces pentru magazinele de la parterul blocurilor.
Situația juridică constatată a fost confirmată și în cursul judecății la instanța de fond prin expertiza topometrică efectuată de expert. Expertul a procedat, potrivit obiectivelor stabilite de instanță, la identificarea terenului notificat, constatând pe suprafața de teren litigioasă existența unor construcții, trotuare, centrală termică, spații verzi, platformă betonată folosită drept parcare și cale de acces între blocuri și o canalizare, amenajări realizate în scopul de a deservi necesităților comunității și folosinței lor normale.
Având în vedere că situația juridică a terenului determinată la instanța de fond nu a fost schimbată și în raport de întinderea reală a dreptului reclamantei la restituirea în natură ori la acordarea de măsuri reparatorii, se constată că în mod judicios s-a concluzionat că terenul litigios nu este liber în accepțiunea dispozițiilor Legii nr.10/2001 astfel încât nu poate fi restituit în natură, drept pentru care măsurile reparatorii au fost corect stabilite în echivalent.
Drept consecință, constatându-se că instanța de fond a efectuat o analiză completă a materialului probator administrat în cauză, o interpretare și aplicare corectă a normelor substanțiale și procesuale incidente în cauză, urmează a se constata, în temeiul dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, că apelul reclamantei formulat împotriva sentinței civile nr.635/23 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași este neîntemeiat, urmând a fi respins ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.635/23 aprilie 2008 Tribunalului Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- -
17.II.2009.-
2 ex.-
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici
