Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.73/
Ședința publică din 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Simona Bacșin
JUDECĂTOR 3: Luminița Șolea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de reclamanta, cu domiciliul în comuna, jud.G împotriva deciziei civile nr.296/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
La apelul nominal au răspuns recurenta-reclamantă personal și asistată de av. potrivit delegației nr.7/27.01.2009 pe care o depune la dosar, intimatul-pârât, personal și asistat de av. în baza delegației nr.55 depusă la dosar, intimata-pârâtă -, personal și asistată de av. în baza delegației nr.18 pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimații și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Apărătorul recurentei depune la dosar în copie referatul de neîncepere a urmăririi penale în ce o privește pe recurentă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul recurentei av. având cuvântul precizează că s-a formulat recurs împotriva deciziei civile nr.296/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați, în conf. cu disp.art.304 pct.9 pr.civilă decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Consideră că decizia recurată este vădit nelegală sub aspectul atribuirii către pârât a imobilului casă de locuit și suprafața de 500mp.situate în intravilanul comunei, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a disp.art.673 ind.10 pr.civilă. Astfel instanța de fond inițial a dispus atribuirea imobilului și a terenului aferent către reclamantă, ținând cont că aceasta îndeplinea conf. disp.art.673 ind.9 pr.civilă, dispoziții legale de care instanța trebuie să țină cont atunci când mai mulți copărtași solicită atribuirea în întregime a unui bun succesoral. Dispoziții care au fost încălcate de instanța de apel, făcând o aplicare greșită a art.673 ind.9 și a atribuit imobilul intimatului. In mod greșit instanța de apel a absolutizat criteriul mărimii cotei părți în loc ca acest criteriu să fie confruntat cu faptul că recurenta locuiește în acel imobil permanent din anul 1990, iar până să locuiască efectiv, venea în permanență la socrii acesteia care locuiau în acea casă. De asemenea recurenta este cea care a achitat cheltuielile la acest imobil, nu are alt spațiu de locuit, pe când ambii intimați au locuință în Consideră că în mod nelegal instanța de apel a avut în vedere la atribuirea imobilului către intimat și faptul că reclamanta nu a fost de acord cu atribuirea imobilului către intimat cu instituirea unui drept de habitație viageră în favoarea reclamantei, sancționând-o astfel prin atribuirea acestui imobil către pârât, aceasta rămânând pe drumuri, deși problema spațiului de locuit ar fi fost rezolvată dacă reclamanta și-ar fi dat acordul spune instanța de apel. Insă nu a luat în considerare motivul pentru care reclamanta nu a fost de acord cu această modalitate de împărțeală, că aceasta ar fi prejudiciată printr-o astfel de înțelegere întrucât nu există nici o sancțiune pentru intimatul în cazul nerespectării acestui drept de habitație, nefiind în situația unui contract sinalagmatic. Cum poate să mai aibă încredere recurenta în intimat care deși este fiul acesteia a mai făcut și o plângere penală cum că aceasta ar fi sustras o serie de bunuri succesorale - plângere ce a fost soluționată cu Solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei și în rejudecare să se dispună atribuirea imobilului casă de locuit și suprafața de 500 mp. situate în intravilanul com. terenul extravilan a fost împărțit în natură nu are obiecții.
Apărătorul intimatului av. având cuvântul solicită respingerea recursului. Când s-a pronunțat Decizia nr.296/2008 de Tribunalul Galați nu s-a încălcat nici o dispoziție legală. Să se observe conivența dintre mamă și fiică așa cum a făcut cu apartamentul din intimatului este proprietara apartamentului din G care a aparținut recurentei din 1975, erau titularii contractului. In anul 1991 puteau să îl cumpere însă l-au cedat fiicei sale. In anul 1995 figura la cheltuieli recurenta și soțul acesteia nicidecum fiica, însă au avut ideea de a-l păcăli pe fiul ei respectiv pe intimat. Tribunalul Galați la pronunțarea deciziei civile a respectat legea, a avut în vedere cota mai mare a intimatului, a avut în vedere ca imobilul să se transmită la o rudă de sânge având o cotă mai mare față de casă, recurenta este nora defuncților, intimatul este nepotul defuncților. Nu este vina intimatului că recurenta nu mai are domiciliul în G, a cedat apartamentul fiicei sale. Consideră că a avut interes cu casa de la, bunicii erau bătrâni îi trebuia și casa de la țară, există dovezi din care rezultă că recurenta nu se ducea nici ocazional la. Există declarații în acest sens că în apartamentul din G au crescut ambii copii. Potrivit disp.art.86 fam. se poate cere copiilor de a asigura locuință însă intimatul nu s-a opus niciodată ca recurenta să locuiască acolo, dar nefiind un contract, recurenta trebuia să ceară un drept de habitație pentru această casă, pentru că nu are interes să locuiască acolo ci are interes să vândă această casă. Intimatul are casa în proprietate cu soția acestuia, se face dovada că este interesat fiind proprietar și de terenuri agricole, terenuri ce erau lucrate în fiecare an. Consideră că instanța de apel a avut în vedere toate aspectele. Față de plângerea penală intimatul a fost sfătuit de unchi, de apărător, dar nu înseamnă că fiul a vrut sancțiunea mamei. Solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată nici la apel și nu solicită nici la recurs și dorește să-i asigure locuință recurentei.
Apărătorul intimatei -, av. având cuvântul solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Instanța de apel a avut în vedere latura tradițională și mărimea cotei părți. In ce privește aspectul tradițional instanța de apel a pierdut din vedere aspectul uman. Imprejurarea că un om rămâne pe drumuri, s-a făcut o ambiție personală, într-adevăr s-a sugerat asigurarea locuinței, uzufructul recursului de astăzi, ar fi trebuit să fie echivalență de proprietate, a fost o propunere. Hotărârea instanței de apel este o sancțiune că recurenta nu a fost de acord cu propunerea instanței. Intimata - nu are recurs în această cauză însă instanța poate analiza concluziile acesteia. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați sub nr- din 21.06.2007, reclamanta a chemat in judecata pe parații -, si pentru dezbaterea moștenirii după defuncții decedat la data de 01.10.1987 si - decedata la data de 24.09.1990, sa se constate ca masa succesorala după defuncți se compune din: un imobil teren extravilan in suprafața de 2 ha si 200 mp situat in com., sat, jud. G si un imobil casa de locuit compus din 4 camere, hol, bucătărie si teren aferent intravilan in suprafața de 500 mp situat in com.,-, jud. G, sa se constate calitatea de moștenitori legali ai reclamantei cu cote de 1/12, a paraților - si cu cota de 1/8 fiecare (in calitate de moștenitori ai fiului defuncților decedat la data de 21.12.2005), precum si a paraților si in calitate de fii cu cota de 1/3 fiecare din succesiune; sa se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale prin atribuirea casei si terenului aferent, reclamantei, cu sulta corespunzătoare si partajarea in natura a terenului extravilan conform cotelor fiecăruia din succesiune.
In motivare se arata ca după defuncții decedați au rămas ca succesori 3 fii, parații, si defunctul care a fost soțul reclamantei si tatăl paraților si -, ca masa succesorala se compune din imobilele de mai sus descrise, iar reclamanta locuiește in imobil, l-a întreținut, a plătit impozitele, ca nu are alta locuința, iar ceilalți parați au toți locuințe personale.
Parații, si formulează întâmpinare prin care arata ca sunt de acord cu acțiunea formulata de reclamanta, insa formulează cerere reconvenționala prin care solicita atribuirea imobilului casă si teren aferent acestuia cu care sunt de acord si parații si, iar reclamantei sa i se atribuie doar un drept de folosința al acestui imobil pana la sfârșitul vieții, motivat de faptul ca prin poziția celorlalți parați s-ar cuveni o cota mai mare paratului, ceea ce-l indreptateste sa solicite acest lucru, iar reclamanta nu dorește decât să-l vândă după atribuire.
In cauza au fost depuse acte de stare civila de către părți prin care își dovedesc calitățile procesuale cat si calitățile de moștenitori, acte de proprietate a imobilelor supuse partajului, expertize imobiliara si topometrica de evaluare si posibilitățile de partajare, interogatoriu si proba testimoniala privind posibilitățile de partajare a imobilelor.
Prin Încheierea de Admitere in Principiu din 19.10.2006 pronunțata de instanța se constata deschisa succesiunea după ce trei defuncți, - si, se constata ca reclamanta este succesoare legala (șotie supraviețuitoare) a defunctului, fiul defuncților si - cu cota de 2/24, ca parații si -, fii ai defunctului cu cote de cate 3/24 si parații si in calitate de fii ai defunctului si - cu cote de cate 8/24 părți din masa succesorala.
De asemenea, se ia act de donația făcuta de paratul in favoarea lui privind partea sa de moștenire. Mai constata ca masa succesorala se compune din imobilele descrise mai sus si se dispune efectuarea unei expertize de identificare, evaluare si partajare a imobilelor din litigiu.
Pentru a pronunța aceasta încheiere, se retine ca din actele de stare civila se constata ca părțile au calitatea de moștenitori ai defuncților pentru care s-a cerut dezbaterea succesorala, ca potrivit actelor de proprietate depuse la dosar masa succesorala după defuncți se compune din cele doua imobile arătate, iar cotele sunt cele arătate mai sus.
Prin sentința civilă 2764/28.03.2007 a Judecătoriei Galați s-a admis acțiunea, s-a constatat deschisa succesiunea după cei trei defuncți așa cum au fost descrise si motivate in Încheierea de Admitere in Principiu, cu cotele arătate. S-a dispus partajarea masei succesorale prin atribuirea reclamantei definitiv a imobilului situat in com.,-, compus din casa de locuit si teren in valoare de 21.155 lei, așa cum a fost descrisa si evaluata in expertiza expertului si lotul I format din teren extravilan in suprafața de 1367,67 mp potrivit expertului, in valoare de 361,56 lei; lotul II a fost atribuit paratei -, fiind compus din teren extravilan in suprafața de 2049,50 mp in valoare de 542,04 lei; lotul III in suprafața de 5466,16 mp extravilan in valoare de 1445,62 lei a fost atribuit paratului, lotul IV in suprafața de 7.516,16 mp extravilan in valoare de 1987,65 lei a fost atribuit paratului.
S- constatat că reclamanta a achitat paraților sultele corespunzătoare părților la care sunt indreptatiti din succesiune, iar imobilul teren extravilan s-a atribuit părților potrivit cotelor, astfel ca nu-si mai datorează sulte.
Având in vedere obiectul dedus judecații, respectiv ieșire din indiviziune si modul cum părțile au efectuat cheltuieli ocazionate de proces, cat si cotele părți din succesiune, instanța a compensat aceste cheltuieli de judecata intre părți.
A reținut în motivare că în urma administrării probelor cu interogatoriul paratului si audierea martorilor si, din care rezulta ca reclamanta locuiește in imobilul casa, s-a îngrijit de acest imobil, a plătit impozit pentru acest imobil, ca nu are altă casă de locuit, prin încheierea din 15.02.2007 instanța a admis cererea acesteia si i-a atribuit provizoriu imobilul casă cu obligarea acesteia la sulte către ceilalți parați pana la 15.03.2007, obligație care a fost îndeplinita de către reclamanta cu dovezile chitanțelor de la dosar.
Din concluziile expertizelor efectuate au rezultat valorile imobilelor, faptul ca imobilul casă si teren aferent nu este comod partajabil si ca terenul extravilan este partajabil potrivit cotelor fiecărei părți din proces.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii de admitere în principiu din 19.10.2006 a formulat apel pârâtul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivare a arătat că nu a fost reținută corect suprafața de teren din masa succesorală, respectiv 1,64 ha teren, în loc de 2,20 ha, întrucât parte din teren a fost înstrăinat prin contractele de vânzare cumpărare 450/24.02.1999 și 166/16.05.2002.
Al doilea motiv este acela că instanța nu a luat act de donația făcută de pârâtul în favoarea apelantului, autentificată sub nr. -.10.2006, deci după pronunțarea IAP.
Ultimul motiv de apel se referă la greșita atribuire a imobilului către intimata- reclamantă, cu nerespectarea criteriilor de atribuire: mărimea cotelor, intenția reclamantei cu privire la imobil, relația afectivă față de acest imobil, cine a făcut îmbunătățiri.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu primele două motive de apel, dar că, în ceea ce privește atribuirea, instanța a ținut seama de faptul că ea locuiește în imobil din 1990, că a achitat în toată această perioadă cheltuielile de întreținere, impozitul, a făcut îmbunătățiri, și că nu doar mărimea cotei trebuie avută în vedere. A mai susținut că, pentru prima dată apelantul a formulat această cerere în apel, ceea ce este inadmisibil, față de prevederile art. 294 cod de procedură civilă.
Prin decizia civilă nr.296/2008 a Tribunalului Galațis -a admis apelul, s-a schimbat în parte IAP-ul și sentința atacată în sensul că s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncții și - se compune din:
- imobil casă de locuit situată în intravilanul Comunei,-, Județul G, moștenitori fiind și, în calitate de fii, cu o cotă de câte 1/3 fiecare și reclamanta, cu o cotă de 1/12, pârâții - și, cu o cotă de câte 3/24, prin retransmitere de la.
S-a constatat că și au donat cotele lor apelantului, astfel că acesta are în total o cotă de 19/24
- suprafața de 1,64 ha teren extravilan identificată în TP.45014-79/1995 și suprafața de 500 mp teren intravilan Comuna, Județul G, identificată în TP 45014-79/1995, moștenitori fiind:, fiu, cu o cotă de, cu o cotă de 1/8, și - cu câte 3/16.
S-a constatat că a donat cota sa de moștenire apelantului, astfel că acesta are în total o cotă de 11/16 din teren.
S-a atribuit apelantului casa de locuit și suprafața de 500 mp situate în intravilanul Comunei, Județul G în valoare de 21.155 lei și suprafață de 11275 mp teren extravilan, lotul nr.III din raportul de expertiză efectuată în apel d e expert ing., expertiză ce face parte integrantă din prezenta decizie.
S-a atribuit intimatei suprafața de 2050 mp teren, lotul I din același raport de expertiză.
S-a atribuit intimatei - suprafața de 3075 mp teren, lotul II din același raport de expertiză.
A fost obligat apelantul să plătească intimatei suma de 1762,91 lei și intimatei - suma de 2644,37 lei cu titlu de sultă.
S-a dispus restituirea către intimata a sumei de 16748 lei, consemnată prin recipisa CEC din 14.03.2007.
Pentru a pronunța această decizia s-au reținut următoarele:
Primul motiv de apel vizează masa succesorală. Într-adevăr, prin titlul de proprietate 45014-79/1995, s-a reconstituit de la autorii și, dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2,250 ha teren extravilan. Prin contractele de vânzare cumpărare 450/24.02.1999 și 166/16.05.2002( acesta nefiind depus la dosar în primă instanță), titularii dreptului de proprietate au înstrăinat suprafața de 6100 mp, rămânând în masa succesorală doar 1,64 ha, care va fi reținut de Tribunal. Acest aspect nu poate fi imputat Judecătoriei pentru că părțile nu au depus înscrisurile doveditoare ale vânzării.
Al doilea motiv de apel este, de asemenea, întemeiat întrucât la data de 02.11.2006, după pronunțarea încheierii de admitere în principiu, pârâtul a depus la dosar înscrisul autentic în care se consemnează donația cotei lui către ( f 63 dosar fond).
Instanța avea posibilitatea ca, în baza art. 673 ind. 7 cod de procedură civilă, să pronunțe o altă încheiere de admitere în principiu în care să se țină seama de noua situație juridică.
O altă problemă, care s-a ridicat în fața Tribunalului a constituit-o cotele părți asupra terenului. Prin titlul de proprietate 45014-79/1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate de la autorii și. Din dispozițiile art. 8 și 9 din legea 18/1991 rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la cerere. Prin dispozițiile derogatorii ale legilor fondului funciar, moștenitorii au fost repuși în dreptul de acceptare a moștenirii prin formularea unor cereri de reconstituire. Așa se explică împrejurarea că, deși o parte din moștenitori au acceptat moștenirea anterior anului 1990, această acceptare a vizat doar masa succesorală de la acea dată, ei nu au fost de drept incluși în titlu de proprietate. În cauză, după autorii enumerați, au formulat cerere de reconstituire numai și, așa cum rezultă din mențiunile existente pe titlul de proprietate, care nu a fost atacat în instanță. În consecință, doar aceștia au un drept de proprietate asupra terenului, nu are nici un drept, întrucât nu a fost inclus pe titlu.
Față de aceste aspecte, Tribunalul a constatat cotele părți indivize ale părților față de prevederile art. 669 cod civil și art. 1 din legea 319/1944.
Cu privire la atribuirea casei de locuit și a terenului intravilan, instanța a reținut că Judecătoria nu a făcut o apreciere adecvată a criteriilor prevăzute de art. 673 ind. 9 cod de procedură civilă. În primul rând, cu privire la casă, apelantul are o cotă mult mai mare decât celelalte părți( 19/24 față de 2/24 sau 3/24), și aceasta în condiții absolut legale și morale, prin moștenire, respectiv donație de la unchii săi care au dorit ca imobilul să rămână unui membru al familiei. Pe lângă criteriile prevăzute de art. 673 ind. 9 cod de procedură civilă, nu se pot ignora aspectele tradiționale, ca acela al rămânerii casei bătrânești către unul din nepoți, rudă de sânge cu autorii.
Faptul că intimata reclamantă nu are un alt spațiu de locuit, că a locuit anterior în acel imobil nu poate fi considerat suficient pentru atribuire, cu ignorarea cotei părți foarte mici pe care o deține.
De altfel, problema spațiului de locuit ar fi putut fi rezolvată de către părți, prin acordul pe care reclamanta și l-ar fi exprimat pentru constituirea unui drept de habitație viageră.
Potrivit dispozițiilor Codului civil în materia constituirii drepturilor reale, acestea pot lua naștere numai cu acordul părților. Apelantul a fost de acord cu instituirea unui drept de habitație viageră în favoarea intimatei, dar aceasta nu și-a exprimat în nici un fel consimțământului. În lipsa acestui consimțământ, instanța nu poate dispune grevarea imobilului de un astfel de dezmembrământ.
Impotriva deciziei civile nr.296/2008 a Tribunalului Galația declarat recurs reclamanta criticând-o vis-a-vis de capătul de cerere privind atribuirea imobilului casă de locuit cu cei 500 mp. aferenți din intravilanul comuna pe care-l consideră dat cu încălcarea și aplicarea greșită a disp.art.67310Cod procedură civilă.
Astfel, art.6739cod procedură civilă stabilește criteriile de care instanța trebuie să țină seama la formarea și atribuirea loturilor. In cadrul acestor criterii, se enumeră, pe lângă cel al mărimii cotei părți ce se cuvine fiecărui copărtaș din masa bunurilor de împărțit, o sumedenie de alte criterii, cum ar fi domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari au făcut o serie de îmbunătățiri la imobilul supus partajului.
Aceste criterii nu sunt enumerate în lege limitativ, putând fi avute în vedere și alte criterii care să conducă la convingerea instanței în privința atribuirii unui imobil supus partajului către copărtașul care este cel mai îndreptățit.
De-a lungul timpul, jurisprudența a conturat diferite criterii de apreciere, altele decât cele prevăzute în disp.art.6739și menționează, cu titlu exemplificativ, folosința de către un copărtaș a bunului a cărui atribuire o solicită, nedeținerea unul alt spațiu de locuit, etc.
In atare condiții, instanța de apel în mod nelegal a considerat că singurul criteriu legal care poate fi avut în vedere la atribuirea imobilului este cel al mărimii cotei părți ce i se cuvine și ca atare intimatul apelant este singurul îndreptățit să îi fie atribuit imobilul, făcând total abstracție de celelalte criterii prevăzute de lege.
In mod greșit instanța de apel a absolutizat criteriul mărimii cotei părți în loc ca acest criteriu să fie confruntat cu criteriile pe care recurenta le-a invocat și anume: faptul că locuiește în acest imobil din 1990, ea e cea care a achitat în toată această perioadă cheltuielile de întreținere a imobilului, a plătit impozitul și a făcut o serie de îmbunătățiri, nu are o altă locuință și pârâta - a fost de acord cu această variantă de atribuire.
De asemenea, consideră că e sancționată pentru că nu a fost de acord doar cu un drept de habitație viageră asupra imobilului în cauză. Menționează că nu și-a dat acordul pentru că nu crede că intimatul i-ar fi respectat acest drept și nu avea vreo modalitate de a-l constrânge pentru a i-l respecta.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că recursul nu este fondat.
Art.6739cod procedură civilă enumeră într-adevăr, cu caracter exemplificativ, criteriile de care instanța va ține seama la atribuire în partajul judiciar. Enumerarea nu are caracter limitativ, dimpotrivă, la finalul textului este folosită expresia "altele asemenea", ceea ce permite concluzia că instanța poate, în afara criteriilor expres menționate, să țină cont și de alte criterii de ordin familial, social, material sau moral, în funcție de specificul fiecărei cauze.
Ori, instanța de apel a respectat aceste dispozițiile legale prin aceea că-n afară de criteriul mărimii cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, a avut în vedere și un criteriu moral cel al voinței descendențelor lui "de cujus" și anume ca acel imobil să revină nepotului lor și nu nurorii.
Faptul că nu a fost de acord cu instituirea doar a unui drept de habitație asupra imobilului în cauză, relevă doar faptul că această chestiune a lipsei unei alte locuințe nu este primordială pentru recurentă atâta vreme cât nu a dorit ca indiferent ce variantă de atribuire se alege să i se asigure un drept în acest sens. Iar temerea sa precum că nu există sancțiune în cazul nerespectării dreptului său de habitație este nejustificată atâta vreme cât forța coercitivă a statului intervine ori de câte ori nu este respectat un drept al cetățeanului.
Față de considerentele de mai sus, prin prisma disp.art.312 alin.1 teza II Cod procedură civilă urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de reclamanta, cu domiciliul în comuna, jud.G împotriva deciziei civile nr.296/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28.01.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.LȘ-23.02.2009
Dact.MH-24.02.2009/2 ex.
Fond: Gh.
Apel: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Simona Bacșin, Luminița Șolea
