Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 772/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(274/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.772
Ședința publică de la 06.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Vlad
JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă, împotriva deciziei civile nr.224 A din 19.11.2008, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă și de recurentele-pârâte și, împotriva aceleiași decizii, precum și împotriva încheierii nr.8 din 05.02.2008 și a sentinței civile nr.728 din 27.05.2008, pronunțată de Judecătoria Ri de Vede, în contradictoriu cu intimatul-intervenient.
Dezbaterile în cauză au avut loc la data de 22.04.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie. Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 29.04.2009 și apoi la 06.05.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Ri de Vede, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtele și, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate deschisă succesiunea defuncților, decedată la 28.12.2005 și, decedat la 3.10.2006, ambii având domiciliul în Ri de Vede, să se constate calitatea de moștenitor a reclamantei cu cota de 1/3 din masa succesorală și să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile ce o compun.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că împreună cu cele două pârâte sunt fiicele celor doi defuncți, iar în succesiunea acestora au rămas imobilul situat în Ri de Vede, str. -. - nr.15, constând în teren de 2018. și casă tip, cu câte un apartament de trei camere pe fiecare nivel și un alt corp de clădire compus doar din parter, respectiv, cameră de legătură cu casa P+ 1, hol bucătărie și, magazii, cișmea, canalizare și fântână, bunuri mobile, 2 ha teren agricol pe raza comunei, județul T, acțiuni la "" și un loc de veci cu trei cripte în Cimitirul Central al orașului. Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.480 cod civil și următoarele, art.728 alin.1 Cod civil și art.6731-67314Cod procedură civilă.
În ceea ce privește bunurile mobile, la 28 noiembrie 2007, reclamanta a precizat că acestea sunt: pat cu saltea din lână, masă cu patru scaune, dulap cu două uși, comodă pentru televizor, comodă pentru haine, pendulă, masă de douăsprezece persoane, aragaz cu două butelii, dulap vase, televizor, 20 seturi lenjerii de pat.
La 5 noiembrie 2007, pârâtele și au formulat întâmpinare și cerere reconvențională, iar a formulat cerere de intervenție în interes propriu (filele 21-24).
Cele două pârâte au arătat în cererea formulată, că succesiunea defuncților și, cuprinde bunurile indicate în acțiune, însă nu în întregul lor. S-a arătat astfel, că în ceea ce privește construcția tip P+ 1 în succesiunea defuncților a rămas doar câte 1/3 din acest imobil, cota de 1/3 fiind dreptul propriu al pârâtei, la fel și în ceea ce privește unul din cele trei locuri de veci, care s-a susținut că aparține pârâtei, celelalte două fiind ale celor doi defuncți. În acest sens, s-a invocat sentința civilă nr.2702/8.12.2005 a Judecătoriei Ri de Vede.
Pârâtele au mai susținut că nici fântâna din curte nu a fost edificată de cei doi defuncți, ci de pârâta și intervenientul, care au mai realizat și alte lucrări, solicitându-se astfel, să se constate că cei doi au acoperit magazia din curte cu tablă, au montat șpalieri din beton la din curte, au vopsit tabla de pe casa bătrânească și au montat faianță și gresie în ambele băi din.
Și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 728 Cod civil și art. 115 și următoarele Cod procedură civilă.
Prin cererea de intervenție, intervenientul a solicitat să se constate că împreună cu pârâta, au montat gard pe lungimea de 100, din plasă de sârmă pe stâlpi de beton, au montat șpalieri din beton la din curte, au montat gresie și faianță la ambele băi din și au vopsit tabla de pe casa bătrânească, deși nu au locuit niciodată în această casă. Intervenientul a solicitat ca aceste lucrări să fie evaluate, iar costul lor să fie suportat de toți moștenitorii defuncților, el beneficiind de un drept de creanță asupra acestor bunuri.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.49 Cod procedură civilă și art.111 Cod procedură civilă.
Reclamanta și-a completat acțiunea la 28 noiembrie 2007 (fila 47), solicitând ca instanța să constate cota de contribuție a pârâtei și a celor doi defuncți la imobilul situat în Ri de Vede, str.-.-, nr.15, iar pârâtele să fie obligate să îi plătească, conform cotei sale, lipsa de folosință a imobilului de la data decesului celor doi defuncți până executarea efectivă, cu sancțiunea plății de 200 lei/zi întârziere. S-a mai solicitat să se constate că pasivul succesoral în sumă de 2000 lei noi, a fost suportat de reclamantă, sumă cheltuită de aceasta cu ocazia celor două înmormântări și a parastaselor efectuate.
Pe baza probelor administrate în cauză, s-a pronunțat încheierea nr.8 din 5 februarie 2008 în conformitate cu art.6735Cod procedură civilă, prin care s-a respins excepția puterii lucrului judecat invocată de reclamanta privind dreptul de proprietate al pârâtei asupra imobilului constând în casă P+ 1 din succesiunea defuncților și și s-a constatat că la data de 28 decembrie 2005 decedat cu ultimul domiciliu în Ri de Vede, de pe urma căreia au rămas ca moștenitori în calitate de soț supraviețuitor cu cota de 1/4 și, și în calitate de fiice, cu cota de 3/4.
Masa succesorală se compune din 40% din imobilul situat în Ri de Vede, str.-.-, nr.15, constând în casă tip, din cărămidă, cu câte trei camere și baie la fiecare nivel și pivniță dedesubt; J din casa bătrânească, compusă din camera de legătură dintre aceasta și casa tip p+1, dormitor, hol, bucătărie și, anexe gospodărești cu destinație magazii; J din suprafața de 1927. teren aferent construcțiilor și din fântână; 1/3 din cripta din Cimitirul Central al municipiului Ri de Vede, respectiv unul din cele trei locuri de veci din criptă; șase acțiuni la -, cinci acțiuni la M, opt acțiuni la Transilvania, treizeci și opt acțiuni la Muntenia și zece acțiuni la Oltenia, conform extrasului de cont nr. We - -; 1/1 eliberat de Depozitarul Central SA - B la 20 noiembrie 2006; suprafața de 2 ha teren agricol în extravilanul comunei, T, din care 13.200. în tarlaua 8A și 6800m.p. în tarlaua 6, conform titlului de proprietate nr. -/07.04.1995 și actului de partaj voluntar autentificat de BNP - Ri de Vede, sub nr. 1473/1.07.1999; J din următoarele bunuri mobile aflate în posesia pârâtei și anume: pat cu saltea din lână, masă cu patru scaune, dulap cu două uși, comodă pentru televizor, comodă pentru haine, pendulă, masă de douăsprezece persoane, butelii, dulap vase, televizor.
Restul de 60% din imobilul, aparține soțului supraviețuitor 40% și pârâtei 20%, ca drept propriu.
S-a stabilit că la 3 octombrie 2006 decedat, cu ultimul domiciliu în Ri de Vede, de pe urma căruia au rămas ca moștenitoare, în calitate de fiice, reclamanta și pârâtele și, cu cota egală de câte 1/3 fiecare.
Masa succesorală se compune din 40% din imobilul situat în Ri de Vede, str.-.-, nr.15, constând în casă tip, din cărămidă, cu câte trei camere și baie la fiecare nivel și pivniță dedesubt; J din casa bătrânească, compusă din camera de legătură dintre aceasta și casa tip, din dormitor, hol, bucătărie și, anexe gospodărești cu destinație magazii; J din suprafața de 1927. teren aferent construcțiilor și din fântână; 1/3 din cripta din Cimitirul Central al municipiului Ri de Vede, respectiv unul din cele trei locuri de veci din criptă; al treilea aparținând pârâtei; șase acțiuni la -, cinci acțiuni la M, opt acțiuni la Transilvania, treizeci și opt acțiuni la Muntenia și zece acțiuni la Oltenia; J din următoarele bunuri mobile: pat cu saltea din lână, masă cu patru scaune, dulap cu două uși, comodă pentru televizor, comodă pentru haine, pendulă, masă de douăsprezece persoane, aragaz cu două butelii, dulap vase, televizor și bunurile dobândite de defunct din succesiunea soției sale,.
A constatat că în succesiunea celor doi defuncți, nu a rămas pasiv succesoral. A constatat că pârâta, împreună cu intervenientul au acoperit cu tablă una din magaziile din succesiune, au montat gard din plasă de sârmă pe stâlpi de beton pe 100 lungime, au vopsit tabla de pe casa bătrânească, au montat din beton la din curte.
Pentru evaluarea construcțiilor, a terenului aferent și a locului de veci și pentru a întocmi propuneri de lotizare, a fost numit expert, pentru evaluarea terenului extravilan din comuna, a fost desemnat expert, iar pentru bunurile mobile expert.
În urma administrării probei cu expertizele tehnice judiciare încuviințate, prin sentința civilă nr.728 din 27 mai 2008, prima instanță a admis, în parte, atât acțiunea așa cum a fost completată la 28 noiembrie 2007 formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele și și intervenientul în nume propriu, cât și cererea reconvențională formulată de pârâtele și și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.
A respins excepția invocată de reclamantă privind puterea lucrului judecat.
A respins capătul din cererea completatoare formulată de reclamantă privind plata contravalorii lipsei de folosință a imobilului din succesiune, așa cum a fost precizată la 19 decembrie 2007.
A declarat deschisă succesiunea defunctei, decedată la 28 decembrie 2005 și a defunctului, decedat la 3 octombrie 2006, ambii cu ultimul domiciliu în Ri de Vede, județul T, de pe urma cărora au rămas ca moștenitori, cu cote egale de câte 1/3 fiecare, reclamanta și pârâtele și, în calitate de fiice.
Valoarea masei partajabile rămase de pe urma celor doi defuncți este de 290.416 lei, reclamanta și cele două pârâte având dreptul la loturi valorice de câte 96.805 lei.
Valoarea îmbunătățirilor efectuate de pârâta și intervenientul este de 6.746 lei iar valoarea dreptului propriu al pârâtei, de 20% din imobilul casă tip, este de 37.737 lei.
A dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra bunurilor din succesiune și a atribuit loturile astfel:
Lotul nr. 1 s-a atribuit reclamantei și se compune din următoarele bunuri: parterul din casa tip P+ 1 din cărămidă, acoperită cu tablă, compus din trei camere, identificate pe schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert, în varianta a 5-a, cu literele B - C - F, baie (G) și hol acces (D) - 79.388 lei, magazie din scândură acoperită cu azbociment (5) - 617 lei, aplecătoare acoperită cu tablă și linoleum (6) - 276 lei, locul de veci de la mijloc din cripta cu trei locuri din Cimitirul Central Ri de Vede, rând 73, loc 4, partea dreaptă - 1500 lei, 17 de beton de la din curte - 119 lei, suprafața de 381. teren cuprins în schița anexă între punctele e - h - i - f - 15.240 lei, fântână tip american - 500 lei, 1/3 din terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 790. în indiviziune cu pârâtele și, cuprins între punctele a - b - c - d - 10.533 lei, 1/3 din gard de plasă de sârmă pe cadre și stâlpi de beton (45 - nord) în indiviziune cu pârâtele și - 455 lei, un nr. de 44 acțiuni cuprinse în extrasul de cont nr. We -; 1/1 eliberat de Depozitarul Central SA B la 20.11.2006 pentru defunctul, din care 6 (șase) acțiuni la - și 38 acțiuni la Muntenia; un număr de 15 (cincisprezece) acțiuni cuprinse în extrasul de cont nr. We -; 1/1 20.11.2006 eliberat de Depozitarul Central SA B pentru defuncta, din care cinci la M și zece acțiuni la Oltenia - 119,65 lei, pat cu saltea lână - 90 lei, comodă tv - 60 lei, masă pentru 12 persoane - 40 lei, dulap vase - 50 lei, suprafața de 0,68 ha teren agricol în extravilanul comunei, în T 6, cu vecinii: la - râul, la -, la -, la - -700 lei, bunuri în valoare totală de 109,687 lei și având dreptul la un lot valoric de 96.805 lei, va da sultă 12.882 lei pârâtei.
Lotul nr.2 s-a atribuit pârâtei și se compune din următoarele bunuri: etajul din casa tip P+ 1 din cărămidă, acoperită cu tablă, compus din trei camere notate în schița anexă cu I, J, M, baie (N), hol acces (K), balcon deschis (L) și casa scării (O), pivnița (A) la subsol și hol intrare parter (E) - 109.298 lei, magazie din scândură acoperită cu tablă (9) - 3264 lei, cocină beton și cărămidă (7) - 778 lei, magazie scândură acoperită cu tablă (8) - 3529 lei, suprafața de 381. între punctele f - i - j - c - 15.240 lei, 15 bucăți beton la din curte - 105 lei, 1/3 din terenul aferent construcțiilor în suprafață de 790. în indiviziune cu reclamanta și pârâta între punctele a - b - c - d - 10.533 lei, 1/3 din gard plasă de sârmă pe cadre și stâlpi beton (45 - nord) în indiviziune cu reclamanta și pârâta - 455 lei, suprafața de 0,67 ha teren agricol în extravilanul comunei l, județul T, în T 8A cu vecinii: N -, E -, S -, V - -700 lei, un nr. de 8 acțiuni cuprinse în extrasul de cont nr. We -; 1/1 /20.11.2006 eliberat de Depozitarul Central SA B pentru defunctul, la Transilvania și 44 (patruzeci și patru) acțiuni din care 6 (șase ) la Oltenia și 38 (treizeci și opt) la Muntenia, cuprinse în extrasul de cont nr. We -; 1/1 /20.11.2006 eliberat pentru defuncta,45 lei, masă - 30 lei, dulap cu două uși - 70 lei, pendulă - 60 lei, o butelie aragaz - 100 lei, bunuri în valoare totală de 144.267 lei și având dreptul la un lot valoric de 96.805 lei și un drept propriu de 137.915 lei. A fost obligată să plătească o sultă 2980 lei pârâtei, iar 3373 lei reprezintă dreptul intervenientului.
Lotul nr.3 s-a atribuit pârâtei și se compune din următoarele bunuri: camera de legătură (P) și terasa (R) - 23863 lei, casa bătrânească din cărămidă și chirpici, acoperită cu tablă, compusă din dormitor (T), hol (V), bucătărie( U) și (S) - 23.149 lei, vopsit tabla de pe casa bătrânească - 157 lei, gard din plasă de sârmă pe cadre și stâlpi beton (55 - latura nord) - 1666 lei, 10. beton la din curte, - 70 lei, magazie din cărămidă acoperită cu țiglă (1) - 1128 lei, magazie din scândură acoperită cu țiglă (2) - 1499 lei, aplecătoare tip șopron acoperită cu plăci azbociment (3) _ 514 lei, WC cărămidă cu bazin vidanjabil din beton și planșeu beton (4) - 383 lei, un loc de veci, cel de jos, din cripta cu trei locuri din Cimitirul Central Ri de Vede, rând 73, loc 4, partea dreaptă (locul de deasupra fiind al pârâtei, drept propriu - 1500 lei, suprafața de 375. teren intravilan cuprins în schița anexă între punctele b - g - h - e - 15.000 lei, 1/3 din terenul aferent construcțiilor în suprafață de 790. în indiviziune cu reclamanta și cu pârâta între punctele a - b - c - d - 10.533 lei, 1/3 din gard din plasă de sârmă pe cadre și stâlpi beton (45 - nord), în indiviziune cu reclamanta și cu pârâta - 455 lei, suprafața de 0,65 ha teren agricol în extravilanul comunei l, județul T, în T 8A, cu vecinii la -, E -, S -, V - - 650 lei, un nr. de 15 acțiuni din care 5 la M și 10 acțiuni la Oltenia, conform extrasului de cont nr. We -; 1/1 eliberat la 20.11.2006 eliberat de Depozitarul Central SA B pentru defunctul și 8 (opt) acțiuni la Transilvania, conform extrasului de cont nr. We -; 1/1 20.11.2006 eliberat pentru defuncta - 46,64 lei, patru scaune tapițate - 80 lei, comodă pentru haine - 80 lei, aragaz cu o butelie - 210 lei, tv alb negru - 10 lei, bunuri în valoare totală de 80.993,64 lei și având dreptul la un lot valoric de 96.805 lei, va primi sultă 15.812, din care 12.882 lei de la reclamanta și 2980 lei de la pârâta.
S-a luat act de învoiala părților privind acordul pârâtelor, pentru crearea, de către reclamantă a unei căi de acces la parterul casei tip P+ 1, atribuit acesteia.
Au fost compensate cheltuielile de judecată efectuate de părți.
Prin încheierea din 25 iunie 2008 s-a dispus completarea dispozitivului sentinței, în sensul că s-a luat act de învoiala părților privind acordul pârâtelor pentru crearea de către reclamantă a unei căi de acces la parterul casei tip, atribuit acesteia, prin zidul de la sufragerie.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta și pârâtele și.
Prin decizia civilă nr.224/A/19.11.2008 Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a admis apelul declarat de pârâte, a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a înlăturat mențiunea privind învoiala părților referitoare la crearea de către reclamantă a unei căi de acces la imobilul atribuit acesteia. A respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că:
Apelul declarat de pârâte este întemeiat numai în privința primului motiv și anume greșita mențiune din dispozitivul sentinței privind învoiala părților în vederea creării de către reclamanți a unei căi de acces la lotul atribuit acestuia, deoarece cererea de acordare a unei căi de acces nu a fost formulată în scris, conform art.82 Cod procedură civilă și nu a fost supusă dezbaterilor părților.
Instanța a luat act de solicitarea reclamantei de a efectua cale de acces prin peretele sufrageriei, cu toate că apărătorul pârâtelor și al intervenientului nu a efectuat propunerea de tranzacție în temeiul unei procuri speciale, cum prevede art.69 Cod civil.
Celelalte motive de apel formulate de pârâte privind stabilirea termenelor de plată a sultelor s-a apreciat că sunt neîntemeiate întrucât dispozițiile art.67310Cod procedură civilă sunt aplicabile numai în situația în care, împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă.
Motivul de apel privind cota de contribuție a pârâtei este neîntemeiat întrucât aprecierea instanței s-a bazat pe probele administrate în cauză; expertiză, acte și declarații de martori.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamanta, tribunalul l-a găsit neîntemeiat pentru următoarele considerente:
- Asupra cotei de contribuție a pârâtei a făcut referire atunci când au fost analizate motivele de apel formulate de pârâte.
- Asupra modului de calcul a taxei de timbru instanța s-a pronunțat prin încheierea de ședință din data de 8.2008, împotriva căreia apelanta-reclamantă a formulat cerere de reexaminare, în temeiul art.18 alin.1 din Legea nr.147/1997, cerere respinsă prin încheierea din data de 5.XI.2008.
- Podul imobilului nu a fost evaluat separat nefiind locuibil.
- Cererea de intervenție și cererea reconvențională au fost admise în raport de probele administrate în cauză, constând în declarații de martori și înscrisuri, la care instanța de fond a făcut referire prin încheierea nr.8/2008.
- Părțile au formulat obiecțiuni la toate expertizele efectuate în cauză, experții au răspuns la aceste obiecțiuni, încât la termenul din 21 mai 2008, când pricina a fost soluționată în fond, instanța a luat act că nu mai sunt cereri de formulat și nici probe de administrat considerând cauza în stare de judecată.
În apel, reclamanta nu a formulat obiecțiuni la expertizele efectuate la fond, menționând numai că instanța de fond a respins obiecțiunile fără a indica raportul de expertiză cu privire la care s-au formulat obiecțiuni și la care dintre acestea, instanța a refuzat să răspundă.
Față de încheierea din 21 mai 2008, în care s-a consemnat că părțile nu mai au probe de administrat, instanța a concluzionat că s-a răspuns la toate obiecțiunile formulate, încât va fi respins.
- Apelanta - reclamantă nu este îndreptățită la plata sumei de 200 lei/zi întârziere de la data decesului celor doi defuncți și până la executarea efectivă a sentinței, întrucât în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 1073 și următoarele Cod civil care prevăd obligarea la dezdăunare a debitorului în cazul neîndeplinirii exacte a obligației de a face sau de a nu face și care presupune punerea în întârziere a debitorului obligației, prin notificare (art. 1079 Cod civil).
- Cu privire la cererea reclamantei în sensul obligării pârâtelor să-i permită realizarea unei căi de acces către lotul său, prima instanță nu s-a pronunțat, menționând în considerente că cererea a fost formulată verbal și după terminarea cercetării judecătorești, prin urmare nu poate fi avută în vedere. În schimb, prin încheierea din 25 iunie 2008, sentința apelată a fost completată în sensul că instanța a luat act de acordul părților pentru crearea de către reclamantă a unei căi de acces la parterul casei ce i-a fost atribuit, astfel încât, cererea nu a fost respinsă cum greșit a arătat apelanta - reclamantă, fiind admisă prin încheierea prin care s-a dispus completarea sentinței.
Cererea reclamantei privind crearea unei căi de acces la imobilul atribuit acesteia a fost analizată odată cu verificarea temeiniciei primului motiv de apel formulat de pârâtele și și care a fost admis de către instanța de apel. Pentru considerentele de mai sus, tribunalul a respins, ca nefondat, apelul.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs, în termen legal, reclamanta și pârâtele și.
Reclamanta-recurentă, arată că sentința este nelegală întrucât este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă).
În dezvoltarea acestui motiv de recurs se susține că:
- Instanța a stabilit în mod greșit dreptul propriu al pârâtei la procentul de 20% din imobilul, față de prevederile sentinței civile nr.3081/12.XI.1984.
Prin această sentință, problema proprietății asupra imobilului-construcție a fost tranșată în mod irevocabil cu putere de lucru judecat.
În dispozitivul acestei sentințe se stipulează în mod clar că imobilul este proprietatea reclamanților, iar nu a avut calitatea de reclamantă în acel dosar.
Mai mult, reclamanții au fost obligați prin aceeași sentință, în calitate de proprietari să-l despăgubească pe pârâtul cu o sumă de bani, respectiv contravaloarea contribuției sale la edificarea casei, cotă ce nu putea fi alta decât aceea deținută împreună cu soția sa, ea fiind singura care era titulară în asocierea ce a stat la baza construirii casei.
În opinia recurentei, dacă pârâtei i s-ar fi recunoscut în prezentul proces o cotă de 1/3, aceasta ar fi fost dobândită ca bun comun în timpul căsătoriei, fiecăruia dintre soți revenindu-i o cotă de 1/6, cum însă soțul său a fost despăgubit de pârâți cota acestuia a revenit pârâților, respectiv defuncților.
- Cererea prin care a solicitat să i se permită crearea unui loc de acces către lotul său, parterul din, și care nu are în prezent intrare a fost formulată în timpul cercetării judecătorești, anterior de a se pune concluzii pe fond.
Toate părțile au fost de acord cu varianta de împărțire a imobilului, sub rezerva de a se putea practica o cale de acces.
Ulterior, pârâtele au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței de fond, astfel încât apelul acestora în ceea ce privește calea de acces este lipsit de interes.
- de timbru au fost calculate în mod incorect pentru toate părțile, raportat la cotele contestate.
Cererea sa de reexaminare a fost admisă și s-a dispus să timbreze numai cu 38 RON în loc de 638 RON, dar diferența de taxă nu i-a fost restituită până în prezent.
- Cererea de intervenție formulată de ca și cererea reconvențională formulată de pârâta, ambele având ca obiect evaluarea sporului de valoare adus imobilului din Ri de Vede au fost admise de instanță, deși nu s-a probat temeinicia lor.
- Instanța de fond a respins fără motiv cererea sa în sensul obligării pârâtei la plata lipsei de folosință a imobilului pe ultimii 3 ani, soluție menținută de instanța de apel.
Pârâtele și critică decizia pentru următoarele motive:
- În mod greșit au reținut instanțele că pârâta are o cotă de contribuție de numai 20% la edificarea casei tip, în loc de 1/3.
La dosarul de fond s-au depus numeroase înscrisuri care trebuiau să conducă instanța la prezumția că a fost coproprietar în cote egale cu părinții săi, defuncții din cauză (contractul de asociere, autorizația de construcție obținută pentru edificarea imobilului, sentința civilă nr.2702/8.XII.2008; declarațiile martorilor audiați la instanța de fond și înscrisurile ce atestă că apelanta-intimată a avut tot timpul venituri muncind ca bucătăreasă și chiar fizic la ridicarea casei alături de meșteri).
de peste 20 de ani de la momentul edificării imobilului defuncții au recunoscut prin poziția lor din cadrul dosarului în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2702/2005 această situație mai ales că de la edificare casa a fost folosită numai de către pârâta-recurentă.
- Hotărârile sunt greșite pentru faptul că în privința sultelor la care pârâtele sunt obligate, instanțele nu au stabilit nici un termen de plată, deși acest termen a fost solicitat atât oral cât și în scris, încălcându-se astfel dispozițiile art.67310Cod procedură civilă.
Curtea, examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs formulate, reține:
Primul motiv de recurs formulat de recurenta, privind nereținerea de către instanță a puterii de lucru judecat în ceea ce privește calitatea de proprietari ai imobilului construcție numai a defuncților, nu și a pârâtei, raportat la sentința civilă nr.3081/12.XII.1984 a Judecătoriei Ri de Vede este neîntemeiat.
Într-adevăr, prin această sentință s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și și s-a dispus evacuareapârâtuluiși au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului 7730 lei despăgubiri civile, reprezentând contribuția sa la construcția casei.
Instanțele de fond însă, au avut în vedere la stabilirea cotelor de contribuție a părților la dobândirea construcției și sentința civilă nr.2702/08.12.2008 a Judecătoriei Ri de Vede.
Prin această sentință (filele 49-50 dosar fond) s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâtul și s-a constatat că pârâtul nu are nici o cotă de contribuție la edificarea casei de locuit, situată în Ri de Vede, str. -. - nr.15, jud.
S-a constatat totodată, că reclamanții sunt coindivizari ai acestei case de locuit, iar pârâta-recurentă, a avut calitatea de reclamantă în această cauză.
De altfel, la stabilirea cotelor de contribuție, instanțele de fond au avut în vedere întregul material probator administrat în cauză: martori, acte, sentințe.
În realitate, prin acest motiv de recurs recurenta-reclamantă solicită instanței de recurs să facă o reapreciere a probelor administrate în cauză, aspect asupra căruia instanța de recurs nu se mai poate pronunța dispozițiile art.304 pct.10 și 11 Cod procedură civilă fiind abrogate.
De asemenea, recurenta-reclamantă își exprimă nemulțumirea cu privire la greșita reapreciere a probelor administrate în cauză și la pct.3 din motivele de recurs atunci când arată că cererea de intervenție și cererea reconvențională au fost admise fără a se proba temeinicia lor.
Prin urmare, acest motiv de recurs nu va fi analizat.
Neîntemeiat este și motivul de recurs privind calculul greșit al taxelor de timbru, pentru că, așa cum a reținut tribunalul, aceste aspecte au fost analizate în cadrul cererilor de reexaminare, recurenta-reclamantă putând solicita, restituirea sumei plătită drept taxă de timbru și nedatorată, astfel cum s-a dispus prin încheieriea din 17.01.2008 (fila 116 dosar fond).
Și ultimul motiv de recurs este neîntemeiat.
Instanța de apel a arătat că apelanta-reclamantă nu este îndreptățită la plata sumei solicitate cu titlu de despăgubiri, întrucât nu sunt incidente dispozițiile art.1073 și urm. Cod civil. Rezultă așadar, că s-a răspuns motivat acestei cereri.
Este întemeiat însă, motivul de recurs privind stabilirea unei căi de acces către lotul atribuit reclamantei-recurente.
Prin acțiune, reclamanta a învestit instanța cu o cerere prin care a solicitat să se dezbată succesiunea rămasă de pe urma defuncților săi părinți, și, și, totodată, să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile ce cuprind masa succesorală.
Ieșirea din indiviziune presupune formarea unor loturi separate, pe cât se poate cu căi de acces separate.
De aceea, nu era necesar ca reclamanta-pârâtă să formuleze o altă cerere scrisă prin care să solicite stabilirea unei căi de acces la lotul ce i-a fost atribuit.
Toate părțile și-au manifestat acordul în sensul de a se ieși din indiviziune, potrivit variantei nr.5 prevăzute în raportul de expertiză și de aceea era necesar să se stabilească posibilitatea efectivă pe care o au de a folosi loturile.
Nu se poate reține că s-a dat o rezolvare completă cererii de ieșire din indiviziune de către instanța de apel, atâta cât uneia dintre părți i se atribuie un lot la care nu are acces, finalitatea unei cereri de ieșire din indiviziune constând tocmai în asigurarea, pentru fiecare parte, a posibilității de a se folosi singură de bunul atribuit.
De altfel, această cerere (prin care a solicitat crearea unei căi de acces) a fost formulată oral cu ocazia dezbaterilor, pârâții fiind de acord, invocând însă dispoziții procedurale privind inadmisibilitatea ei la momentul judecății pe fond (excepție neîntemeiată pentru considerentele mai sus expuse).
De asemenea, și-au manifestat acordul și prin cererea de îndreptare eroare materială pe care au formulat-o, fila 282 (apelul ce a vizat acest capăt de cerere fiind astfel lipsit de interes), arătând însă că solicită ca aceste modificări să fie făcute după obținerea "autorizațiilor necesare".
Cu privire la acest din urmă aspect, în mod corect instanța de fond a arătat în încheierea din data de 25 iunie 2005, că obligația de a obține autorizațiile de demolare și de construire este una legală prevăzută de art.1 din Legea nr. 50/1991, așa cum a fost completată prin Legea nr. 10/2001; în lipsa acestora, recurenta-reclamantă nu poate efectua lucrările necesare pentru edificarea căii de acces.
Recursul formulat de către pârâtele-recurente este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Prima critică referitoare la cota de contribuție a pârâtei la edificarea imobilului construcție, astfel cum a fost formulată, aduce în discuție o problemă de netemeinicie a hotărârii atacate, deoarece ceea ce se pretinde este stabilirea greșită a situației de fapt privind contribuția la edificarea imobilului în raport de probele administrate în cauză.
O atare critică, nu poate face, însă, obiect de analiză în calea extraordinară de atac a recursului întrucât, față de actuala configurație a art.304 Cod procedură civilă, care permite reformarea unei hotărâri în recurs numai pentru motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, instanța de recurs nu mai are competența de a cenzura situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată și de a reevalua, în acest sens, probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situație de fapt pe care aceasta o constată.
C de-al II-lea motiv de recurs, privind încălcarea dispozițiilor art.67310Cod procedură civilă, poate fi încadrat în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, dar este neîntemeiat. Potrivit acestor dispoziții legale: "În cazul în care împărțeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinația economică, la cererea unuia dintre coproprietari, instanța, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulți coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanța va ține seama de criteriile prevăzute la art. 6739. Prin încheiere ea va stabili și termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să depună sumele ce reprezintă cotele-părți cuvenite celorlalți coproprietari".
Rezultă, așadar, că termenul de plată a sultei se stabilește numai dacă împărțeala în natură nu este posibilă, nu și în cazul de față unde s-a dispus partajarea bunului.
De asemenea, încălcarea acestor dispoziții legale nu conduce la nulitatea sentinței.
Neputând, așadar, reține pronunțarea deciziei din apel cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii pe aspectele contestate de recurentele-pârâte, Curtea urmează ca în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, să respingă acest recurs ca nefondat.
Totodată, pentru considerentele mai sus expuse, se va admite recursul reclamantei, se va modifica decizia în sensul că se va respinge ca nefondat și apelul formulat de pârâte.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentele pârâte și, împotriva deciziei civile nr.224/A/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, încheierii nr.8/05.02.2008 și a sentinței civile nr.728/27.05.2008, pronunțată de Judecătoria Ri de Vede.
Admite recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr.224/A/19.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Civilă, în contradictoriu cu pârâtele și și intimatul intervenient.
Modifică în parte decizia recurată, în sensul că respinge și apelul declarat de apelantele pârâte, ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
-
GREFIER
Red.
Tegnodact.I/
2 ex/17.07.2009
---------------------------------------
T -
-
R de Vede -
Președinte:Elena VladJudecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana
