Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1024/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 1024/2008 -
Ședința publică din 17 iunie 2008
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Bocșe Elena
- - - - JUDECĂTOR 3: Pantea Viorel
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorii și domiciliați în O,-, județul B în contradictoriu cu intimatul domiciliat în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 268 din 20 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, cauza având ca obiect: succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă contestatorii și - ambii personal și reprezentați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 28.03.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și pentru intimatul - lipsă, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 15.06.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei, achitată prin chitanța nr. -/16.06.2008 emisă de Trezoreria Municipiului O și timbru judiciar de 0,30 lei, după care:
Nefiind probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatorilor solicită admiterea contestației în anulare, desființarea deciziei civile nr. 268 din 20 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a se dispune rejudecarea recursului, iar în urma rejudecării, respingerea acestuia cu consecința menținerii deciziei instanței de apel, precum și obligarea intimatului la cheltuieli de judecată. În susținerea contestației, întemeiată pe dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, arată că instanța de recurs nu a cercetat toate motivele de casare, pronunțând astfel o hotărâre lipsită de temei legal, ce nu se întemeiază pe probele administrate în cauză, mai mult, a acordat ceea ce nu s-a cerut. Astfel, deși nu s-a solicitat includerea bunurilor mobile în masa succesorală, contravaloarea acestora a fost compensată cu cheltuielile de înmormântare suportate de contestatori, ori aceste cheltuieli trebuiau scăzute din valoarea sultei stabilite pentru imobil; apoi, instanța reține în mod greșit că la data decesului antecesorului părților terenul aferent casei ce intră în componența masei succesorale era reconstituit, cât timp reconstituirea dreptului de proprietate a avut loc ulterior, doar în favoarea contestatorilor, neputând fi introdus în masa succesorală; din declarațiile martorilor audiați rezultă contribuția mai mare a contestatoarei la dobândirea bunurilor supuse partajului, iar pe de altă parte, contestatoarea a restituit un împrumut contractat împreună cu defunctul, iar de acest aspect nu s-a ținut seama la stabilirea sultei. Toate cele relevate conduc la concluzia că instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut, pronunțând astfel o hotărâre netemeinică și nelegală.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea contestației în anulare și obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial. Apreciază că motivele invocate de contestatori reprezintă motive de recurs și nu motive pentru admisibilitatea unei contestații în anulare, contestatorii nu au uzat de calea de atac a recursului ci încearcă să obțină modificarea sultei stabilită de instanța de recurs pe calea contestației, ori motivele unei astfel de cereri nu pot fi avute în vedere raportat la soluția de admitere, pronunțată de curtea de apel, în concluzie, în speță nu sunt întrunite cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin contestația în anulare, înregistrată la data de 7 aprilie 2008, contestatorii și au solicitat ca în contradictoriu cu intimatul, să se dispună anularea deciziei civile nr. 268 din 20 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea și, rejudecând cauza, a respinge recursul declarat de către intimat împotriva deciziei civile nr. 752/2007 a Tribunalului Bihor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii lor, contestatorii au învederat că prin decizia atacată, instanța de recurs a stabilit o sultă fără să țină cont de probele administrate în cauză, nu a avut în vedere faptul că reclamantul deși nu a solicitat includerea în masa succesorală rămasă după defunctul a bunurilor mobile, le-a compensat cu cheltuielile de înmormântare, cheltuieli care trebuiau scăzute din valoarea imobilului, stabilită prin expertiză, de 180.610 RON.
De asemenea, s-a susținut că instanța de recurs a reținut greșit că la data decesului antecesorului părților, terenul în valoare de 55.000 RON era reconstituit, întrucât acesta abia în anul 2000 fost obținut la cererea pârâților, astfel că terenul nu poate intra în componența masei succesorale.
Pe de altă parte, contestatoarea a arătat că, în calitate de soție supraviețuitoare, a dovedit o contribuție proprie la dobândirea imobilului, ceea ce instanța nu a avut în vedere.
Contestatorii au mai susținut că instanța de recurs a scăzut din valoarea de 180.610 RON, suma de 21.350 RON, ce reprezintă investițiile făcute la imobil de către pârâți, fără a scădea valoarea terenului de 55.000 RON și a pasivului succesoral de 4.260 RON, împrejurare care duce la concluzia că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra tuturor dovezilor administrate în cauză, acordându-i reclamantului ceea ce acesta nu a cerut, compensând cheltuielile de înmormântare suportate de pârâți cu bunurile mobile care nu au fost solicitate și nu au fost incluse la masa de împărțit.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă.
Intimatul, deși legal citat, nu a formulat întâmpinare solicitând prin reprezentantul său, în ședința publică din 17 iunie 2008, respingerea prezentei contestații în anulare, cu cheltuieli de judecată.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin decizia civilă nr. 268 din 20 februarie 2008, Curtea de Apel Oradeaa admis recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 752 din 14 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a modificat-o în sensul că s-a dispus majorarea sultei datorată de intimații pârâți în favoarea recurentului, la suma de 29.860 RON.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Dacă valoarea de circulație a imobilului este de 180.610 lei, stabilită prin contraexpertiză, deoarece nu există nici o altă modalitate de a evalua bunul, în mod greșit a fost scăzuta de către instanța de apel valoarea terenului în cuantum de 55.000 lei, cu motivarea că terenul nu intră în componența masei succesorale. Este adevărat că sub B 17 fost întabulat dreptul Statului Român asupra terenului în temeiul art. 30 din Legea nr. 58/1974 - întabularea dreptului soților făcându-se la 1 august 1982 - dar, la 10 martie 2000 prin ordin al prefectului s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 18/1991, întabulându-se dreptul de proprietate asupra terenului în favoarea intimatei Lucretia.
Transferul dreptului de proprietate s-a făcut prin efectul Legii nr. 18/1991, astfel încât la data decesului antecesorului părților imobilul avea o situație reglementată deja, motiv pentru care cota de 1/2 parte a fost reținută ca făcând parte din masa succesorală. Eliberarea titlului care a confirmat acest transfer ulterior datei decesului titularului dreptului, nu schimbă elementele raportului juridic.
Ceea ce corect s-a scăzut din valoarea imobilului a fost suma de 21.360 lei, reprezentând investiții efectuate de intimați după decesul lui.
În ceea ce privește pasivul succesoral, se reține că instanța de apel nu s-a pronunțat în mod expres, deși reclamantul recurent a solicitat compensarea cheltuielilor de înmormântare cu valoarea bunurilor mobile rămase în masa succesorală.
Se constată că pe parcursul soluționării litigiului nu a contestat faptul că ar fi rămas bunuri mobile ce au avut caracterul de bunuri comune, iar prevederile art. 5 din Legea nr. 319/1944 nu sunt aplicabile deoarece ne aflăm în fața situației reglementate de art. 1 lit. a din același act normativ.
Cum potrivit art. 1144 cod civil compensația operează de drept, în mod greșit instanța a scăzut din valoarea sultei, valoarea pasivului succesoral.
În concluzie, plecând de la o valoare a imobilului de 180.610 lei, din care se scade valoarea investițiilor de 21.360 lei, rezultă o valoare a masei succesorale de 79.625 lei, cota de 1/2 parte din bunul comun. Cum cota succesorală este de 3/8 părți în favoarea fiecăruia dintre cei doi copii și 2/8 părți în favoarea soției supraviețuitoare, rezultă că sulta pe care intimații trebuie să o achite recurentului este de 29.860 lei, sens în care a fost admis recursul, în temeiul art. 304 pct. 9 combinat cu art. 312 alin. 1-3 Cod procedură civilă.
Potrivit primului motiv prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă (invocat ca temei de drept al prezentei contestații în anulare) - dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unor soluții greșite.
Textul vizează greșeli de fapt involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
Nu pot fi repuse în discuție pe această cale acele motive de casare sau modificare ce au format obiect de preocupare pentru instanța de recurs, chiar dacă soluția pronunțată ar fi rezultatul unei greșite aprecieri a probelor sau unei încălcări a legii.
Când instanța de recurs a făcut aprecieri cu privire la existența și conținutul unui act, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual de o greșeală de judecată, care nu se poate îndrepta de aceeași instanță prin retractarea propriei sale hotărâri.
Or, în speță, motivele invocate de către cei doi contestatori au constituit obiectul analizei instanței de recurs, astfel că nu este vorba de o greșeală materială în sensul art. 318 Cod procedură civilă, considerente pentru care Curtea de Apel Oradea va respinge ca nefondată prezenta contestație în anulare, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga contestatorii la 595 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorii și împotriva deciziei civile nr. 268 din 20 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Obligă contestatorii să plătească părții intimate suma de 595 lei cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.
în concept la 1.07.2008.
jud.rec. - -
dact.
2 ex./10.07.2008.
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Pantea Viorel
