Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1199/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1654/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1199
Ședința publică de la 29.09.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 2: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentele reclamante -. și, precum și de către recurenta pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 95 din 27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași -Secția Civilă, în contradictoriu cu intimatele pârâți și.
are ca obiect - succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenta reclamantă -. în nume propriu și în calitate de avocat al recurentei reclamante și al recurentei pârâte, în baza împuternicirii avocațiale nr. 39-46439 din 28.09.2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar, intimatul pârât personal și asistat de avocatul, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 31.08.2009, eliberată de Baroul București (fila 28 dosar), lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură al instanței la data de 22.09.2009, a unei întâmpinări formulată de către intimatul pârât, cu copii pentru comunicare.
Avocatul recurentelor depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, aplicând și un timbru judiciar în valoare de 0,30 lei, pe care instanța le anulează.
Solicită comunicarea întâmpinării depuse la dosar și acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de apărările formulate de partea adversă.
Curtea comunică avocatului recurentelor un exemplar al întâmpinării depuse la dosar.
Avocatul intimatului pârât solicită ca reprezentantul recurentelor să precizeze numele persoanei care a semnat declarația de recurs, existentă în dosarul cauzei la fila 7. Solicită să se consemneze faptul că această declarație este semnată de o singură persoană, deși, în conținutul cererii apar menționate un număr de 3 persoane care înțeleg să exercite calea de atac a recursului și anume -., și. Precizează că înțelege să aibă această poziție pentru aflarea adevărului și fără a tinde la invocarea vreunei excepții procesuale și pentru regularitatea cererilor depuse.
Avocatul recurentelor precizează că declarația de recurs de la fila 7 este semnată de reclamanta.
Curtea, după deliberare, observând că motivele și cererea de recurs de la filele 2-6 dosar, cele care investesc instanța, sunt semnate de toate cele 3 recurente, apreciază că este legal sesizată în cauză și din punct de vedere formal.
Avocatul recurentelor reiterează cererea privind acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Avocatul intimatului pârât, având cuvântul asupra cererii formulate, arată că nu se opune la amânarea cauzei.
Curtea având în vedere obiectul dosarului și soluția pronunțată de instanța de apel, faptul că prin întâmpinare nu se invocă excepții procesuale de fond sau de procedură dispune strigarea cauzei la ordine pentru a da posibilitate apărătorului ales al recurentelor să ia cunoștință de conținutul întâmpinării.
La reluarea cauzei răspund aceleași pârâți.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Recurenta reclamantă -. în nume propriu și în calitate de avocat al recurentei reclamante și al recurentei pârâte, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, desființarea hotărârii recurate în sensul menținerii sentințe instanței de fond, având în vedere următoarele considerente:
Consideră că hotărârea instanței de apel nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția dată. Mai mult decât atât, se pronunță pe o cerere care nu există în dosar, menționând " nu rezultă din dosar care este masa supusă partajării și dacă există și un pasiv".
Nu a existat o cerere introductivă în acest sens. Din așa zisa motivare a instanței de apel, nu rezultă ce sarcină îi revine instanței de fond în eventualitatea în care s-ar menține această decizie de casare cu trimitere spre rejudecare. Având în vedere înscrisurile depuse la dosar pentru dovedirea calității succesorale, a cotelor, precum și a masei succesorale, precum și necontestarea de către cei doi intimați pârâți a dezbaterilor succesorale de pe urma celor 3 defuncți, așa cum s-a cerut de către reclamante și cum s-a redat în considerentele și dispozitivul instanței de fond, nu înțelege ce argumente și ce detalieri ar trebui să aducă prima instanță în ceea ce privește dezbaterea succesorală.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că intimații pârâți și au formulat apel în ceea ce privește lotul care i-a reveni fiecăruia dintre ei, considerând că au fost vătămați în repartizarea acestor loturi, însă, fără a preciza în ce constă vătămarea suferită.
Pe tot parcursul procesului cei doi intimați pârâți au avut o atitudine pasivă, prezentându-se sporadic la termenele de judecată acordate în cauză, cât și prin nesolicitarea de probe și neformularea nici măcar a unei întâmpinări. Astfel, în cursul judecății în fond, s-a efectuat o expertiză în vederea lotizării și stabilirii eventualelor sulte, ulterior, s-a efectuat și o completare la raportul de expertiză, dar, intimații nu au înțeles să formuleze nici un fel de obiecțiuni, instanța făcând aplicarea dispozițiilor art.212 Codul d e procedură civilă. Cu toate acestea, la ultimul termen de judecată, intimatul pârât s-a prezentat în instanță, solicitând invalidarea raportului de expertiză.
Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței nr. 23/28.09.2009, pe care o depune la dosar.
Avocatul intimatului pârât solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, având în vedere următoarele:
Instanța de apel a respectat și aplicat, în mod legal și temeinic, dispozițiile legale incidente în cauză având în vedere că prima instanță nu a motivat nici una din măsurile dispuse și nici nu rezultă în ce condiții s-a împărțit masa succesorală, hotărârea atacată fiind motivată în fapt și în drept. În mod corect, a constatat că nu s-a motivat de ce a fost omologat raportul de expertiză conform lotizării propuse de expert, deși acestuia nu i s-au comunicat care sunt cotele succesorale. De asemenea, din înscrisurile dosarului nu rezultă care este masa supusă partajării și dacă există un pasiv.
Nu poate fi reținută nici critica referitoare la faptul că instanța de apel s-a pronunțat pe o cerere care nu există la dosar. Astfel, din petitul cererii introductive se poate observa că reclamantele au solicitat, printre altele, să se constate că masa succesorală se compune din: teren intravilan (7800 mp), teren extravilan (menționând mai multe suprafețe de teren în acest sens), precum și o suprafață de teren care este plantată cu de vie.
Totodată, nu este fondată nici motivul de recurs prin care recurentele afirmă că "părților din prezentul dosar nu li s-a adus atingere dreptului lor la moștenire și implicit nu li s-a cauzat vreo vătămare ce ar duce la nulitatea hotărârii", din moment ce nu au fost stabilite și nu se cunosc cotele succesorale, având în vedere că la dosar nu există certificate de moștenitor.
Solicită obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1200 lei, reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanței nr. 64/03.09.2009, dovadă care este anexată împuternicirii avocațiale.
Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oltenița, la data de 2.07.2007, sub nr-, reclamantele -. și (fostă ) au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâții, și, să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei, decedată la data de 11.04.1972, cu ultimul domiciliu în oraș, sat, jud. C; că masa succesorală rămasă de pe urma acestei defuncte se compune din suprafața de 3 ha și 7 800. înscrisă în titlul de proprietate nr. 90141/6.03.1996, obținută prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr. 18/1991, precum și că moștenitorii acceptanți ai defunctei sunt G și, prin reprezentarea tatălui lor, fiul defunctei, predecedat la data de 28. 09. 1962.
În continuare, și au solicitat să se constate deschisă succesiunea pe de urma defunctului, decedat la 28.09.1962, cu ultimul domiciliu în, sat, jud. C; că masa succesorală rămasă de pe urma acestui defunct se compune din: a) moștenirea de pe urma defunctei, culeasă, prin reprezentare, de către fiii acesteia, respectiv nepoții lui, numiții G și; b) imobilul construcție, dobândit în timpul căsătoriei cu soția supraviețuitoare, imobil construit în anul 1947 și compus din 6 camere plus dependințe, situat în, satul, jud. C, vecini fiind și; că masa succesorală de la pct. a) a fost culeasă, prin reprezentarea defunctului (predecedat mamei sale ), conform legii, numai de către fiii acestuia, numiții G și, iar, pentru masa succesorală de la punctul b), moștenitorii acceptanți ai defunctului sunt G, în calitate de fiu, în calitate de fiică și, în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin cel de-al treilea capăt al cererii, reclamantele au solicitat să se constate: deschisă succesiunea de pe urma defunctului G, decedat la data de 5. 05. 2005, cu ultimul domiciliu în, sat, jud.; întinderea masei succesorale rămase de pe urma acestui defunct, care se compune din cota de din moștenirea defunctei A (culeasă prin reprezentarea lui, predecedat mamei sale ) și din moștenirea culeasă de pe urma defunctului, respectiv, construcția dobândită de și, în timpul căsătoriei lor, formată din 6 camere și dependințe; calitatea de moștenitori a numiților -., lvanov, fiice, - fiu, - soție supraviețuitoare.
În continuare, reclamantele au mai solicitat să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei (fostă ), soție supraviețuitoare a defunctului, decedată la 24.06.2006; - compunerea masei succesorale, rămase de pe urma acestei defuncte, compusă din cota de din imobilul - construcție, dobândit, ca bun comun, în timpul căsătoriei cu; cota de moștenire ce i se cuvine defunctei (fostă ), moștenire culeasă de pe urma defunctului soț, în calitate de soție supraviețuitoare (cota acesteia este de din din același imobil construcție, descris mai sus); calitatea de moștenitori a numiților fiică, -., (fostă ) și - nepoți de fiu, care vin, prin reprezentarea tatălui lor, G, fiul defunctei, predecedat acesteia.
În final, reclamantele au solicitat partajul și ieșirea din indiviziune, potrivit cotelor succesorale, asupra terenurilor extravilane, suprafeței primite în intravilan și imobilului - construcție, cu destinație de locuință.
Prin sentința civilă nr. 2748/19.11.2008, Judecătoria Oltenițaa admis cererea formulată de reclamantele -. și lvanov (fostă ), a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei, decedată la data de 11.04.1972, cu ultimul domiciliu în sat, oraș, jud.; a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 28.09.1962, cu ultimul domiciliu în sat, oraș, jud.; a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului G, decedat la data de 05. 05. 2005, cu ultimul domiciliu în sat, oraș, jud. C; a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctei (fostă ), decedată la data de 24. 06. 2006, cu ultim domiciliu în sat, oraș, jud..
Instanța a constatat că moștenitori ai defuncților menționați sunt părțile din proces.
A omologat suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de expert tehnic judiciar, specialitatea topografie, inginer.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților din proces, dispunând partajarea astfel: 1. reclamantele -. și vor deține (în indiviziune, conform dorinței lor) suprafața de 706, 46 mp, teren intravilan, situată în orașul, sat, jud., în cvartalul 14, P 48,49, lot nr. 1, având vecinătățile: N - (29, 15 + 16,68 ), E - stradă (10,74 ), S-, (19,62 + 32,81 ), V - (10,67m), cu o valoare de circulație de 13140 lei.
A atribuit reclamantei -. suprafața de 5680 mp, repartizată astfel: 5000 mp, teren arabil extravilan, situată în orașul, sat, jud., în T - 32, P - 44/1, având ca vecinătăți: N -, E- drum, S -, irigație; suprafața de 680 mp, arabil și hibridă extravilan, în, sat, jud. C, în T - 14, P - 16/4, 17/4, având vecinătățile: N - drum, E -, S - FI., V -.
A atribuit reclamantei suprafața de 5680 mp, repartizată astfel: suprafața de 5000 mp, arabil extravilan, situată în oraș, sat, jud., în T - 32, P - 44/2,având vecinătățile: N - -., E -drum, S - G; suprafața de 680 mp, arabil și hibridă extravilan, situată în orașul, sat, jud., T -14, P - 16/3, 17/3, având vecinătățile: la - drum, la E- -., la -.
A atribuit pârâților și (în indiviziune) suprafața de 899,15 mp, teren intravilan, în orașul, sat, jud. C, în cvartalul 14, P - 48, 49, lot nr. 2, având vecinătățile: N - -., (19,62 + 32,81 ), E - stradă (35,31 ), S - lliescu (18,04 + 22,88 +25,98 ), V - (5,00. ).
A atribuit pârâtei suprafața de 4984 mp, repartizată astfel: 4304 mp, teren arabil extravilan, în orașul, sat, jud., în T -26, P - 64/2, având vecinătățile: N -, E - drum, S -, V - antenă irigație; suprafața de 680 mp, arabil și hibridă extravilan, în oraș, sat, jud., având vecinătățile: N - drum, E - lvanov, S - FI., V -, situată în T -14, P- 16/2, 17/2.
A atribuit pârâtului suprafața de 4984 mp, repartizată astfel: suprafața de 4304 mp, arabil extravilan, în oraș, sat, jud., în T - 26, P - 64/1, cu vecinătățile: N - moștenitorii lui G, E - drum, S -, V - antenă irigație; suprafața de 680 mp, arabil și vie hibridă, extravilan, în oraș, sat, jud., în T - 14, P- 16/1, 1711, cu vecinătățile: N - drum, E -, S - FI., V - FI.,
A atribuit pârâtei suprafața totală de 15.000 mp, arabil extravilan, situată în oraș, sat aprozi, jud. C, în T - 21/1, P - 65,66, având vecinătățile: N - moștenitorii lui, E - antenă irigație, S -, V -drum.
Valoarea loturilor atribuite este următoarea: a) 10.318 lei, pentru reclamanta -.; b) 10.318 lei, pentru reclamanta; c) 10.318 pentru pârâta; d) 11.692 lei, pentru pârâtul; e) 11.692 lei, pentru pârâta.
Pentru egalizarea loturilor, a obligat pârâta să plătească 802 lei (sultă) către pârâta; a obligat pârâta să plătească 286 lei (sultă) către reclamanta -.; l-a obligat pe pârâtul să plătească 802 lei (sultă) către pârâta; a obligat pârâtul la plata sumei de 286 lei (suItă) către reclamanta, instanța luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că moștenitori ai defuncților menționați sunt părțile din proces; a omologat suplimentul la raportul de expertiză tehnică judiciară, efectuat în cauză de expert tehnic judiciar, specialitatea topografie, inginer și a dispus ieșirea din indiviziune a părților, conform lotizării expertului.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel pârâții și.
Prin decizia civilă nr. 95A/27.05.2009, Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în baza art. 297 Cod procedură civilă, a admis apelul declarat de apelanții-pârâți și, a desființat hotărârea apelată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond nu a motivat absolut nici una din măsurile dispuse, nerezultând condițiile în care s-a împărțit masa succesorală.
Astfel, în raport cu prevederile art. 261 și art. 297 Cod procedură civilă, motivarea este supusă desființării, dacă nu cuprinde explicit motivele admiterii sau respingerii fiecăreia din cererile făcute prin acțiune, dacă nu se examinează probele și nu se răspunde la toate apărările formulate de părți, deoarece, în lipsa acestora, instanța de apel nu poate analiza temeinicia și legalitatea hotărârii atacate.
Or, în cauză, instanța de fond s-a mulțumit să consemneze o singură concluzie, respectiv aceea că acțiunea este întemeiată, dar nu a motivat de ce este așa, nu a consemnat de ce a omologat raportul expertiză, conform lotizării propuse de expert, deși acestuia nu i s-a comunicat care sunt cotele succesorale, din dosar, nerezultând care este masa supusă partajării și dacă există și un pasiv succesoral.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantele -., și, solicitând admiterea recursului, "desființarea" deciziei apelate și menținerea sentinței instanței de fond, ca legală și temeinică.
În dezvoltarea criticilor, recurentele au arătat, în esență, că instanța de apel nu a respectat dispozițiile art. 261 Cod procedură civilă, motivându-și decizia într-o singură frază și pronunțându-se pe o cerere care nu există în dosar, respectiv cea a constatării existenței unui pasiv succesoral, soluția de desființare a sentinței instanței de fond, detaliat motivată, fiind nelegală, în raport de dispozițiile art. 297 Cod procedură civilă.
În ceea ce privește dezbaterea succesorală de pe urma defuncților și G, recurentele au arătat că nu s-a contestat calitatea succesorală a părților din prezentul dosar, masa succesorală fiind cea indicată de către reclamantă prin acțiune și reluată de către instanța de fond în sentința pronunțată, de asemenea, necontestată, iar, în cauză, nu există un pasiv succesoral, de pe urma niciunui defunct.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, cererea de recurs fiind legal timbrată.
Intimatul a formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și obligarea recurentelor la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea întâmpinării, intimatul a arătat că instanța de apel a aplicat, în mod legal și temeinic, dispozițiile legale incidente în cauză, întrucât absența motivării hotărârii primei instanțe a făcut imposibil controlul judiciar în apel, soluția legală fiind aceea a desființării sentințe pronunțate de instanța de fond și trimiterii cauzei spre rejudecare.
În etapa procesuală a recursului, nu a fost administrată proba cu înscrisuri noi, în sensul art. 305 Cod procedură civilă, avându-se în vedere natura soluției pronunțate.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În considerarea motivului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 7, teza I Cod procedură civilă -când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină- Curtea reține că, în conformitate cu art. 261 Cod procedură civilă, care reglementează conținutul hotărârilor judecătorești, hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, ca și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților (pct. 5), nerespectarea acestor condiții determinând nulitatea hotărârii, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
conținutul obligatoriu al hotărârii judecătorești, hotărâre care semnifică "rostirea dreptului" (iuris dictio), legiuitorul statornicește faptul că aceasta reprezintă concluzia formulată la un demers având ca obiect o situație juridică litigioasă, dar și consacrarea unei stări de drept definitive sau irevocabile, după caz, prin forța ce îi este atașată actului, sub denumirea de "autoritate de lucru judecat" sau "putere de lucru judecat".
Stabilind că suntem în prezența unei hotărâri ce consacră un deznodământ juridic, și care ar trebui să se bucure de o prezumție de validitate, aceasta nu poate fi decât consecința unui silogism, "motivele de fapt și de drept" la care se referă art. 261, pct. 5 Cod procedură civilă constituind elementele acestui silogism, premisele de fapt și de drept care au determinat o anumită soluție și care trebuie să constituie o motivare pertinentă, întemeiată, omogenă, concretă și convingătoare.
Procedând, cu prioritate, la analiza modului în care instanța de fond a respectat dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod proc. civ. prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei, Curtea constată că instanța de fond nu a respectat, în mod cumulativ, aceste dispoziții legale, ca și cele care reglementează procedura partajului judiciar, întrucât nu a stabilit cine sunt moștenitorii, în ce calitate și în ce modalitate vin aceștia la moștenire, luându-se în considerare existența concomitentă a mai multor succesiuni, masa succesorală și valoarea acesteia, eventualele datorii și creanțe ale moștenitorilor fată de defuncți, cota-parte ce se cuvine fiecăruia dintre copărtași. Astfel, numai după ce aceste elemente vor fi fiind stabilite, se puteau realiza operațiunile concrete de partajare, prin stabilirea loturilor, atribuirea lor și a sultelor corelative.
Constatând că instanța de fond nu a analizat apărările și probatoriile ambelor părți, nu a expus propriile argumente, ca elemente ale silogismului juridic deja evocat, nu a respectat dispozițiile legale care reglementează procedura partajului judiciar, Curtea apreciază, în acord cu tribunalul, că instanța de fond a procedat la o judecată formală, pronunțând, în consecință, o hotărâre care nu respectă dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, și care nu face posibilă exercitarea controlul judiciar de legalitate de către instanța de apel, astfel încât sunt pe deplin incidente dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă. Realizând această constatare, Curtea nu poate fi de acord cu argumentele recurentelor, conform cărora tribunalul nu și-ar fi motivat propria hotărâre, câtă vreme concluzia esențială a acestuia a fost aceea că, în absența motivării de către instanța de fond a măsurilor dispuse și a condițiilor în care s-a împărțit masa succesorală, nu poate exercita controlul judiciar, iar instanța de recurs a dezvoltat propriile argumente în susținerea acestei soluții, care vor fi opozabile instanței de fond și care determină inutilitatea examinării argumentelor expuse de recurente, în susținerea opiniei, conform căreia soluția pronunțată de instanța de fond, bazată pe expertiza dispusă în cauză, este legală și temeinică.
In acest punct, Curtea consideră necesar să precizeze că motivarea hotărârilor judecătorești reprezintă, de asemenea, un element al dreptului la un proces echitabil, în materie civilă, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o garanție împotriva arbitrariului, ce s-ar putea crea prin absența evocării rațiunilor ce au determinat o anumită soluție, astfel încât, fără a fi necesar a se răspunde fiecărui argument de fapt invocat de părți, instanța nu se poate limita la a relua, în mod unilateral, concluziile părților și trebuie să examineze, în mod real, problemele esențiale ce i-au fost supuse judecății (a se vedea, în acest sens, cauzaAlbina contra României,hotărârea din 28 aprilie 2005).
Pentru considerentele expuse, Curtea, constatând că nu sunt operante motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentele-reclamante și și de către recurenta-pârâtă, împotriva deciziei civile 95A/27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
În temeiul art. 274 alin. 1 coroborat cu art. 298 și art. 316 Cod procedură civilă, Curtea le va obliga pe recurente la plata sumei de 1200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 64/3.09.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentele-reclamante -., și de către recurenta-pârâtă, împotriva deciziei civile nr. 95A/27.05.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți și.
Obligă pe recurente la 1200 lei cheltuieli de judecată către intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
--- - --- - - -
GREFIER,
Red.
Tehnodact.,/.IC.
2 ex./ 21.10.2009
Tribunalul Călărași - Civ. -
Jud. Oltenița - Civ. -
Președinte:Bianca Elena ȚăndărescuJudecători:Bianca Elena Țăndărescu, Simona Gina Pietreanu
