Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 724/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.724/R/2009
Ședința publică din 19 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Pușcașiu
JUDECĂTOR 2: Andrea Chiș Ana Ionescu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 2466/R din 17 npiembrie 2008 Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimata.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 5 martie 2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
La data de 12 martie 2009 contestatorul a depus la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Prin contestația în anulare înregistrată sub nr.de mai sus la 6 februarie 2009 pârâtul a solicitat anularea deciziei civile nr.2466/17.12.2008 a Curții de Apel Cluj în temeiul art.318 combinat cu art.320 pr.civ. și procedând la rejudecarea recursului să se respingă recursul reclamantei atât împotriva deciziei 293/29.05.2008 cât și a încheierii nr.51/CC/19 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj.
În susținerea contestației în anulare, s-au învederat următoarele aspecte legate de greșeli materiale reglementate de art.318 pr.civ. deoarece greșala despre care este vorba, susține contestatorul este rezultatul unor confundări a unor elemente importante și a unor date aflate la dosarul cauzei, și ea se concretizează într-o greșala de aplicare a calculului matematic impus de dispozițiile legale pe care instanța de recurs le-a stabilit ca fiind aplicabile speței.
Astfel, contestatorul susține că instanța de recurs a admis și și-a însușit în ce privește chestiunea stabilirii cotelor de moștenire raționământul juridic care ține seama de existența liberalității testamentare și reducțiunea acesteia, în conformitate cu dispozițiile art.939 civ. însă în momentul în care instanța a tradus în calcul matematic acest raționământ a greșit și a aplicat în realitate calculul de la devoluțiunea succesorală legală cu consecința încălcării rezervei succesorale cuvenite.
Este neîndoielnic, susține contestatorul că instanța de recurs a avut în vedere raționamântul juridic dat de art.939 civ. atât timp cât în cadrul controlului judiciar exercitat a constatat faptul că dezbaterea moștenirii între reclamantă, ca soție supraviețuitoare gratificată prin testament și el ca descendent rezervatar, asupra căreia au dispus instanțele de fond și de apel s-a făcut în conformitate cu regulile moștenirii testamentare.
Contestatorul mai invocă faptul că instanța de recurs a considerat că partea lui de 3/8 trebuie raportată la cota de din apartament și la cele 2 certificate de trezorerie, în timp ce reclamanta cumulează partea sa succesorală făcută în favoarea sa de soțul decedat, în limitele cotității disponibile speciale.
Or, susține contestatorul, instanța de recurs nu și-a verificat matematic raționământul și nu a mai făcut calculele matematice ci doar l-a aplicat automat asupra cotei de parte din valoarea aportului și așa s-a opus la rezultatul concret al unui calcul după cotele moștenirii legale în privința sumei de 35.541 euro și a fost distorsionată complet soluția privitoare la reducțiunea testamentului în conformitate cu art.939 civ. deși instanța de recurs a menținut dispozițiile date de instanța de fond și de apel în acest sens.
În aceeași idee, se mai arată că problema aritmetică ce a derulat în cauză și pe care instanța de recurs nu a rezolvat-o deoarece nu și-a tradus raționământul juridic și în calculul matematic efectiv, este aceea că în ipoteza din cauză, valoarea însumată a rezervei cuvenite soției supraviețuitoare rezervei lui și cotitatea disponibilă specială este mai mică decât valoarea masei succesorale și rămâne astfel o diferență cu titlu de cotitate disponibilă ordinară.
Din acest punct de vedere, arată contestatorul, problema ridicată a fost aceea a soartei diferenței de sumă și că instanța de recurs nu era îndreptățită să stabilească o sultă cu valoare mai mică chiar decât rezerva succesorală ce i se cuvine.
Față de aceste aspecte, contestatorul a solicitat admiterea contestației în anulare și rejudecarea recursului cu modificarea hotărârii în ce privește sulta cuvenită lui.
Intimata prin întâmpinarea depusă la filele 12-14 s-a opus admiterii contestației în anulare.
Examinând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor art.318 pr.civ. curtea de apel reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7513 pronunțată la data de 18 octombrie 2006 în dosarul civil nr- al Judecătoriei Cluj -N a fost admisă în parte ac iunea civilă formulată de reclamanta mpotriva paratului și s- admis în parte cererea recovențională formulată de paratul împotriva reclamantei.
S-a constatat deschisa succesiunea dup defunctul, decedat la 19.10.2004, cu ultimul domiciliu in C N,-,.1,.1,.4.
S-a constatat că masa succesorala masa dup defunct se compune din cota de din apartamentul inscris in CF 90877 C, situat administrativ in C N,-,.1,.1,.4 si un num r de 2 certificate emise de Trezoreria C in valoare de 2.500 RON, valoarea masei succesorale fiind 55.846 lei RON.
S-a dispus reducțiunea testamentului cu nr. 8801/09.07.1987, autentificat de notariatul de Stat Jude ean C, cut reclamantei, pana la limitele cotitatii disponibile speciale, conform art. 939.civ. respectiv pana la cota de 1/8 din masa succesorala a defunctului.
S-a constatat că voca ie succesorala la aceasta mo tenire are reclamanta in calitate de legatara universala, în cota de 1/8 parte din masa succesorala si paratul in calitate de mo tenitor legal rezervator, fiu, in cota de de 3/8 din masa succesorală.
S-a dispus predarea masei succesorale reclamantei.
S-a dispus partajarea imobilului identificat cu datele de mai sus prin atribuirea acestuia in natura reclamantei, cu obligarea acesteia de a achita paratului suma de 20.943 lei RON, cu titlu de sulta corespunz toare cotei paratului de 3/8 din masa succesorala.
Instanța de fond a respins cap tul de cerere din cererea reconvențională prin care s-a solicitat a se constata nulitatea testamentului autentificat sub nr. 8801/09.07.1987 de Notariatul de Stat Jude ean
De asemenea, instanța a respins cap tul de cerere din cererea reconvenționala prin care s-a solicitat a se acorda dob nda legala asupra sumei calculata cu titlu de sulta.
S-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului nscris in CF 90877 C-N, bun propriu, cu titlu de cump rare, mo tenire si partaj.
Au fost compensate cheltuielile de judecata.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în baza probatoriului administrat următoarele:
La data de 19.10.2004 a decedat numitul cu ultimul domiciliu in C-N,-,.1,.1,.4, acesta fiind scut in anul 1922 in data de 23.09, asa cum rezulta din certificatul de deces seria - nr.- eliberat de Serviciul de stare civila al Prim riei mun.C-N la data de 20.10.2004.
cest defunct a fost torit pâna la data decesului cu reclamanta, asa cum rezulta din certificatul de torie seria -, nr.- eliberat de Sfatul Popular al ora ului C la data de 31 decembrie 1966, iar dintr-o torie anterioara a aceluia i defunct, conform certificatului de na tere seria - nr. - emis la data de 19.03.1948 de tre Consiliul local al Mun.C N, a rezultat paratul, scut la data de 17 martie 1948, rin ii săi fiind defunctul si numita.
Înainte de introducerea prezentei cereri de chemare in judecata pârâtul a incercat dezbaterea succesiunii pe calea procedurii succesorale notariale, formându-se în acest sens dosarul succesoral nr.2/2005 al BNP, acvirat prezentei cauze, dosar succesoral care a fost insa suspendat, pana la solu ionarea prezentei cauze.
La data decesului numitului senior, asa cum reiese din extrasul CF cu nr. 90877 C nr. top 24365/S/IV (12 dosar fond ), in patrimoniul acestuia se afla apartamentul nr. 4 situat administrativ in C N,-, compus din 2 camere si dependin Conform notarii de sub B 1 si B 2 acest apartament îl de inea in coproprietate cu so ia sa, apartamentul fiind de inut cu titlu de drept cump rare, ca bun comun din anul 1993. De asemenea, in patrimoniul aceluia i defunct se aflau si un num r de 2 certificate emise de Trezoreria C in valoare de 2.500 RON( 16-17 dosar fond ).
La data de 9 iulie 1987 prin încheierea de autentificare nr. 8801 Notariatului de Stat Jude ean C, notar, s-a autentificat testamentul numitului senior acesta lăsând un legal universal in favoarea so iei sale, respectiv test nd ntreaga sa avere mobila si imobila ce se va si in patrimoniul sau la data decesului, susceptibila de a fi mo tenit pe cale testamentara, so iei sale. In cuprinsul acestui testament numitul arata ca i s-au pus in vedere dispozi iile legale privind rezerva succesorala a descenden ilor.
Cu privire la nulitatea testamentului numitului senior prin falsificarea semn turii testatorului, cerere sus inuta in cadrul cererii reconvenționale, instan a de fond a reținut urm toarele:
Pentru a se verifica aceasta sus inere, în cauză, a fost dispusa o expertiza grafica care a fost efectuata in cadrul raportului de expertiza criminalistica nr. 156/2005 al Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice C, iar din concluziile acesteia a reie it ca semn tura de pe testamentul autentic din 9 iulie 1987 intocmit de Notariatul de Stat Jude ean C apar ine testatorului. Aceasta concluzie a fost men inut si prin raportul de expertiza criminalistica nr. 204/24 octombrie 2005 efectuat de tre Institutul National de Expertize Criminalistice B cat si prin Suplimentul cu nr.19 la acest raport efectuat la data de 31 ianuarie 2006, de tre acela i Institut. De men ionat ca in cadrul suplimentului la contraexpertiza grafica efectuata de tre Institutul Național de Expertize Criminalistice B, la cererea paratului, in mod suplimentar, s-au comparat semnăturile de pe cele doua exemplare ale testamentului autentificat cu nr. 8801/9 iulie 1987 la Notariatul de Stat Jude ean C, concluzia fiind ca acestea apar in aceleia i persoane.
Cu privire la reducțiunea testamentului cu nr.8801/9 iulie 1987, în considerarea prevederilor art.939 civ. cerere la care, de altfel reclamanta nu s-a opus, instan a de fond a arătat urm toarele:
Conform art. 939.civ. " rbatul sau femeia care av nd copii dintr-un alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea rui so ului din urma dec t o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai pu in, si fara ca, nici intr-un caz, donațiunea sa treac peste cuartul bunurilor".
Cu alte cuvinte, daca defunctul a fost torit de mai multe ori si are ca mo tenitor un descendent dintr-o torie anterioara, nu poate gratifica pe so ul din ultima torie - pe reclamanta - in limita cotității disponibile ordinare prev zută de art. 841.civ. combinat cu art. 2 din Legea nr. 319/1944, ci numai in limita unei cotități disponibile speciale, egală cu partea copilului ce a luat mai pu in, cel mult un sfert din mo tenire.
Raportat la textul de lege sus citat, instan a constatat că, așa cum au sus inut si ile si cum reiese si din extrasul de CF nr. 90877 C si din cele doua certificate de trezorerie, masa succesorala a defunctului se compune din cota de din apartamentul anterior men ionat, rezultata prin sistarea comunit ăț ii de bunuri, si cele doua certificate emise de Trezoreria C in valoare de 2.500 RON. In considerarea art. 939.civ. cum paratul este mo tenitor rezervatar - fiu dintr-o torie anterioara a defunctului, s-a reținut faptul că defunctul nu putea gratifica pe so ia sa dec t cel mult cu un sfert din mo tenire, sfert care nseamn cota de 1/8 din masa succesorala (1/4 din 1/2).
Cu privire la valoarea apartamentului, în cauza a fost efectuată o expertiza tehnica judiciara de tre un expert evaluator atestat, G, acesta stabilind ca valoarea de circula ie a imobilului din litigiu se ridica la suma de 106.692,00 RON, la stabilirea acestei valori lu nd in calcul criteriile stabilite de -R și (131-143). Aceasta valoare se apropie si de valoarea rezultată din expertiza tehnica extrajudiciara, efectuata de tre evaluator atestat -, la cererea reclamantei, expertiza cu care insa paratul nu a fost de acord, valoarea stabilita prin aceasta expertiza fiind de 112.476 RON.
Raportat la valoarea imobilului din litigiu stabilita prin expertiza tehnica judiciara, precum si la valoarea celor 2 certificate de trezorerie, instan a a stabilit valoarea masei succesorale la suma de 55.846 lei RON (1/2 din valoarea apartamentului plus 2.500 RON valoarea celor 2 certificate de trezorerie).
Av nd in vedere ca ambele parti au solicitat ca, cu ocazia partajului apartamentul sa revin reclamantei, iar paratul sa fie desp gubit prin sulta, in temeiul art.6734alin.1 si 2.civ.Cod Penal, judecătoria a dispus partajarea imobilului identificat cu datele de mai sus prin atribuirea acestuia in natura reclamantei, cu obligarea acesteia de a achita paratului suma de 20.943 lei RON, cu titlu de sulta corespunz toare cotei paratului de 3/8 din masa succesorală.
In considerarea probei cu expertizele grafice men ionate in cuprinsul considerentelor, instan a de fond a respins cap tul de cerere din cererea reconvențională prin care s-a solicitat a se constata nulitatea testamentului autentificat sub nr.8801/09.07.1987 de Notariatul de Stat Jude ean C, acesta fiind nefondat, prin expertize stabilindu-se cu certitudine ca semn tura de pe acest testament apar ine defunctului.
De asemenea, s-a respins și cap tul de cerere din cererea reconvenționala prin care s-a solicitat a se acorda dob nda legala asupra sumei calculata cu titlu de sulta, de la data promov rii prezentei si pana la data pla ii efective, ntruc t aceasta suma nu devine certa, lichida si exigibila dec t la momentul pronun ță rii unei sentin e definitive si pe de alta parte conform practicii judiciare in materie, aceasta suma nu este purt toare de dob nzi. Totodat in conformitate cu art. 3712alin. 3.pr.civ. la momentul execut rii silite se poate proceda si la actualizarea sumei, aceasta evident in ipoteza in care sulta nu va fi achitata de buna voie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, iar prin decizia civilă 293/29.05.2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis în parte apelul și s-a schimbat în parte hotărârea instanței de fond în sensul obligării reclamantei să plătească cu titlu de sultă suma de 26.686 euro corespunzătoare cotei de 3/8 parte din masa succesorală și au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta iar prin decizia civilă 2466/17.12.2008 a Curții de Apel Clujs -a admis recursul reclamantei în parte și s-a modificat în parte hotărârea instanței de fond în sensul obligării reclamantei la plata cu titlu de sultă a sumei de 13.341 euro sau echivalentul acesteia la data plății sumei către pârâtul.
Pentru a pronunța această hotărâre, au fost reținute următoarele considerente:
În ceea ce privește constatarea nulității absolute a testamentului autentificat sub nr. 8801/09.07.1987 de notar se constată că apelantul își fundamentează această cerere pe lipsa consimțământului defunctului cu toate că în dezvoltarea poziției procesuale nu invocă aspecte referitoare la absența consimțământului defunctului la data întocmirii actului, ca manifestare de voință exprimată în scopul producerii de efecte juridice și având reprezentarea conștientă a acestor efecte pe care actul încheiat le produce, dimpotrivă argumentele prezentate de apelant vizează semnătura conținută în cel de-al doilea exemplar al testamentului contestându-se faptul că aceasta ar fi fost executată de defunctul sen.
Criticile aduse de apelant în acest sens nu pot fi primite având în vedere probatoriul administrat în fața primei instanțe din care reiese în mod cert că semnătura din ambele exemplare ale testamentului aparține defunctului.
Astfel potrivit concluziilor raportului de expertiză grafică efectuat de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C, semn tura de pe testamentul autentic din 9 iulie 1987 eliberat de Notariatul de Stat Jude ean C apar ine testatorului. Aceasta concluzie a fost men inut și prin raportul de expertiza criminalistica efectuat de tre Institutul Național de Expertize Criminalistice B iar în cadrul suplimentului la contraexpertiza grafica efectuata de tre Institutul Național de Expertize Criminalistice B, la cererea paratului, au fost comparate semnăturile de pe cele doua exemplare ale testamentului autentificat cu nr. 8801/9 iulie 1987 la Notariatul de Stat Jude ean C, concluzia fiind aceeași în sensul că acestea apar in aceleia i persoane.
Referitor la valoarea bunurilor ce intră în componența masei succesorale, având în vedere criticile aduse de apelant raportului de expertiză întocmit de expert G, în apel s-a încuviințat efectuarea unui nou raport de expertiză de către expert prin care a fost stabilită valoarea de circulație a imobilului apartament la suma de 139.604 lei.
Ulterior având în vedere obiecțiunile formulate față de acest raport prin care se contesta practic valoarea stabilită de expert, obiecțiuni apreciate ca fiind întemeiate, la termenul de judecată din data de 21.02.2008 tribunalul a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză de către expert, având valoarea unei contraexpertize, din concluziile căruia valoarea actuală de circulație a imobilului apartament înscris în CF 90877 C, situat administrativ în C-N,-,.1,.1,.4 se ridică la suma de 71.162 euro.
Intimata pe parcursul soluționării cauzei în apel a înțeles să conteste raportul de expertiză întocmit sub aspectul suprafeței apartamentului avută în vedere de expert la stabilirea valorii acestuia și sub aspectul momentului la care ar trebui să fie stabilită această valoare pentru a putea fi luată în considerare la partajarea imobilului și la stabilirea sultei corespunzătoare.
Expertul la întocmirea lucrării a avut în vedere în mod firesc suprafața reală măsurată a apartamentului, acesta urmând a fi partajat astfel cum există în realitate, pentru eventualele neconcordanțe între suprafața măsurată și cea înscrisă în cartea funciară existând alte mijloace juridice de remediere a lor.
În ceea ce privește valoarea de circulație a imobilului este necesar a se avea în vedere valoarea de la momentul pronunțării partajului întrucât la acest moment se pune problema stabilirii sultei cuvenite copartajantului căruia nu i se atribuie în natură bunul.
Față de concluziile raportului de expertiză, se modifică în mod corespunzător valoarea bunurilor ce intră în componența masei succesorale modificându-se în mod corespunzător sultă cuvenită pârâtului apelant corespunzătoare cotei de 3/8 parte, aceasta nefiind contestată, la suma de 26.686 euro.
Această hotărâre a fost atacată pe calea extraordinară de atac a contestatoarei în anulare în temeiul art.318 pr.civ.
Contestația în anulare este o extraordinară cale de atac, de retractare, prin care se cere instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își desființeze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată.
Primul motiv prev.de art.318 pr.civ. dezlegarea data recursului este rezultatul unei greșeli materiale - are în vedere erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului și care au avut drept consecință darea unei soluții greșite.
Este vorba despre acea greșală pe care o comite instanța prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată.
Astfel, art.318 pr.civ.vizează doar greșeli de fapt involuntare, și nu greșeli de judecată sau de apreciere a probelor, sau de interpretare a unor dispoziții legale, sau de rezolvare a unui incident procedural.
Or, motivul prev.de art.318 pr.civ.nu vizează decât erori formale ale judecării recursului.
Sunt, astfel, din perspectiva art.318 pr.civ. greșeli materiale respingerea unui recurs ca tardiv în raport cu data înregistrării la instanță, deși din plicul atașat la dosar rezultă că recursul a fost depus recomandat la oficiul postal înăuntrul termenului de recurs, sau anularea recursului ca netimbrat, deși există dovada achitării taxei de timbru.
Așadar, nu pot fi invocate pe calea contestației în anulare erorile de interpretare a probelor ce fac hotărârea ca netemeinică, sau erorile de interpretare a raporturilor juridice dintre părți prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză.
Or, raportând cele expuse la motivele invocate de contestator și la nemulțumirea lui legală de modul de calcul al sultei stabilite, instanța reține că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art.318 pr.civ. cu atât mai mult cu cât contestatorul susține și o eroare de calcul matematic în ce privește stabilirea sultei.
Or, aceste erori de calcul matematic sau orice alte erori pot fi îndreptate în condițiile prev.de art.281 pr.civ. și nu pe calea contestației în anulare.
Contestatorul a invocat în motivele contestației în anulare un astfel de calcul matematic eronat în ce privește stabilirea sultei, susținând că instanța de recurs nu și-a mai verificat matematic raționământul și nu a mai făcut calculele aritmetice la suma despre care era vorba ci doar l-a aplicat automat asupra cotei de parte din valoarea apartamentului și așa s-a ajuns la rezultatul concret al unui calcul după cotele moștenirii legale în privința sumei de 35.541 euro, și a fost distorsionată complet soluția privitoare la reducțiunea testamentului în conformitate cu art.939 civ. deși instanța de recurs a menținut dispozițiile date de instanța de fond și de apel în acest sens.
Ca atare, față de susținerea contestatorului, că instanța de recurs nu și-a verificat matematic raționământul juridic (2 dos- a Curții de Apel), instanța reține această eroare matematică invocată de contestator, nu se încadrează în ipotezele reglementate de art.318 pr.civ. situație în care urmează a se respinge contestația în anulare ca nefondată.
În temeiul art.274 pr.civ. urmează a fi obligat contestatorul să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de pârâtul împotriva deciziei civile nr.2466/17.12.2008 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr-.
Obligă contestatorul să-i plătească intimatei 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red.PE/CA
28.04.2009 - 2 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Eugenia PușcașiuJudecători:Eugenia Pușcașiu, Andrea Chiș Ana Ionescu
