Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 1323/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (1894/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECȚIA A III-A CIVILĂ
SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.1323
Ședința publică de la 15.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristian Olteanu
JUDECĂTOR 2: Ilie Mari -
JUDECĂTOR 3: Ionelia Drăgan
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții - pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, împotriva deciziei civile nr.794/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
Obiectul pricinii - succesiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata - reclamantă, personal și asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/15.10.2009, emisă de Baroul București - Cabinet Individual (pe care o depune), lipsind recurenții - pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE REPREZENTAT PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că, prin serviciul registratură, la data de 29.09.2009, recurentul - pârât Municipiul B prin Primarul General, a făcut dovada achitării taxei judiciare, în cuantum de 4 lei, potrivit ordinului de plată nr. 3800/08.09.2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, precum i s-a pus în vedere prin rezoluția administrativă.
Curtea, având în vedere obiectul cauzei și față de faptul că la data de 17.08.2009, pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice a înțeles să declare recurs, constată că acesta nu datorează taxă judiciară, potrivit dispozițiilor art.17 din Legea nr.146/1997.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul cererilor de recurs.
Intimata - reclamantă, prin avocat, solicită respingerea recursurilor și menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică.
Susține că s-a făcut dovada în sensul că, defuncta nu are moștenitori, iar reclamanta stăpânește imobilul în cauză din anul 1953, apreciind astfel că succesiunea este vacantă.
În opinia sa, calitatea în primirea moștenirii este deținută de Statul Român, dar Municipiul B prin Primarul General fiind administratorul construcției, acesta din urmă are calitate procesuală activă.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 B la data de 21.11.2005 sub nr- (număr în format vechi 15871/2005) reclamanta a chemat în judecata pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul B prin Primarul General, solicitând să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctei, să se constate că masa succesorală este formată din imobilul situat în B,-, sector 6, compus din teren în suprafață de 383 mp și construcția edificată pe acesta, precum și să se constate vacanța succesorală de pe urma acestei defuncte.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că stăpânește imobilul respectiv din anul 1953 și până în prezent, prin joncțiunea posesiei sale cu cea a antecesorilor săi care au cumpărat imobilul de la numita. Aceasta din urmă nu are moștenitori legali, astfel încât succesiunea rămasă de pe urma sa este vacantă, Statul Român prin Ministerul Finanțelor având calitatea de a culege această succesiune.
Prin sentința civilă nr.5693/04.06.2008, Judecătoria Sectorului 3 Baa dmis acțiunea, a constatat deschisă succesiunea defunctei, decedată la data de 05.04.1976, a constatat vacantă succesiunea rămasă de pe urma defunctei, a constatat că masa succesorală se compune din imobilul situat în B,-, sector 6, format din teren în suprafață de 385 mp și construcția edificată pe acest teren.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 05.04.1976 a decedat numita, decesul acesteia fiind înregistrat în Registrul Stării Civile al Primăriei Sectorului 2 B sub nr.445 (00).
Potrivit adresei nr.3305/03.04.2008 emisă de camera Notarilor Publici B nu s-a înregistrat nicio cerere pentru deschiderea procedurii succesorale privind pe defuncta (fila 27).
Prin contractul de vânzare cumpărare nr.18673/1947 a devenit proprietara terenului în suprafață de 385 mp situat în parcela nr.13 situată în perimetrul comunei Militari, str.- (filele 17-19).
Din adresa nr.-/29.04.2008 emisă de Serviciul din cadrul Primăriei Municipiului B rezultă că actuala str.- din B, sector 6 purtat anterior anului 1981 denumirea de str.- (fila 35).
Din raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat în dosarul nr.2800/2005 rezultă că pe terenul situat în B,- se afla o construcție având o suprafață utilă de 21,79 mp.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Municipiul B prin Primar General, înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, la data de 03.09.2008, sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de apel, apelantul - pârât a arătat următoarele:
Succesiunea vacantă se deschide la solicitarea reprezentantului statului. Mai mult decât atât dreptul statului curge de la data deschiderii succesiunii.
Reclamanta nu face dovada că ultimul proprietar al imobilului în litigiu ar fi statul, cu atât mai mult cu cât uzucapiunea curge față de ultimul proprietar.
Mai mult decât atât, uzucapiunea, invocată în cauza de față drept temei juridic al cererii, reprezintă un mod original de dobândire a proprietății prin care se constituie dreptul de proprietate în patrimoniul posesorului unui lucru, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra lucrului în temeiul și condițiile prevăzute de lege.
De asemenea, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată în calitate de pârât și persoana obligată prin raportul juridic născut între părți fondat pe un act sau un fapt juridic.
În speță această identitate nu există, instituția apelantă nefiind parte în nici un act translativ de proprietate.
Mai mult decât atât, chiar dacă instanța de fond a constatat vacanța succesorală, imobilul în litigiu nu avea cum să treacă în proprietatea statului atât timp cât aceasta, prin organele sale de specialitate, nu a acceptat masa succesorală.
Împotriva încheierii din 04.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 3 B a declarat apel Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, arătând că în mod eronat instanța nu a stabilit, în concret, și persoana care moștenește bunurile cuprinse în masa succesorală, impunându-se lămurirea și interpretarea dispozitivului sentinței civile, în scopul valorificării ulterioare a dreptului recunoscut.
Prin decizia civilă nr.794/10.06.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins excepția tardivității apelului declarat de Statul Român împotriva încheierii din 04.02.2009 a Judecătoriei Sectorului 3 B, a respins, ca nefondate, apelurile declarate și a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată.
A reținut tribunalul că încheierea prin care a fost respinsă cererea de îndreptare a erorii materiale, promovate de Statul Român prin Ministerul Finanțelor, nu a fost comunicată acestuia, astfel încât apelul este declarat în termen.
În privința apelului declarat de pârâtul Municipiul B prin Primarul General, se constată că criticile formulate vizează o eventuală uzucapiune, ceea ce excede obiectului cererii introductive; până la momentul constatării vacanței succesorale nu se poate vorbi de un drept de proprietate al apelantului, dat fiind că statul devine proprietar asupra bunurilor doar după constatarea vacanței succesorale, ce poate fi solicitată de orice persoană interesată spre a se pune capăt incertitudinii legate de situația juridică unor imobile, urmare a lipsei de diligență a statului.
Statul nu are un drept de opțiune în privința acceptării succesiunii, legea stabilind imperativ obligația sa de preluare în proprietate a bunurilor succesorale în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari (art.680 Cod civil).
În legătură cu apelul promovat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a reținut că hotărârea pronunțată nu cuprinde dispoziții contradictorii, trecerea în proprietatea statului a bunurilor de referință realizându-se în temeiul legii (art.680 Cod civil).
În procesele având un astfel de obiect statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice (art.5 din HG nr.1669/2008), iar bunurile succesorale trec, în final, în proprietatea unității administrativ teritoriale corespunzătoare, adică a Municipiului B (art.20 - 21 din Legea nr.215/2001, art.18 din Legea nr.18/1991 și prevederile Legii nr.213/1998).
Împotriva deciziei au promovat recurs pârâții Municipiul B prin Primarul General și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, criticând soluția pentru nelegalitate.
1) Invocând prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurentul Municipiul B prin Primarul General susține că în mod greșit a fost soluționată excepția lipsei calității sale procesuale pasive, dat fiind că într-o atare ipoteză, respectiv a inexistenței moștenitorilor legali sau testamentari, cel care culege succesiunea în virtutea unei proceduri speciale este statul (OG nr.128/1998, modificată prin Legea nr.318/2002).
Precizează recurentul că potrivit art.5 din OG nr.128/1998, modificată și completată, bunurile care au trecut în proprietatea privată a statului se valorifică de Ministerul Finanțelor Publice prin organele sale teritoriale; conform art.3 (1) pct.37 din HG nr.18/2001, Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, iar art.75 (3) din Legea nr.36/1995 stabilește că în cazul succesiunilor vacante notarul public citează autoritatea competentă să preia bunurile.
2) Recurentul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice susține că decizia atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă); potrivit prevederilor art.5 (8) din HG nr.731/2007 (privind aprobarea Nomelor Metodologice de aplicare a OG nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea statului) în ipoteza succesiunilor ce urmează a fi declarate vacante, direcțiile generale ale finanțelor publice județene sau a Municipiului B reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații și sunt citate de notarii publici în cadrul procedurii succesorale, astfel încât, în speță, se impune cu necesitate lămurirea dispozitivului prin stabilirea moștenitorului bunurilor succesorale.
Examinând legalitatea deciziei din perspectiva criticilor formulate, Curtea apreciată că recursurile sunt nefondate.
1) În legătură cu recursul promovat de Municipiul B prin Primarul General, Curtea apreciază că au fost corect interpretate și aplicate dispozițiile legale menționate în cuprinsul motivelor formulate, astfel încât nu poate fi primită susținerea că decizia atacată a fost pronunțată cu aplicarea greșită sau încălcarea legii.
Obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv constatarea deschiderii succesiunii, componenței masei succesorale și a vacanței succesorale, impune, măcardin rațiuni de opozabilitate, asigurarea contradictorialității în raport cu Municipiul B prin Primarul General.
Este adevărat că în cazul succesiunilor vacante (în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari ai defunctului), bunurile ce compun masa succesoralătrec în proprietatea statului(art.680 Cod civil) și că, în cauzele având de obiect succesiunile ce urmează a fi declarate vacante, acesta este reprezentat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene sau a Municipiului
Pe de altă parte, însă, dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor succesiunii cu privire la care se solicită constatarea vacanței,se exercită efectivprin intermediul autorităților administrației publice locale (la nivelul descentralizat), aspect ce reiese fără putință de tăgadă din prevederile Legii nr.213/1998 privind regimul proprietății publice (art.12).
Or, din această perspectivă, interesul reclamantei este realizat sub aspectul cadrului procesual referitor la părți, prin păstrarea calității procesuale pasive a Municipiului B (unitate administrativ - teritorială).
2) Este, deopotrivă, nefondat recursul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Declarând vacantă succesiunea ce face obiectul procesului, în mod implicit judecata a stabilit că bunurile de referință trec în proprietatea statului (art.680 Cod civil), acesta culegând, astfel, moștenirea.
Din această perspectivă nu se poate aprecia că dispozitivul sentinței primei instanțe cuprinde prescripții contradictorii sau supuse echivocului, spre a putea fi susceptibil de lămurire conform normelor de procedură.
De altfel, așa cum s-a arătat, Municipiul B figurează în proces pentru satisfacerea criteriului de opozabilitate, ca mijlocitor al exercițiului dreptului de proprietate al statului asupra bunurilor succesiunii vacante, aspect ce rezultă ex lege (Legea nr.213/1998), sens în care este de prisos ca instanța să procedeze la particularitatea unei astfel de obligații în cuprinsul dispozitivului.
Corect a apreciat tribunalul asupra distincției întrecalitatea de reprezentantal statului ca subiect de drepturi și obligații în procesele având ca obiect succesiunile vacanteși cea de proprietaral bunurilor preluate ca urmare a declarării vacanței și pe care o exercită prin intermediul autorităților administrației publice locale.
În consecință, în baza art.312 Cod procedură civilă, cu referire la art.304 pct.9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenții - pârâți MUNICIPIUL B prin PRIMARUL GENERAL și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, împotriva deciziei civile nr.794/10.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
MARI
GREFIER
Red.
.
2 ex./11.03.2010
TB-4 -;
Jud.3 -
Președinte:Cristian OlteanuJudecători:Cristian Olteanu, Ilie, Ionelia Drăgan
