Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 49/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 49/2010
Ședința publică de la 05 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Anca
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâtul G împotriva deciziei civile nr.240/A din 8 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar cu nr.unic - având ca obiect succesiune, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Completul de judecată a fost alcătuit în componența de mai în conformitate cu prevederile art.98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești prin participarea judecătorului din programarea de permanență, față de lipsa unuia din judecătorii componenți ai completului C 3 recursuri, fiind întocmit proces verbal în acest sens.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat asistat de avocat, și avocat pentru pârâtul recurent G, lipsind acesta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior la cererea recurentului, pentru angajare de apărător.
Mandatara recurentului învederează instanței că nu este în măsură să depună împuternicirea avocațială întrucât din eroare a omis să o aducă. Se angajează să trimită prin fax, până la sfârșitul dezbaterilor, atât împuternicirea avocațială cât și chitanța de onorariu, urmând să trimită originalele prin plic poștal.
Instanța încuviințează cererea mandatarei recurentului de a pune concluzii orale, sub rezerva trimiterii împuternicirii avocațiale până la sfârșitul ședinței de judecată.
Reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru pârâtul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului său.
În continuare susține motivele de recurs invocate în scris arătând, în esență, că instanțele au făcut o greșită aplicare a dispozițiilor legale în formarea și atribuirea loturilor, partajul dispus nefiind nici echitabil și nici legal. Susține că în mod greșit a fost atribuit terenul pârâtului în condițiile în care aceste locuiește în B, este bolnav și nu poate cultiva pământul iar terenul nu poate fi valorificat întrucât în zonă nu se cumpără terenuri. Arată că pârâtul ar fi preferat să-i fie atribuită lui casa părintească, pe care să o folosească ca o casă de vacanță împreună cu familia, dorința lui fiind de a se retrage la bătrânețe în imobilul de la țară însă instanța de fond a atribuit imobilul reclamantului deși aceasta mai are o casă în care locuiește. Mai susține că pârâtul a fost acela care s-a îngrijit de părinți și a organizat înmormântarea lor, a plătit chiar și impozitul pentru imobilul în litigiu.
O altă critică pe care a formulat-o privește cheltuielile de judecată la care a fost obligat pârâtul, considerând că ambele părți ar trebui să suporte cheltuielile de judecată în mod egal întrucât au cote egale din masa succesorală. Arată că nu își mai susține și motivul din apel referitor la pasivul succesoral, întrucât în recurs nu mai poate invoca motive de netemeinicie. Solicită cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei.
Avocatul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Consideră că cele două instanțe de judecată au pronunțat hotărâri temeinice și legale, ambele apreciind că reclamantul are dreptate.
Arată că la împărțirea loturilor s-a avut în vedere că fratele de la B mai deține 4 apartamente și are o situația materială bună, iar mama lor a dorit să lase casa părintească reclamantului. Arată că susținerile recurentului nu sunt adevărate, instanța de apel atribuind terenuri ambelor părți, cu egalizarea loturilor prin sulte.
Cu privire la cheltuielile de judecată, arată că și reclamantul a suportat cheltuieli constatând în taxa de timbru și onorariul expertizei.
Notă: După dezbaterea cauzei se trimite prin fax de către mandatara recurentului pârât împuternicire avocațială și chitanța de onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține:
Prin sentința civilă nr. 2411/2009 pronunțată de Judecătoria Deva în dosar nr- a fost admisă în parte atât acțiunea principală formulată de intimatul în contradictoriu cu pârâtul G, cât și cererea reconvențională formulată de pârâtul - reclamanta reconvențional G în contradictoriu cu reclamantul pârât reconvențional și în consecință:
S-a constatat că reclamantul și pârâtul sunt moștenitori ai defunctei, decedată la data de 29.01.1993, în calitate de fii, cu cota de părți, fiecare, din masa succesorală.
S-a constatat că masa succesorala, rămasă după defuncta, se compune din următoarele bunuri imobile:
- casa și anexe gospodărești, situat în satul, nr.15,județul H, cu o valoare de circulație, de 57.765 lei (Ron);
- suprafața de 35.542. teren, situat pe raza comunelor de, și, în valoare totală de 590.850 lei(Ron), astfel:
- terenuri, înscrise în titlul de proprietate nr.5915/46:
- fânaț, în suprafață de 76. -parcela nr.108;
- arabil, în suprafață de 2408. -parcela nr.109;
- fânaț, în suprafață de 299. -parcela nr.110;
- fânaț, în suprafață de 350. -parcela nr.111;
- arabil, în suprafață de 187. - parcela nr.112;
- curți-construcții, în suprafață de 752.-parcela nr.113;
- arabil,în suprafață de 4.182. -parcela nr.99/1;
- arabil, în suprafață de 1.146. -parcela nr.96/6;
- arabil, în suprafațăde 1.450. -parcela nr.102/11;
- arabil, în suprafață de 1.199. -parcela nr.580/3;
- arabil, în suprafață de 739. -parcela nr.118;
- fânaț, în suprafață de 485. -parcela nr.105/12;
- arabil,în suprafață de 1.300. -parcela nr.458/2/8;
- fânaț, în suprafață de 739. - parcela nr.119;
- fânaț, în suprafață de 1.439. - parcela nr.107/64;
- terenuri, înscrise în titlul de proprietate nr.13.965/31:
- arabil,în suprafață de 1.091. -parcela nr.458/2/2/7;
- fânaț, în suprafață de 400. -parcela nr.192/6;
- fânaț, în suprafață de 5.244. - parcela nr.245;
- terenuri, înscrise în titlul de proprietate nr.1467/66:
- arabil, în suprafață de 3.800. -parcela nr.27/9;
- arabil, în suprafață de 6.000. -parcela nr.71/5;
- terenuri, înscrise în titlul de proprietate nr.41567/39:
- arabil, în suprafață de 3.680. -parcela nr.2511/18;
S-a dispus sistarea stării de indiviziune cu privire la bunurile care compun masa succesorală, prin formarea a două loturi și atribuirea lor, în natură părților, astfel:
Lotul nr.1 - în valoare totală de 366.373 lei (Ron), se atribuie reclamantului, și se compune din următoarele bunuri imobile:
- casa și anexe gospodărești, situate în satul, nr.15, județul H, în valoare de 57.765 lei (Ron);
- suprafața de 18.564.teren - situat pe raza comunelor de și, județul H, în valoare totală de 308.608 lei (Ron);
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.5915/46:
- fânaț, în suprafață de 76. - parcela nr.108;
- arabil, în suprafață de 2408.p-parcela nr.109;
- fânaț,în suprafață de 299. -parcela nr.110;
- fânaț, în suprafață de 350. -parcela nr.111;
- arabil, în suprafață de 187. - parcela nr.112;
- curți-construcții, în suprafață de752m.p. - parcela nr.113;
- arabil,în suprafață de 4.182. -parcela nr.99/1;
- arabil,în suprafață de 1.146.- parcela nr.96/6;
- arabil,în suprafață de 1.450. - parcela nr.102/11;
- arabil,în suprafață de 1.199. -parcela nr.580/3;
- arabil,în suprafață de 739. - parcela nr.118;
- arabil,în suprafață de 485. -parcela nr.105/12;
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.13.965/31:
- arabil,în suprafață de 1.091. - parcela nr.485/2/2/7;
- fânaț,în suprafață de 400. - parcela nr.27/9;
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.1467/66:
- arabil, în suprafață de 3.800. - parcela nr.27/9;
Lotul nr. 2 - în valoare totală de 307.710 lei (Ron), se atribuie pârâtului, G, și se compune din următoarele imobile:
- suprafața de 18.510.teren - situat pe raza comunelor de
și, în valoare totală de 307.710 lei (Ron), astfel:
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.5915/46:
- arabil,în suprafață de 1.300. -parcela nr.458/2/8;
- fânaț, în suprafață de 739. -parcela nr.119;
- fânaț, în suprafață de 1.493. -parcela nr.107/64;
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.13.965/31:
- fânaț, în suprafață de 5.244. - parcela nr.245;
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr.1467/66:
- arabil, în suprafață de 6000. -parcela nr.71/5;
- terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 4156/39:
- arabil, în suprafață de 3.680. - parcela nr.2511/18;
Pentru egalizarea loturilor, s-a dispus obligarea reclamantului la plata unei sulte către pârât, în sumă de 29.331,5 lei (Ron).
S-au respins, în rest, atât acțiunea principală cât și cererea reconvențională.
În temeiul disp. art. 276 pr.civ. s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul și pârâtul sunt moștenitori ai defunctei decedată la 29.01.1993, în cotă de din masa succesorală, în calitate de fii, iar masa succesorală se compune din terenurile înscrise în titlurile de proprietate cât și din casa și anexele gospodărești amplasate pe terenul înscris în titlul de proprietate nr. 5915, parcela 113. Cu privire la pasivul succesoral, s-a constatat că probatoriul administrat conduce la concluzia că atât reclamantul cât și pârâtul au participat la organizarea înmormântării părinților lor și nu permite a se stabili, cu certitudine, contribuția fiecăruia.
La partajarea imobilelor ce compun masa succesorală, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 673 ind. 9, art. 673 ind. 5 alin 2 și art. 673 ind. 10 alin 1 Cod procedură civilă și a apreciat că reclamantul este cel care justifică atribuirea construcțiilor deoarece acesta a folosit imobilul după moartea mamei sale (martorii - fila 88 și Făgăraș - fila 111 arătând că reclamantul a crescut porci în curtea imobilului în timp ce pârâtul venea sporadic pe la casa părintească și numai de dimineața până seara, deoarece nu sunt condiții de locuit), a achitat impozitele aferente (potrivit chitanțelor de la filele 56 - 67) și chiar defuncta, prin înscrisul sub semnătură privată de la fila 70, a dorit să-l gratifice în acest sens.
Pentru egalizarea loturilor s-a dispus obligarea reclamantului la plata sumei de 29.331,5 lei sultă către pârât.
Cheltuielile de judecată au fost compensate în temeiul art. 276 Cod procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 240/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- a fost respins ca nefondat apelul introdus de pârâtul - apelant G împotriva sentinței primei instanțe. Apelantul a fost obligat la 500 lei cheltuieli judiciare în apel.
În considerentele deciziei s-a reținut că criticile privind pasivul succesoral nu pot fi reținute, din depozițiile martorilor și Făgăraș, propuși de pârât, nerezultând că acesta ar fi suportat exclusiv cheltuielile privind înmormântarea defunctei, cu atât mai puțin suma de 4000 lei solicitată cu acest titlu.
Deasemenea, s-a reținut că nu sunt întemeiate criticile privind modul de formare și atribuire a loturilor, apreciindu-se că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 741 Cod civil, și a art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă. S-a constatat că din economia acestor dispoziții legale rezultă că principiul care domină partajul judiciar este asigurarea egalității copărtașilor, proporțional cu cotele ce li se cuvin, prin împărțeala în natură, fără, însă, a se determina o fărâmițare excesivă a imobilelor. Apelantul a motivat solicitarea de a fi inclusă în lotul său casa și anexele gospodărești pe considerentul că domiciliază în B și, fiind grav bolnav, are nevoie de casa părintească ca și casă de vacanță, pentru recuperare, în timp ce, cu terenurile agricole nu are ce face.
Tribunalul a apreciat că aceste susțineri nu sunt întemeiate raportat la criteriile legale de formare și atribuire a loturilor redate pe larg în considerente, nefiind de natură a determina o altă modalitate de partajare a bunurilor ce compun masa succesorală.
În privința cheltuielilor de judecată, s-a constatat că instanța de fond a dat corect eficiență dispozițiilor legale conform cărora, în procesele de partaj, părțile au o dublă calitate, de reclamanți și pârâți, iar soluția pronunțată cu privire la ieșirea din indiviziune este deopotrivă în interesul tuturor, astfel încât, dacă ambele părți efectuează cheltuieli cu judecarea litigiului, se impune compensarea, în raport de valoarea pretențiilor admise.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul G, solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii apelului cum acesta a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin decizia atacată s-a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă. Potrivit acestui text instanța va ține cont și de domiciliul și ocupația părților, de faptul că unul dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, a făcut îmbunătățiri, și de altele asemenea, lăsând calea deschisă părților și pentru alte criterii în afara celor exprese, dar nu limitativ prevăzute de lege.
Astfel, reclamantul mai are o casă de la părinți, respectiv casa actuală în care locuiește însă pârâtul nu a primit până în prezent nimic. în acest sens declarația martorei Făgăraș care arată că locuința actuală a reclamantului a fost construită de părinții acestuia, martora luând cunoștință de la că reclamantului i-a fost construită casa în care stă iar pârâtul urma să rămână în casa părintească. Consideră că nu este legal ca fratele său să aibă de la părinți două case iar el niciuna.
Un alt criteriu trebuia să îl constituie necesitățile fiecărei părți cu privire la dobândirea imobilului construcție și a terenului aferent. Cu referire la aceasta arată că reclamantul mai are în localitate o casă proprietate personală și nu a justificat nicio necesitate pentru a deține încă o casă în plus. În schimb pârâtul, prin dobândirea acestei case ar putea menține legătura cu satul natal, cu rudele, fiind dovedit că toate concediile și le-a petrecut în această casă.
Precizează că dovedit și faptul că este bolnav și din punct de vedere al sănătății este important pentru el să poate locui la pensie în casa părintească.
Arată că locuiește în B și nu este agricultor ca să i se atribuie teren să îl lucreze iar fratelui, este nefiresc să i se dea casa, deși locuiește de când s-a născut în localitate, fiind agricultor.
Instanțele de judecată nu au avut în vedere nici faptul că pârâtul i-a îngrijit și îngropat pe părinți, s-a îngrijit de gospodărie după decesul acestora și a achitat taxele aferente iar casa și terenul aferent sunt în posesia sa de ani de zile, iar toate celelalte terenuri sunt în posesia fratelui său.
Consideră decizia nelegală și în ceea ce privește capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, aceasta contravenind dispozițiilor art. 276 și 277 Cod procedură civilă.
În drept invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.
Verificând decizia atacată prin prisma motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Recurentul formulează critici cu privire la greșita reținere a situației de fapt în sensul că reclamantul mai are o casă de la părinți iar din declarația martorei Făgăraș ar rezulta că pârâtului urma să îi revină casa părintească.
Deasemenea, susține că și-a petrecut toate concediile în casa părintească, că i-a îngrijit și îngropat pe părinți, a avut grijă de gospodăria acestora și a achitat taxele aferente, iar casa și anexele au fost în posesia sa ani de zile.
aceste critici recurentul tinde la reaprecierea situației de fapt ceea ce este inadmisibil în calea de atac a recursului. În recurs nu pot fi invocate decât motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă în raport de care instanța de recurs nu mai poate proceda la reanalizarea probatoriului administrat în cauză. În consecință, Curtea va avea în vedere situația de fapt definitiv stabilită de instanțe în etapele procesuale anterioare.
Instanțele au reținut din probele administrate că reclamantul este cel care a folosit imobilul construcție după moartea mamei sale, că a achitat impozitele aferente iar pârâtul venea sporadic la casa părintească și de dimineața până seara pentru că nu erau condiții de locuit. Deasemenea, s-a constatat că printr-un înscris sub semnătură privată chiar defuncta a dorit să-l gratifice cu această casă.
Față de această stare de fapt, în mod corect instanța de fond și cea de apel au făcut aplicarea dispozițiilor art. 673 ind. 9 Cod procedură civilă, Curtea apreciind că toate criteriile derivând din textul legal menționat au fost respectate de instanță.
Cu referire la cheltuielile de judecată, Curtea reține, pe de o parte, că dispozițiile art. 277 Cod procedură civilă, nu sunt incidente în cauză, pentru că nu se regăsește situația prevăzută de text: mai mulți reclamanți sau mai mulți pârâți. Pe de altă parte, se constată că în fața instanței de fond fiecare dintre părți a făcut cheltuieli cu onorariu avocat (4000 lei pârâtul și 200 lei reclamantul) taxa judiciară de timbru și onorariu expert. Având în vedere această împrejurare cât și măsura în care s-au admis acțiunea principală cât și cea reconvențională, dar și dispozițiile aret. 276 Cod procedură civilă, Curtea constată că în mod judicios s-a procedat la compensarea în întregime a cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de fond.
Față de considerentele reținute, constatând că nu poate fi reținut ca întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul pârâtului.
În baza art. 274 recurentul va fi obligat să achite intimatului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocat (fila 16).
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul G împotriva deciziei civile nr. 240/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Obligă recurentul să plătească intimatului cheltuieli de judecată de 600 lei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 Februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. 8/4 ex/04.03.2010
Jud..
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nicoară, Daniela Mărginean, Anca
