Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 103/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 103
Ședința publică din data de 5 februarie 2009
PREȘEDINTE: Mioara Iolanda Grecu
JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului formulat de reclamantul, domiciliat în P,- B,. B,. 17, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.343 pronunțată la 17 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P, str.-. -,. 4.. 52, Cod poștal -, Județ
Recurs timbrat cu 2,55 lei timbru judiciar și cu 10 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței nr. -, care au fost anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-reclamant asistat de avocat din Baroul Prahova și intimata-pârâtă reprezentată de avocat din Baroul Buzău.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care:
Avocat depune la dosar copie de pe sentința civilă nr. 146 pronunțată la 25 februarie 2008 de Tribunalul Buzău.
Avocat, având cuvântul, invocă un motiv de casare de ordine publică, respectiv faptul că s-a omis introducerea în cauză a soției supraviețuitoare a defunctului, .
Solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea dosarului la instanța de fond, pentru rejudecarea cauzei în contradictoriu cu toți moștenitorii.
Pe fondul cauzei, arată că se invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă, întrucât hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Mai arată că, potrivit art. 741 Cod civil, partajarea bunurilor trebuie să se facă, pe cât posibil, în natură, iar în cauza de față există suficient teren pentru ca împărțirea să se facă în natură, fără stabilirea unor sulte.
La instanța de fond, a existat o înțelegere între părți cu privire la terenul extravilan, iar expertul a întocmit o variantă de lotizare potrivit dorinței părților.
Referitor la terenul intravilan, instanța a omologat o variantă care îl prejudiciază pe reclamant.
Deși din actele depuse la dosar rezultă că reclamantul a plătit impozitul pentru locuință, instanța nu a ținut cont de acest lucru și nu a dispus să se întocmească o variantă în care imobilul să fie atribuit reclamantului.
Mai arată că deși reclamantul a întocmit personal variante de lotizare și le-a depus în scris la dosar, expertul nu a luat în calcul niciuna din aceste variante atunci când a întocmit lucrarea.
Expertiza întocmită la instanța de apel îl prejudiciază și mai mult pe reclamant; s-a dispus compensarea suprafeței de 869 mp intravilan, cu suprafața de 1000 mp situată în extravilan, fără a se ține seama că prețurile terenurilor din extravilan nu sunt aceleași cu cele ale terenurilor din intravilan.
Expertul trebuia să întocmească o variantă în care să țină cont de dorința reclamantului, iar instanța urma să aprecieze dacă va omologa, sau nu, această variantă.
În varianta omologată de instanță i se atribuie reclamantului un teren pe care nu se poate construi întrucât sunt amplasați stâlpi de înaltă tensiune.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei la tribunal, spre rejudecare, pentru a se întocmi o variantă de lotizare în care să se țină seama și de dorința reclamantului.
Avocat, având cuvântul cu privire la excepția invocată de apărătorul recurentului, solicită să fie respinsă întrucât nu are pretenții cu privire la averea rămasă de pe urma bunicului, ci doar cu privire la avea rămasă de pe urma soțului.
De asemenea, arată că invocă excepția nulității recursului întrucât recurentul nu s-a conformat dispozițiilor art. 3021pr.civilă care prevăd că cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Prin motivare se înțelege expunerea criticilor aduse hotărârii atacate și a argumentelor ce le susțin, însă, motivele de recurs depuse de recurent nu cuprinde critici în sensul art. 304 pr.civilă, ci doar situația de fapt și citate din încheierile de ședință, iar în final, recurentul face propuneri privind atribuirea bunurilor.
Solicită să se admită excepția și să se constate nulitatea recursului.
Pe fondul cauzei, arată că motivele invocate de recurent nu fac referire la încălcări sau aplicări greșite ale legii și solicită respingerea recursului ca nefondat.
Mai arată că în cauză au fost propuse nouă variante de lotizare dar reclamantul nu a fost mulțumit de niciuna, insistând ca expertul să întocmească o variantă conform schițelor întocmite de acesta.
Expertul nu poate lua în considerare schițele întocmite de reclamant, întrucât acestea nu respectă configurația terenului, îngrădesc funcționalitatea unei casei de locuit și nici nu au dimensiunile marcate, astfel că, nu pot fi puse în executare.
Instanța nu putea omologa una din variantele de lotizare propuse de reclamant, întrucât aceasta nu au fost preluate de experți în lucrările întocmite, iar potrivit art. 6736pr.civilă instanța nu poate omologa decât variantele întocmite de experții desemnați pentru formarea loturilor.
În mod greșit se susține că partajarea nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 6739pr.civilă.
În varianta a III- se atribuie reclamantului o suprafață de teren de 4.832 mp teren extravilan și 1000 mp intravilan.
Susținerea recurentului că instanța a dispus compensarea unor suprafețe de teren de categorie diferită, nu este reală, din adeverința depusă la instanța de fond rezultând că suprafața de 1000 mp a fost inclusă în perimetrul intravilan al satului.
Solicită respingerea recursului ca nefondat.
Avocat, având cuvântul cu privire la excepția nulității recursului, solicită să fie respinsă întrucât recursul a fost motivat în cele 15 zile prevăzute de lege și cuprinde motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct.9 pr.civilă.
În replică, arată că, la data decesului, masa succesorală a defunctului se compunea din bunurile proprii ale acestuia, dar și din bunurile moștenite, iar atât timp cât nu s-a făcut dovada dezbaterii moștenirii sau că părțile s-au înțeles cu privire la împărțirea bunurilor, se impunea citarea în cauză a soției supraviețuitoare.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.8239/10.08.2005 la Judecătoria Buzău, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra averii succesorale rămasă de pe urma defuncților, decedat la 20.07.1986 și -, decedată în luna august 1996, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței că la data de 20.07.1986 a încetat din viață tatăl său, iar în august 1996 decedat mama sa. Cei doi au avut trei fii, respectiv, decedat în 1992, fără moștenitori, decedat, al cărui unic moștenitor este pârâta, precum și reclamantul.
A mai arătat reclamantul că masa succesorală se compune dintr-o construcție cu destinație casă de locuit, situată în comuna Merei, sat, 2,66 ha teren reconstituit conform titlului de proprietate nr- și 0,57 ha teren reconstituit prin titlul de proprietate nr-.
Pe baza probatoriilor administrate, prin încheierea de admitere în principiu din 27.09.2005, instanța de fond a admis în principiu acțiunea și a constatat că de pe urma defunctului și -, ambii cu ultim domiciliu în comuna Merei, județul B au rămas ca moștenitorii reclamantul în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 și pârâta, în calitate de nepoată, prin retransmiterea succesiunii de la tatăl său, fiu predecedat, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, compusă dintr-un imobil casă de locuit situat în sat, comuna Merei, conform titlului de proprietate nr- și suprafața de 5.700 mp pădure, situate pe raza satului le, comuna Merei, conform titlului de proprietate nr. 54742/229/14.06.2005.
Prin sentința civilă nr. 1297/14.03.2006, Judecătoria Buzăua admis acțiunea și s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților prin omologarea rapoartelor de expertiză întocmite de ing. -în variantă unică, modificată de instanță în sensul excluderii suprafeței de teren de 1.000 mp din T 131,P 3076 și de ing. --completare-109, în varianta a VI-a atribuind părților următoarele loturi:
Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantului care va primi -suprafața de 4.527 mp, pct.D1,F1,G,H,I,I1,C1,D,D1- 706.150.000 ROL; suprafața de 1.000. teren situat în T 131, P 3076-210.500.000 ROL; suprafața de 3.000., în T 139, P 3179;539,5. în tarlaua 149, P 3243/1, 305. în tarlaua 149, 3234; 2850. pădure, în T 68; -1.475. în T 149, 3234/2; terenul extravilan identificat conform schițelor anexă a raportului de expertiză-expert, care face parte integrantă din prezenta.
Lotul nr. 2 s-a atribuit pârâtei, care va primi - casa de locuit- 60.500.000 lei; corp anexă - 7.600.000 lei; corp anexă cu șopron -4.800.000 ROL, porci-1.900.000 lei; suprafața de 5.396. compusă din 2 trupuri; 2.625. -pct. E,F,F1,D1,E și 2.771. pct.A, B,C,C1,I1,J,A- 841.850.000 ROL; 3.000. în tarlaua 149;P-3234-2.850. pădure în 68; 1.475. în T 149;/2, terenul extravilan identificat conform schițelor anexă a raportului de expertiză expert, care face parte integrantă din prezenta.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței că în ce privește modalitatea de partajare a bunurilor succesorale, prin varianta a VI-a din expertiza construcții s-a realizat o mai bună împărțire a bunurilor, cu loturi egale, ambele având o ieșire la drumul județean aproximativ egală, respectiv 28 reclamantul și 25 pârâta.
Împotriva sentinței au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele scrise de apel formulate, apelantul-reclamant susține că titlul de proprietate nr- urmează să fie modificat, în sensul reducerii suprafeței de intravilan cu 2.000 mp întrucât aparțin altor persoane, astfel că, perimetrul din intravilan va deveni 7.923 mp.
În sprijinul susținerilor sale, apelantul a depus la dosar adresa nr. 3067/28.04.2006, a Primăriei com.Merei și a solicitat suspendarea cauzei până la clarificarea situației.
Apelanta-pârâtă a criticat sentința pentru motivul că deși instanța de fond, prin încheierea de admitere în principiu a reținut la masa de partaj și suprafața de 2,66 ha, conform titlului de proprietate nr-, a omologat raportul de expertiză întocmit de expert, în varianta unică, astfel că, a omis să le atribuie suprafața de 5.038 mp pășune, deși această suprafață trebuia să li se atribuie părților în indiviziune.
S-a susținut, de asemenea, că prin omologarea raportului de expertiză în varianta unică, instanța a încălcat dispozițiile art.741 alin.2 Cod Civil, în sensul că s-a ajuns la fărâmițarea excesivă a terenurilor din extravilan.
În ce privește varianta a VI-a din expertiza -, omologată de instanță, aceasta are inconvenientul că se restrânge în mod nejustificat funcționalitatea imobilului casă de locuit ce i-a fost atribuit, accesul în curtea imobilului cu un autoturism fiind greoi datorită modului în care expertul a asigurat deschiderea la drumul județean.
S-a solicitat, în baza art.295 Cod pr.civilă, completarea probatoriilor cu o nouă expertiză de specialitate topografică.
Prin precizările la motivele de apel formulate, apelantul a solicitat completarea probelor cu o nouă expertiză tehnică în specialitatea topografie, pentru partajarea în loturi egale a terenurilor ce compun masa succesorală.
Prin încheierea de ședință din 18.09.2006, tribunalul, având în vedere că ambele părți sunt nemulțumite de modalitatea de partajare a terenurilor ce compun masa succesorală, a dispus completarea probatoriilor cu o nouă expertiză topo, pentru evaluarea și lotizarea bunurilor, astfel cum au fost reținute prin încheierea de admitere în principiu din 27.09.2005, cu respectarea principiului partajării în natură.
La termenul de judecată din 5.03.2007, la cererea părților, tribunalul a dispus suspendarea cauzei, aceasta fiind repusă pe rol la data de 5.06.2008, la cererea pârâtei-apelante.
Prin expertiza tehnică de specialitate topo efectuată în cauză de expert, s-au propus două variante de partajare conform schițelor de lotizare a terenului intravilan.
Întrucât apelantul a formulat obiecțiuni la expertiza efectuată, instanța a apreciat că se impune completarea raportului de expertiză cu oat reia variantă de lotizare, în raport de memoriile și motivele de apel formulate de acesta, expertul s-a conformat dispozițiilor instanței, întocmind a III-a variantă de partajare a terenului intravilan.
La termenul din 17 noiembrie 2008, apelantul a formulat din nou obiecțiuni și a solicitat o nouă expertiză tehnică de specialitate topo, probă respinsă de instanță având în vedere că din cele trei variante propuse de expert poate fi omologată acea care să corespundă în mai mare măsură intereselor ambelor părți și să se realizeze o partajare utilă a terenului. În plus, prin efectuarea altei expertize s-ar tergiversa în continuare soluționarea cauzei.
După analiza tuturor probatoriilor administrate în cauză, prin decizia civilă nr.343 pronunțată la 17 noiembrie 2008, Tribunalul Buzăua admis apelurile și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a atribuit părților terenul intravilan prin omologarea raportului de expertiză topo întocmit de expert, în varianta a III-a, cu schiță anexă, astfel:lotul nr. 1revine apelantei și se compune din construcțiile existente, în valoare de 7.480 lei, teren intravilan în valoare de 83.495 lei, în suprafață de 5.352 mp și teren extravilan, conform raportului de expertiză;lotul nr. 2revine apelantului și se compune din teren intravilan în valoare de 15.600 lei, în suprafață de 1.000 mp, teren intravilan în valoare de 75.375 lei, în suprafață de 4.832 mp și teren extravilan conform raportului de expertiză.
De asemenea, s-a atribuit fiecărei părți câte 2.519 mp teren pășune, în indiviziune, situat în extravilanul satului, comuna Merei, județul B, menținându-se restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a apreciat că varianta a III-a din raportul de expertiză topo întocmit în cauză de expert este judicioasă, corespunzând criteriilor prevăzute de art.6739pr.civilă și principiului partajării în natură, prevăzut de art.741 Cod Civil.
Totodată, constatând că instanța de fond a omis să le atribuie părților, în indiviziune, terenul de 5.038 mp pășune, tribunalul a dispus atribuirea către fiecare parte a unei suprafețe de câte 2.519 mp teren pășune, în indiviziune, situat în extravilanul satului, comuna Merei, județul
Împotriva deciziei pronunțate de către Tribunalul Buzăua formulat recurs reclamantul, considerând-o nelegală și netemeinică pentru mai multe considerente:
Astfel, recurentul a arătat că instanța de apel prin hotărârea pronunțată i-a înrăutățit situația în propria cale de atac, aceasta a refuzat prelungirea probatoriilor în mod nejustificat în ceea ce privește efectuarea unei noi expertize de către un nou expert, a respins cererea formulată în sensul ca expertul ce a efectuat lucrarea să justifice de ce nu poate întocmi varianta pe care el a propus-o, a respins obiecțiunea legată de inechitatea loturilor efectuate de către același expert.
Având în vedere criticile sus menționate, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, modificarea deciziei pronunțate de instanța de apel, întrucât în cauză sunt incidente nulitățile prev. de art.304 pct.9 cod pr. civilă, hotărârea pronunțată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
La termenul de soluționare a recursului declarat, recurentul prin apărător, a invocat un motiv de casare de ordine publică, respectiv faptul că s-au omis de către instanțe introducerea în cauză a soției supraviețuitoare a defunctului,.
Pe fondul cauzei, recurentul a făcut o dezvoltare a tuturor criticilor formulate, depunând la dosar o variantă de partajare a bunurilor imobile, în raport de evaluările făcute de către expertul, variantă care este conformă cu disp.art.741 cod civil, care prevăd că "partajarea bunurilor trebuie să se facă pe cât posibil, în natură", iar în cauza de față există suficient teren pentru ca împărțirea să se efectueze în acest fel, fără stabilirea unor sulte împovărătoare.
De asemenea, recurentul a mai arătat că, la instanța de fond, a existat o înțelegere între părți cu privire la terenul extravilan, iar expertul numit în cauză a întocmit o variantă de lotizare potrivit dorinței lor, toate aceste aspecte nu au fost analizate de către instanțele anterioare.
Referitor la acest motiv de ordine publică invocat de către recurent, intimata prin apărător a invocat la rândul său excepția nulității recursului, întrucât recurentul nu s-a conformat dispozițiilor art.3021cod pr.civilă, în sensul de a fi precizat în cererea sa și acest aspect.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, așa cum au fost prezentate mai sus, reține următoarele:
Cât privește motivul de ordine publică invocată de recurent, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată având în vedere că disp.art.304 pct.5 cod pr. civilă prevăd că "modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității prevăzute de art.105 alin.2 cod pr. civilă ".
Având în vedere cele arătate și analizându-se evoluția cauzei încă de la instanța de fond, curtea apreciază că într-adevăr în cauză nu a fost citată soția supraviețuitoare a defunctului, și drept consecință hotărârile pronunțate au fost date cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fiind incidente dispozițiile art.304 pct.9 cod pr. civilă.
Drept urmare, în baza dispozițiilor art.312 cod pr.civilă, urmează a se admite recursul declarat de reclamant, a se casa ambele hotărâri și a se trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Buzău, pentru ca soluționarea acesteia să se efectueze în contradictoriu cu toate părțile implicate în proces.
Ca o consecință a examinării cu prioritate a excepției de ordine publică, fără a se mai putea analiza și celelalte aspecte de fond ale cauzei, motivele de recurs formulate, în conformitate cu disp.art.315 cod pr.civilă, cu ocazia rejudecării, instanța de fond va avea în vedere, pe lângă aspectele menționate mai sus și toate apărările pe care părțile înțeleg să și le formuleze cu ocazia susținerilor lor, în vedere pronunțării unei soluții legale și temeinice.
Referitor la excepția nulității recursului, invocată de către intimată, Curtea apreciază că aceasta este nefondată, urmând a fi respinsă ca atare, având în vedere că recursul declarat de către recurentă a fost motivat în fapt și în drept, nefiind incidente disp.art.303 și art.306 pct.1 cod pr. civilă, motivul de ordine publică putând fi invocat în orice fază procesuală, fiind obligatoriu pentru instanță, în sensul pronunțării asupra acestuia cu prioritate până la închiderea dezbaterilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
Respinge excepția nulității recursului formulată de intimata pârâtă.
Admite recursul formulat de reclamantul, domiciliat în P,- B,. B,. 17, Cod poștal -, Județ P împotriva deciziei civile nr.343 pronunțată la 17 noiembrie 2008 de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu pârâta, domiciliată în P, str.-. -,. 4.. 52, Cod poștal -, Județ
Casează decizia sus menționată și sentința civilă nr.1297 din 14 martie 2006 pronunțată de Judecătoria Buzău și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Buzău.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
- - - - - -
Grefier,
Red.tehnodact.AP/CC
3.ex.09.02.2009
apel.1113/2006 Trib.
apel.;
fond.8239/2005 Jud.
fond.
operator date cu caracter personal
notificare nr.3120
Președinte:Mioara Iolanda GrecuJudecători:Mioara Iolanda Grecu, Aurelia Popa Elena
