Succesiune. Jurisprudenta. Decizia 869/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
DECIZIA CIVILĂ NR 869/R/2009
Ședința publică din 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan JUDECĂTOR 2: Felicia Toader
JUDECĂTOR 3: Florica Roman
Judecător -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de reclamanta, domiciliată în comuna, l de nr. 35, județul H în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în de nr. 149 și intimata intervenientă, domiciliată în de nr. 152, județul B împotriva deciziei civile nr. 247/A din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 12406 din 22 noiembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea; având ca obiect: succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 29 aprilie 2009 au pus concluzii asupra recursului consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 6 mai 2009, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBRÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 12406/2002 pronunțată de Judecătoria Oradeas -a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâtul - și a constatat nulitatea absolută a testamentului olograf datat - 18.01.1996.
S-a constatat că reclamanta avea calitatea de unică moștenitoare a defunctului - decedat la data de 23.01.1996.
S-a constatat că masa succesorală rămasă în urma def, s-a compus din cota de parte din construcțiile notate pe parcelele cu nr.top 1137/4 și 1138/1, cota de parte din cota de 5776/8774 părți din imobilul cu nr.top 1138/1 înscris în 208 de, cota de parte din cota de 1100/10506 părți din imobilul cu nr.top 1043 și din de 2440/14498 părți din imobilul cu nr.top 1042/1 ambele înscrise în 550 de, cota de din cota de 1500/- părți din imobilul cu nr.top 1630/6, înscris în 630 de, cota de parte din imobilul cu nr.top 1137/4 înscris în 589 de în suprafață de 57.
S-a luat act de renunțarea reclamantei la capetele de cerere având ca obiect includerea în masa succesorală a următoarelor bunuri: o mobilă sufragerie, o mobilă combinată, un frigider, o mobilă de bucătărie, un aragaz cu butelie, un TV alb-negru, o mașină de măcinat electrică, o vacă, materiale de construcții, respectiv 12. BCA, 1500 kg ciment, 1500., 100. coarne.
S-a dispus înscrierea în a dreptului de proprietate pe seama reclamantei cu titlu de moștenire.
S-a luat act de renunțarea la judecată a reclamantei cu privire la capătul de cerere având ca obiect reducțiunea testamentului autentificat cu nr.11897/20.05.1992 de fostul notariat de stat
S- respins acțiunea principală sub aspectul celorlalte capete de cerere formulat și a respins și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta din de nr.152, sub aspectul tuturor capetelor de cerere formulate.
A fost dată în debit cu suma de 2.900.000 lei intervenienta, reprezentând onorariu expert neachitat.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut că în data de 23.01.1996 a decedat defunctul, iar singura succesoare legală chemată să culeagă succesiunea defunctului este reclamanta în calitate de nepoată de soră, existând însă un testament olograf datat 18.01.1996 prin care defunctul îl instituie legatar universal pe pârâtul, a cărui validitate sete contestată. Cu privire la testamentul olograf s-a reținut că din concluziile raportului de expertiză grafică administrat în cauză datat la data de 18.01.1996, rezultă că acesta nu a fost scris, datat și semnat de mâna testatorului, motiv pentru care s-a constatat nulitatea acestuia, și pe cale de consecință calitatea reclamantei de unică moștenitoare a defunctului.
În ceea ce privește componența masei succesorale rămasă după defunctul a reținut instanța că aceasta se compune din cota de 750/- părți teren din imobilul cu nr. top. 1630/6 înscris în 630 de, din cota de 550/10506 părți teren din imobilul cu nr. top. 1043 și cota de 1220/14498 părți din imobilul cu nr. top. 1042/1 înscrise în 550 de, cota de parte din construcții și teren din imobilul cu nr. top. 1137/4, înscris în 589 de și cota de parte din imobilul cu nr. top. 1138/1 înscris în 208 de .
Cât privește cota de 1/3 parte din imobilele cu nr. top.1138/2 și 1137/4 înscrise în 589 de reprezentând în natură casă și teren în suprafață de 250m.p. a reținut instanța că pe de o parte beneficiind de reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul 18/1991 părțile au devenit proprietare asupra unei cote mai mari de teren din aceste imobile respectiv în întregime asupra imobilului cu nr. top. 1137/4 iar din imobilele cu nr. top. 1138/1 li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra cotei de 5776/8774 părți, revenindu-le în întregime dreptul de proprietate asupra imobilelor construcții amplasate pe aceste terenuri.
Referitor la imobilul cu nr. top. 1138/2 despre care se face vorbire atât în sentința civilă nr. 8429/1988 a Judecătoriei Oradea cât și în petitul acțiunii promovate de reclamantă s-a reținut că de la data pronunțării sentinței anterior menționate situația de carte funciară s-a schimbat, în sensul că în baza sentinței civile nr. 4814 /1990 pronunțată de Judecătoria Oradeas -a restabilit situația de cate funciară, în sensul radierii mențiunilor referitoare la dezmembrarea imobilului cu nr. top. 1138.
Ulterior în baza titlului de proprietate nr. 708/1995 și a schiței de dezmembrare vizată de OCOT cu nr. 829/1995 imobilul cu nr. top. 1138 înscris în nr. 208 de se dezmembrează în nr. top 1138/1 și 1138/2 care se transcrie în 682 în favoarea lui iar asupra cotei de 5776/8774 părți teren din imobilul cu nr. top. 1138/1 în baza titlului de proprietate nr. 725/1995 se înscrie dreptul de proprietate cu titlu de reconstituire în favoarea reclamantei și a defunctului.
Cât privește construcțiile amplasate pe terenul cu nr. top 1138/1 și 1137/4 a reținut instanța că acțiune nu s-a dovedit sub acest aspect, motiv pentru care se impune ca în masa succesorală să fie incluse numai imobilele notate în cartea funciară.
Referitor la cererea de intervenție formulată în cauză de intervenienta a reținut instanța în legătură cu primul capăt de cerere prin care se solicită a se constata că acesta a construit o casă și anexe gospodărești pe terenul înscris în 589 de că pe de o parte se solicită a se constata o stare de fapt, capăt de cerere inadmisibil față de dispozițiile art. 111 pr. civil, iar pe de altă pare din probele administrate în cauză nu rezultă că respectivele construcții au fost edificate exclusiv de intervenientă după decesul defunctului, după cum nu s-a dovedit nici ce anume s-a edificat de către acesta.
Instanța a constatat ca fiind nefondate și capetele de cerere prin care s-a solicitat a se constata că intervenienta are un drept de superficie asupra construcțiilor, subliniind în acest sens că dreptul de superficie poate fi dobândit prin uzucapiune, prin titlu sau direct prin lege, iar intervenienta nu a putut invoca nici unul din aceste moduri de dobândire.
Reține instanța că intervenienta are doar simpla calitate de constructor, a cărui bună credință se prezumă până la proba contrară, și care poate invoca doar dreptul la despăgubiri constând în contravaloarea construcțiilor edificate.
A considerat instanța ca fiind neîntemeiat capătul de cerere privind instituirea sechestrului asigurator câtă vreme nu s-a dovedit că această măsură este necesară pentru conservarea și administrarea în bune condiții a bunurilor ce fac parte din masa succesorală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intervenienta solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței civile apelate în sensul admiterii cererii de intervenție astfel cum acesta a fost formulată.
Tribunalul Bihor prin decizia civilă nr. 303/A/2004 a respins ca nefondat apelul declarat în cauză menținând ca legală și temeinică hotărârea apelată.
Curtea de Apel Oradea prin decizia civilă nr. 348/2005 a admis ca fondat recursul declarat de către intervenienta împotriva deciziei civile nr. 303din 21 aprilie 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care a casat-o cu reținere pentru o nouă judecare de către Curtea de Apel Oradea.
În considerentele deciziei se reține că în temeiul dreptului de superficie, construcțiile făcute de o altă persoană decât proprietarul terenului sunt și rămân în proprietatea terțului, ori de câte ori ridicarea construcțiilor s-a făcut în temeiul unei convenții valabile încheiate cu titularul dreptului de proprietate asupra terenului, ori în baza unor prevederi legale.
S-a mai reținut că instanțele nu au clarificat acest aspect, respectiv nu au fost stabilite în mod clar condițiile în care s-au executat construcțiile de către intervenientă, neputându-se stabili astfel dacă dreptul născut în patrimoniul acesteia este unul de creanță sau un drept real a cărei existență este condiționată de existența unei convenții între recurentă și proprietarul terenului.
Urmare a modificărilor normelor de competență, dosarul a fost trimis spre competentă soluționare în apel la Tribunalul Bihor.
Prin decizia civilă nr 247/A din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a admis ca fondat apelul civil introdus de apelanta în contradictoriu cu intimații, împotriva sentinței civile nr. 12406/2002 pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a schimbat- în parte în sensul că a admis cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienta, și în consecință s-a constatat că intervenienta a construit o casă cu anexe gospodărești amplasată pe terenul cu nr. top. 1138/1 înscris în cartea funciară nr. 208 de.
S-a dispus notarea construcțiilor noi în cartea funciară.
S-a constatat că intervenienta este beneficiara unui drept de superficie constând în dreptul de proprietate asupra construcțiilor noi și anexelor gospodărești și a dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 545m.p. astfel cum acesta a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert (varianta I).
S-a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra casei și anexelor gospodărești și a dreptului de folosință în favoarea intervenientei în cartea funciară.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
A fost obligată apelanta la plata diferenței de onorariu în favoarea expertului, în cuantum de 1320 lei.
Din considerentele deciziei se reține că, prin cererea de intervenție în interes propriu formulată în cauză (fila 139 din dosarul de fond ) intevenienta a solicitat să se constate că a construit o casă cu anexe gospodărești pe terenul înscris în cartea funciară 589 de în suprafață de 700. având acordul tacit al de. (concubinul acestuia ) și al antecesoarei acestuia numita, să se constate că intervenienta are un drept de superficie asupra imobilului constând în dreptul de proprietate asupra casei și anexelor gospodărești și un drept de folosință asupra terenului aferent, constând în curte și grădină în suprafață de 250m.p. din imobilul cu nr. top. 1138/2 și 450m.p. din imobilul cu nr. top. 1138/4, și să se dispună înscrierea dreptului de proprietate asupra casei și anexelor gospodărești în cartea funciară în favoarea acesteia precum și a dreptului de folosință asupra terenului în cartea funciară.
Pe de o parte intervenienta susține că a construit această casă din resursele sale proprii, cu acordul concubinului său defunctul, iar pe de altă parte reclamanta, care este singura moștenitoare legală a defunctului în calitate de nepoată de soră susține că imobilul a fost edificat de către defunct din mijloacele sale materiale, fără contribuția intervenientei.
Potrivit îndrumărilor date de Curtea de Apel Oradea în decizia de casare, în vederea dovedirii aspectelor legate de edificarea construcției în rejudecarea apelului s-a dispus suplimentarea probațiunii.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de expert se reține că,construcția nouă de locuit cu o suprafață construită de 99m.se p. află amplasată pe terenul cu nr. top1131/8 și nu pe top. 1138/2și 1138/4 cum se susține în cererea de intervenție. Pe același topografic se mai află amplasată o parte din construcția veche de locuit precum și construcțiile anexe vechi, o parte din șură, cotețul pentru porci și construcția anexă nouă, acestea fiind evidențiate pe schița anexă la raport (fila 53 din dosar ).
Martorii audiați în cauză, confirmă susținerile intervenientei legate de ridicarea construcției noi exclusiv de către aceasta după decesul defunctului având acordul tacit al acestuia, obținut anterior începerii edificării.
Cum din întregul ansamblu probator administrat în cauză rezultă că construcția nouă amplasată pe terenul cu nr. top 1138/1 precum și anexele noi au fost ridicate de către intervenientă având acordul tacit al defunctului, în mod eronat judecătoria a reținut că acesta are doar un drept de creanță constând în contravaloarea construcțiilor edificate, și aceasta pentru că dreptul de superficie spre a cărei constatare se tinde în cauza de față devine operant ori de câte ori se dovedește că a existat acordul proprietarului terenului la edificarea construcției amplasate pe acesta.
În ceea ce privește suprafața de teren în privința căruia apelantei urmează a i se recunoaște dreptul de folosință, se impune a se avea în vedere suprafața necesară funcționării normale a unei gospodării țărănești, sens în care instanța a luat în considerare suprafața de 545 mp propusă în varianta Iar aportului apreciindu-se că această suprafață este mai în măsură să satisfacă cerințele unei gospodării funcționale.
Împotriva deciziei reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea în întregime a acesteia în sensul respingerii apelului intervenientei și menținerii în întregime a hotărârii instanței de fond.
În motivarea cererii sale, recurenta apreciază că în mod greșit instanța de apel a stabilit în favoarea intervenientei un drept de superficie, aceasta fiind eventual titulara unui drept de creanță și că oricum, din probele administrate, nu s-ar fi putut reține o contribuție concretă a intervenientei sau a fiului acesteia la edificarea construcțiilor, întreaga gospodărie fiind susținută financiar de defunctul a cărui succesiune se dezbate.
A mai precizat recurenta că prin modalitatea de partajare aleasă intervenientei i s-a atribuit și un corp din vechea clădire, fiind astfel diminuată masa succesorală.
Intimata nu a depus întâmpinare dar, în urma solicitării instanței a depus la dosar copia contractului de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 1426 din 14 martie 1996 de BNP, contract la care s-a făcut referire în decizia atacată dar care nu se regăsea în dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La 23 ianuarie 1996 murit, unchiul reclamantei și concubinul intervenientei, relația acesteia cu defunctul durând aproximativ 15 ani.
În perioada concubinajului intervenienta a edificat pe terenul aparținând lui casa și anexele situate în de nr. 589, problema pusă în discuție de recurentă fiind dacă intervenienta a dobândit un drept real sau un drept de creanță.
Dreptul de superficie se dobândește prin titlu sau uzucapiune, singura situație în care doctrina și jurisprudența a recunoscut dobândirea dreptului prin efectul legii fiind cel al soților ce construiesc pe terenul unuia dintre ei.
Titlul, însă, reprezintă modul cel mai uzitat de constituire a dreptului de superficie, punându-se întrebarea formei pe care convenția trebuie să o îmbrace pentru a produce efecte.
Ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 astfel de convenții trebuie să îmbrace forma actului autentic, dar, este adevărat, că și înainte de această dată forma autentică este opțiunea principală, în condițiile în care este vorba de un dezmembrământ al proprietății unui teren.
Cu toate acestea sunt situații, cum este cea de față, în care relațiile între proprietarul terenului și constructor sunt de așa natură încât acordul se deduce din participarea la edificarea construcției sau din acceptarea tacită a faptul că edificarea construcției are loc, proprietarul terenului locuind în gospodăria în care imobilul este construit.
Pe de altă parte, reclamanta recurentă prin calitatea de moștenitoare prin care ea însăși o invocă preia toate obligațiile pe care defunctul și le-a asumat inclusiv recunoașterea dezmembrămintelor ce afectează masa succesorală.
Din probele administrate se reține că lucrările au început în timpul vieții lui, ceea ce denotă acordului acestuia pentru edificarea construcției, dar și faptul că ulterior decesului proprietarului terenului au fost efectuate investiții de valoare semnificativă care justifică stabilirea dreptului de proprietate asupra construcției în favoarea intervenientei.
În ceea ce privește contribuția financiară cu ocazia dezbaterii recursului s-a făcut dovada concretă că intervenienta a înstrăinat și ea la rândul ei un apartament în O, banii obținuți fiind investiți în noul imobil edificat în, astfel încât nici criticile legate de lipsa vreunei contribuții a intimatei nu este fondată. După cum s-a arătat deja, de altfel, cea mai mare parte a lucrărilor s-au făcut după decesului antecesorului recurentei, astfel încât contribuția intimatei este suficient de puternic evidențiată din probele administrate și din starea de fapt reținută de instanța de apel.
Referitor la modalitatea de partajare, instanța reține pe de o parte că această problemă nu este una care să poată fi cenzurată de instanța de recurs. Pe de altă parte, este adevărat ca o parte din construcțiile vechi au fost incluse în lotul atribuit intervenientei, fiind lipsite de clădirea nouă, dar partajarea în natură nu se poate face altfel, motiv pentru care recurenta va avea deschisă o acțiune în despăgubiri pe cale separată.
Față de cele precizate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 312 alin 1 cod procedură civilă, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat.
Cheltuielile de judecată nu vor fi acordate întrucât nu s-a făcut dovada cuantumului acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în comuna, l de nr. 35, județul H în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în de nr. 149 și intimata intervenientă, domiciliată în de nr. 152, județul B împotriva deciziei civile nr. 247/A din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
Judecător, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - -
Red dcz
3.06.2009
Jud apel,
Jud fond
Dact IC
2 com/5.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ -
Dosar nr-
Complet II recurs
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 29 aprilie 2009
Președinte: - -- judecător
Judecător - -
Judecător -
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de reclamanta, domiciliată în comuna, l de nr. 35, județul H în contradictoriu cu intimatul pârât, domiciliat în de nr. 149 și intimata intervenientă, domiciliată în de nr. 152, județul B împotriva deciziei civile nr. 247/A din 16 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 12406 din 22 noiembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Oradea; având ca obiect: succesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintăavocat,în reprezentarea recurentei reclamante, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 53 din 28 octombrie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual,avocatîn reprezentarea intimatei interveniente, lipsă, în baza împuternicirii avocațiale nr. 103 din 29 octombrie 2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, lipsă intimatul pârât.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat, după care:
Reprezentantul intimatei interveniente depune la dosar contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1426 din 14 martie 1996 de BNP.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită respingerea recursului, modificarea în întregime a hotărârii atacate în sensul respingerii apelului intervenientei și menținerii în întregime a hotărârii instanței de fond, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial și taxă de timbru.
Reprezentantul intimatei interveniente solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacare ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
CURTEA DE APEL
În vederea deliberării,
DISPUNE:
Amână judecarea cauzei la data de6 mai 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 29 aprilie 2009.
Judecător, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - -
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Florica Roman
