Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 297/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.297/2009-
Ședința publică din 19 februarie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Trif Doina
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurentul pârât cu domiciliul în -, nr. 24, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în -, nr. 3. județul B, cu intimații pârâți - ca a defunctului a lui, cu domiciliul în nr. 236 județul B, - ca a defunctului a lui, cu domiciliul în O- - etaj 1. 7 județul B, - - a defunctului a lui, cu domiciliul în B- -. 7 județul B, - a defunctului a lui, cu domiciliul în O nr. 11 - scara E. 48 județul B, domiciliat în, nr. 8, județul B, domiciliat în B,-, județul B, domiciliată în -, nr. 24, județul B, PRIMĂRIA, județul B, domiciliată în, nr. 385, județul B, domiciliat în, nr. 56, județul B, domiciliat în, nr. 3, județul B, domiciliată în, nr. 44, județul B, domiciliat în, nr. 14, județul B, cu domiciliul în, nr. 8, județul B, domiciliată în T,-/A, județul T, domiciliat în, nr. 12, județul B, domiciliat în, nr. 46, județul B, domiciliat în, nr. 26, județul B, domiciliată în, nr. 33, județul B, domiciliat în, nr. 11, județul B, domiciliat în, nr. 46, județul B, domiciliat în O, str. -, nr. 26, județul B, domiciliată în de, nr. 2. județul B, domiciliat în B, -,. 6,. A,. 1,. 6, județul B, domiciliat în, nr. 45 județul B, - - ca a defunctului, cu domiciliul în Pietroasa nr. 22 județul B, - ca a defunctului, cu domiciliul în O- - etaj 3. 8 județul B, - ca a defunctului, cu domiciliul în nr. 6 județul, împotriva deciziei civile nr. 1027/ din 06.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr.1621 din 15 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr.1938/2006, având ca obiect succesiune.
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 12 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii asupra recursului, concluzii cuprinse în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea, pentru data de 19 februarie 2009, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1621/15 decembrie 2006 Judecătoria Beiușa luat act că reclamantul a renunțat la capătul de cerere privind sistarea stării de indiviziune; a admis acțiunea reclamantului împotriva pârâților și, G, ambii succesori ai. - (pârâtul 10 din acțiune), G, în calitate de succesori ai., Primăria în reprezentarea Statului român reprezentând Asociația, a,; a admis în parte cererea reconvențională a reclamantului reconvențional cu privire numai la intoducerea în masa succesorală a cotei de 3200/- părți din imobilul cu nr..703/1 din CF 2; a stabilit că masa succesorală rămasă în urma. decedat la 16 februarie1998 este formată din imobil nr.. 1660 din CF 2294, nr.. 1738, 1534, 1794, 1795, 1996 și 1997, cu cosdnt5ucțiile edificate pe ultimul teren, corespunzătoare numărului administrativ 24, toate înscrise în CF 703, nr.. 1753 din CF 680, cota de 820/1641 părți din nr.. 1390 din CF 974, cota de 700/6316 părți din nr.. 765, cota de 277/1802 părți din nr.. 1996 din CF 351, cota de 3318/6636 din nr.. 2029 din CF 795, cota de 3878/11761 din nr.. 1156 din CF 282, cota de 1662/3324 părți din nr.. 1820 din CF 773, cota de 2386/7158 părți din CF 623, cota de 1640/3280 părți din nr.. 2050 din CF 449, cota de 1486/7431 părți din nr.. 1802 și cota de 1561/3122 părți din nr.. 1836 și cota 1299/2597 părți din nr.. 2033, toate trei din CF 767, cota de 8613/17013 părți din nr.. 2025 din CF 549, cota de 100/593 părți din nr..1332 din CF 768 și cota de 3200(/- părți din nr.. 703/1 din CF 2.
Judecătoria Beiușa mai stabilit că vocație succesorală la această masă succesorală are reclamantul și pârâtul reclamant reconvențional în cotă de părți împreună, în calitate de fii, în cote egale, și pârâta în cotă de parte în calitate de soție supraviețuitoare; a dispus întabularea drepturilor în CF, a obligat pe pârâtul la plata sumei de 150 RON și pe pârâta la plata sumei de 100 RON, cheltuieli de judecată, pe fond și căi de atac, către reclamantul.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că imobilele indicate în acțiunea principală cât și cele indicate în acțiunea reconvențională au format proprietatea., dreptul de proprietate fiind înscris în CF, cu privire la aceste imobile existând un acord între reclamant și pârâții și, ceilalți pârâți din acțiunea principală neavând interes în cauză.
Referitor la capătul de cerere formulat de recl. reconv. a reținut din probele administrate că respectiva construcție a fost edificată numai de, fără contribuția pârâtului; a luat act de renunțarea reclamantului la capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal pârâtul, invocând următoarele motive: vătămarea apelantului în dreptul la apărare prin avocat din oficiu și la asistență juridică gratuită precum și a dreptului la o justiție imparțială, prin respingerea cererii de asistență juridică gratuită; limitarea dreptului la viață al apelantului prin obligarea sa la plata unor cheltuieli de judecată pe care nu are posibilitatea să le achite, nu i s-au dat de către instanță îndrumări cu privire la drepturile sale, cu toate că i s-a respins cererea de asistență juridică, a fost discriminat, fiind tratat în ședințele de judecată cu vrăjmășie, instanța greșit a separat cele două obiecte ale judecății și anume stabilirea masei succesorale și sistarea indiviziunii, s-a arătat că în mod nejustificat cererea sa de audiere a numitei, care cunoaște împrejurările cauzei, judecătorul a consemnat greșit în încheierea de ședință că apelantul ar avea și alte venituri în afară de cele arătate de către el, nu s-a respectat egalitatea părților în fața legii, greșit s-a consemnat în încheierea de ședință că părțile au formulat concluzii scrise, s-a dactilografiat greșit în pag. 2 hotărârii numele său și greșit s-a consemnat în hotărâre că martorii ar fi declarat că numai a construit imobilul de la nr. 3.
A invocat și faptul că instanța nu a ținut cont de TP nr.1227/99 din care reiese că imobilul de la nr. 3. cu cota de 0227/1802 părți teren din. 1995 face parte din masa succesorală totală iar față de împrejurarea că reclamantul a renunțat la un capăt de cerere, apelantul nu a cunoscut dreptul său de a cere obligarea acestuia la cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.1027/A din 6 decembrie 2007, Tribunalul Bihora respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul în contradictoriu cu intimații G, PRIMĂRIA, și G, împotriva sentinței civile nr.1621 din 15 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Beiuș, pe care a păstrat-o în totalitate.
A fost obligat apelantul să plătească intimatului suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, apelul este o cale de atac ce duce la rejudecarea pricinii în fond, iar efectul devolutiv al apelului constă în posibilitatea pe care o au părțile de a supune judecării în apel litigiul dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt și de drept ce au fost indicate în primă instanță, astfel, art.292 Cod procedură civilă permite părților să se folosească în instanța de apel d e mijloacele de apărare și dovezile invocate la prima instanță sau cele arătate în motivarea apelului, instanța putând încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.
Prin urmare, instanța de apel a reținut că, în baza caracterului devolutiv al apelului, apelantul pârât ar fi avut posibilitatea legală de a solicita administrarea probelor invocate prin probele de apel, în această fază procesuală.
Cu toate că apelantului i s-a asigurat asistență juridică gratuită prin avocat desemnat de Baroul avocaților, în conformitate cu dispozițiile art.75 alin.2 Cod proc. Civilă, cu ocazia dezbaterii în fond a apelului, în ședința publică din 8 noiembrie 2007, s-a reținut de tribunal că, apelantul prin avocat nu a înțeles să reitereze cererea de probațiune formulată prin motivele de apel, ci a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea audierii martorilor și pentru a i se asigura un apărător.
Întrucât cauzele de desființare a hotărârilor cu trimitere spre rejudecare primei instanțe sunt restrictiv prevăzute de dispozițiile art. 297 alin.1 Cod procedură civilă, iar motivul de desființare invocat de apelant, respectiv suplimentarea probațiunii nu este prevăzut printre acestea, instanța de apel a respins apelul formulat, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii.
De altfel, din analiza actelor și lucrărilor dosarului,tribunalul a constatat că instanța de fond a administrat probele solicitate de pârâtul apelant, iar hotărârea pronunțată este justă în raport de ansamblul probator.
S-au apreciat de instanța de apel, nefondate criticile apelantului referitoare la neincluderea în componența masei succesorale rămasă în urma defunctului decedat la data de 16 februarie 1998 imobilului - casă nouă situat la nr. administrativ 3., câtă vreme din coroborarea declarațiilor martorilor direcți, și (martorul pârâtului apelant), care au participat în mod nemijlocit la cele relatate, cu declarația pârâtei, dată în ședința publică din 26 ianuarie 2004, n prezența pârâtului, rezultând faptul că imobilul în litigiu sus arătat a fost ridicat de reclamantul în calitate de proprietar, între anii 1973 - 1974, acesta fiind cel care a procurat materialele, a plătit pentru executarea lucrărilor de construcții și locuiește în această casă, în timp ce apelantul împreună cu mama sa, ocupă casa veche construită de bunicii părților.
În ceea ce privește terenul în cotă de 0227/1802 mp. din. 1995 înscris în CF 351, instanța de apel a constatat că acesta a fost inclus în masa succesorală rămasă în urma defunctului.
În raport de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, Tribunalul a respins apelul formulat de pârâtul, ca nefondat.
În conformitate cu dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a apelantului, a fost obligat la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, timbrat cu suma de 25 lei- taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,45 lei, a declarat recurs apelantul, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei, rejudecarea cauzei au audierea martorilor propuși.
Prin motivele de recurs s-a invocat că, decizia nu corespunde adevărului, construcția din localitatea, nr.3. a fost ridicată în anii 1973-1974 prin contribuția tuturor membrilor familiei, locuind împreună. Bunicul a lucrat zi de zi, a ridicat și anexele, bunica a gătit pentru muncitori zilnic, tatăl a ridicat 2699 cubi și 56. cherestea folosită la construcție, uși, ferestre, a achitat în de V materialul lemnos necesar acoperișului. Mama i-a spus că a cumpărat cimentul din bani proveniți de munca ei, a soțului și ai lui, a gătit zilnic până la terminarea construcției.
El a încărcat pământul, a construit, văioaga, a doborât fire de brad pentru acoperiș, aspect cunoscut de, a cărat mortar meșterilor, beton, a ajutat la dușumitul camerelor, iar este dispusă să-și schimbe declarația.
Nu a știut cum să probeze cele expuse, deși a plătit avocat la fond acesta nu s-a prezentat, nu a avut posibilități financiare pentru a angaja altul, instanța de fond nu l-a lămurit cu privire la asistența din oficiu, ori, s-a încălcat dreptul de egalitate prevăzut de CONSTITUȚIE, toate probele fiind în favoarea reclamantului și art.6 al CEDO. Nu a observat instanța de apel că ce-a de fond nu i-a dat lămuriri în ceea ce privește asistența gratuită, încălcând art.129 alin.3 Cod procedură civilă.
Deși a invocat că nu aparține lui semnătura de pe contractul de vânzare cumpărare nu s-a cercetat acest aspect, conform art.184 Cod procedură civilă. A solicitat recuzarea martorilor, și ce au recunoscut că sunt în dușmănie cu el, aspecte neanalizate, iar, fiind șantajată de a declarat că reclamantul a ridicat singur casa. Ulterior, aceasta i-a spus că reclamantul o are cu ceva la mână și de aceea a declarat așa, fiind dispusă a-și modifica declarația.
Nu putea un om singur să ridice o astfel de casă, a dovedit că a cumpărat cherestea, că el a doborât brad pentru acoperiș. S-a reținut însă, din probele administrate, doar ceea ce era favorabil reclamantului.
S-a cerut ca succesiunea să se facă conform voinței defunctului, ori, în contractul de vânzare cumpărare încheiat de reclamant cu nu este înscris și imobilul de la nr.3. nr.1995, astfel că, voința defunctului a fost ca acesta să nu revină reclamantului ci celor 3 urmași:-, și. De altfel, din 1996 el a locuit până în 2000 în imobil, când, reclamantul i-a scos bunurile din cameră în absența sa împreună cu 2 consăteni. Ori, dacă defunctul ar fi dorit ca el să nu locuiască acolo, i-ar fi cerut-
Nu s-a cercetat proveniența materialelor de construcție folosite la ridicarea casei, s-au luat în considerare doar declarațiile strâmbe date de martori, ori, nu s-a cercetat și aflat adevărul, iar în apel a solicitat completarea probelor însă instanța nu s-a pronunțat, încălcându-i drepturile.
A solicitat la rejudecare, asistență juridică gratuită, care i s-a spus că nu a ajuns la dosar, i s-a limitat în rejudecare dreptul la viață întrucât a fost obligat la cheltuieli de 150 lei.
La rejudecare, judecătorul l-a tratat cu vrăjmășie, l-a intimidat, nu i-au fost acordate probele solicitate, nu are proprietăți decât o pensie de 236 lei, însă judecătorul a consemnat că ar avea și alte venituri. Dacă i s-a respins cererea de asistență gratuită, când reclamantul a renunțat la capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune, nu a știut că poate solicita cheltuieli de judecată.
Toți locuitorii satului sunt în legături de interes cu reclamantul, întrucât le tratează animalele de peste 30 de ani, gratuit. S-a refuzat administrarea probelor noi solicitate, refacerea probelor, încălcându-i dreptul la apărare. În fond, nu a solicitat probe, neavând avocat, iar avocatul ce i-a fost acordat în apel din oficiu, nu a cerut instanței audierea martorilor și refacerea probelor, nu știe din ce cauză, încălcându-se art.292 alin.2 Cod procedură civilă.
În drept s-au invocat dispozițiile art.304 pct.5, 312 Cod procedură civilă.
Intimatul reclamant, prin avocat a solicitat în principal, față de decesul a doi intimați, admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, cu cheltuieli de judecată.
Ceilalți intimați, deși legal citați, nu s-au prezentat și nici nu și-au comunicat poziția.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța de recurs constată următoarele:
Din analiza dosarului de fond nr.1960/2003 al Judecătoriei Beiuș, se reține faptul că recurentul a depus întâmpinare și cerere reconvențională -fila 77- prin avocat -fila 79, însă, la data de 26.02.2004 a depus o cerere din care reiese că a renunțat la serviciile acesteia și solicită a i se permite a se apăra singur.
În ședința publică din 26 ianuarie 2004 -fila 81 dosar fond, reclamantul a solicitat suspendarea capătului de cerere privind sistarea indiviziunii, cerere ce a fost admisă, astfel că nu este vorba de o renunțare la judecată, cum greșit susține recurentul prin motivele de recurs, criticile în acest sens, referitor la eventuale cheltuieli de judecată, ce le-ar fi putut solicita fiind nefondate.
Potrivit încheierii de ședință din 16 februarie 2004 -fila 100 dosar fond, se reține că instanța de fond a încuviințat audierea martorilor solicitați în probațiune atât de intimatul reclamant cât și de către recurent ( și, unul dintre martorii încuviințați în favoarea recurentului - - a fost audiat -file 126, la 8 martie 2004, iar, înlocuit la 29 martie 2004 cu G, ce a fost audiat -fila 198 dosar fond.
Referitor la contestarea semnăturii defunctului de pe contractul de vânzare-cumpărare, și solicitarea efectuării unui raport de expertiză grafologică -filele 150-151 dosar fond, instanța la data de 29 martie 2004 constatat că acel contract nu a fost invocat ca probă în această cauză, nefiind solicitat a se stabili vreun drept în baza acestuia, astfel că, s-a respins cererea formulată de către recurent.
Din actele aflate în dosarul de fond, nu se poate reține afirmația recurentului că i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare, că i s-ar fi refuzat asistarea juridică gratuită ce nici nu a fost solicitată în aceea fază procesuală, mai mult, s-au administrat probele cu martorii solicitați, conform celor expuse mai sus, în prima fază procesuală.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite, recurentul a formulat-o doar în apel -dosar nr.2732/2004 al Curții de Apel Oradea, iar, la data de 25 septembrie 2005 -fila 123 dosar nr.6626/2004 al Tribunalului Bihor, cererea i-a fost admisă, fiind desemnat avocat din oficiu - -fila 149
La data de 21 noiembrie 2005, avocatul din oficiu a solicitat completarea probelor, cu audierea martorului pentru a dovedi că a contribuit cu bani și materiale la construirea casei din, nr.3. cererea încuviințată, însă acesta printr-o adresă a comunicat că nu cunoaște situația, nedorind să depună mărturie -fila 174. Ca urmare, deși acesta a fost prezent la data de 23 ianuarie 2006 alături de avocat, s-a consemnat că nu au fost solicitate alte probe.
Dosarul a fost trimis spre rejudecare la Judecătoria Beiuș prin Decizia civilă nr.46 din 30 ianuarie 2006 Tribunalului Bihor, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind sistarea indiviziunii, însă, la rejudecare, instanța de fond în dosar nr- a Judecătoriei Beiușa respins cererea de asistență juridică gratuită.
Ulterior, în apelul declarat împotriva sentinței civile nr.1621 din 15 decembrie 2006 Judecătoriei Beiuș, Tribunalul Bihor, în dosar nr- i-a admis din nou cererea de asistență juridică gratuită, la 26.09.2007, însă, avocatul desemnat cu toate că recurentul apelant a solicitat completarea, refacerea probațiunii testimoniale a cerut doar trimiterea acestuia spre rejudecare în vederea administrării acestora.
Potrivit art.292 alin.1 Cod procedură civilă, în apel pot fi administrate probe, a căror necesitate reiese din dezbateri, fără a fi necesar de trimiterea acestuia spre rejudecare, ori, instanța de apel raportat la această dispoziția legală și ținând cont de faptul că s-au indicat inclusiv numele martorilor solicitați a fi audiați, chiar dacă avocatul ales a solicitat cele arătate mai sus, avea dreptul, posibilitatea în virtutea rolului activ și al aflării adevărului, să pună în discuția părților aceste cereri, nu să se limiteze la a arăta că nu reprezintă motiv de desființare al sentinței.
Tocmai datorită faptului că, instanța de fond, cu ocazia rejudecării, deși în apel s-a constatat că situația financiară a recurentului, nu-i permite a-și angaja apărător, și i s-a acordat asistență gratuită, a fost investită cu o cerere de acest gen, iar situația financiară a rămas neschimbată, a încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art.6 din CEDO al recurentului, a dreptului la apărare, aspecte ce nu pot fi remediate decât prin retrimiterea cauzei, din nou în apel, în vederea administrării probelor solicitate, în prezența unui avocat din oficiu, ce a fost deja desemnat conform celor expuse, probe ce conform art.305 Cod procedură civilă nu pot fi produse în recurs.
Ca urmare a considerentelor expuse, fiind incidente dispozițiile art.304 alin.1 pct.5 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art.312 alin.1, 3 Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul, va casa decizia recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare în apel la Tribunalul Bihor, ce va ține cont de considerentele susmenționate.
Sigur că, în măsura în care se va constata după administrarea probelor solicitate, nevoia suplimentării acestora, se va dispune în consecință.
Vor fi avute în vedere la rejudecare, cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.312 alin.1, combinat cu art.296 și 316 Cod procedură civilă,
ADMITE ca fondat recursul civil introdus de pârât cu domiciliul în -, nr. 24, județul B, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în -, nr. 3. județul B, cu intimații pârâți - ca a defunctului a lui, cu domiciliul în nr. 236 județul B, - ca a defunctului a lui, cu domiciliul în O- - etaj 1. 7 județul B, - - a defunctului a lui, cu domiciliul în B- -. 7 județul B, - a defunctului a lui, cu domiciliul în O nr. 11 - scara E. 48 județul B, domiciliat în, nr. 8, județul B, domiciliat în B,-, județul B, domiciliată în -, nr. 24, județul B, PRIMĂRIA, județul B, domiciliată în, nr. 385, județul B, domiciliat în, nr. 56, județul B, domiciliat în, nr. 3, județul B, domiciliată în, nr. 44, județul B, domiciliat în, nr. 14, județul B, cu domiciliul în, nr. 8, județul B, domiciliată în T,-/A, județul T, domiciliat în, nr. 12, județul B, domiciliat în, nr. 46, județul B, domiciliat în, nr. 26, județul B, domiciliată în, nr. 33, județul B, domiciliat în, nr. 11, județul B, domiciliat în, nr. 46, județul B, domiciliat în O, str. -, nr. 26, județul B, domiciliată în de, nr. 2. județul B, domiciliat în B, -,. 6,. A,. 1,. 6, județul B, domiciliat în, nr. 45 județul B, - - ca a defunctului, cu domiciliul în Pietroasa nr. 22 județul B, - ca a defunctului, cu domiciliul în O- - etaj 3. 8 județul B, - ca a defunctului, cu domiciliul în nr. 6 județul, împotriva deciziei civile nr. 1027/A din 06.12.2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Bihor, ce va ține cont de considerentele prezentei.
Vor fi avute în vedere la rejudecare cheltuielile de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:23.02.2009
Jud.fond
Jud.apel /
Dact.
Data:25.02.2009
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Trif Doina, Moșincat
