Anulare act. Decizia 868/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR 868/R/2009
Ședința publică din 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan judecător
JUDECĂTOR 2: Felicia Toader
JUDECĂTOR 3: Doina Măduța
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții pârâți și, ambii cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B, MUNICIPIUL O PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B și intimații pârâți, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 4, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 6. județul B, domiciliată în O,-, județul B, domiciliată în O,-,. 2, județul B, domiciliat în O,-, județul B și SC, cu sediul în O,-, - 6, județul B împotriva deciziei civile nr. 506/A din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 1021 din 12 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 29 aprilie 2009 au pus concluzii asupra recursului consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 6 mai 2009, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBRÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1021/2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și în consecință s-a admis acțiunea formulată de reclamantul MUNICIPIUL O reprezentat prin PRIMARUL MUNICIPIULUI O și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O în contradictoriu cu pârâții și, decedată, acțiunea fiind continuată față de, și și B; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare nr. 847/1996 în privința cotei de 40,02 mp reprezentând teren aferent; s-a dispus rectificarea colii Cf. nr. 77366 O în sensul reducerii cotei de teren aferentă. nr. 1 de la 372/1261 părți la 331,98/1261 părți; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare nr. 141/1999 în privința cotei de 107,4 mp reprezentând teren aferent; s-a dispus rectificarea colii nr. 81383 O în sensul reducerii cotei de teren aferent apartamentului nr. 2 de la 179/1261 părți la 71,60/1261 părți; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare nr. 1863/1997 în privința cotei de 73,61 mp reprezentând teren aferent și în aceeași măsură nulitatea absolută parțială a certificatului de legatar nr. 16/2003 eliberat de BNP G și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 344/2003 de BNP G; s-a dispus rectificarea colii Cf. nr. 73403 O în sensul reducerii cotei de teren aferentă apartamentului nr. 3 de la 146/1261 părți la 72,39/1261 părți; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare nr. 169/1997 în privința cotei de 33,26 mp reprezentând teren aferent; s-a dispus rectificarea colii Cf. nr. 79526 O, în sensul reducerii cotei de teren aferentă apartamentului nr. 4 de la 81/1261 părți la 47,74/1261 părți; s-a constatat nulitatea absolută parțială a contractului de vânzare cumpărare nr. 1948/1997 în privința cotei de 17,54 mp reprezentând teren aferent și în aceeași măsură nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. 203/2000eliberat de BNP, a contractului de schimb autentificat sub nr. 4553/2000 de BNP și a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5778/2000 de același notarial; s-a dispus rectificarea colii Cf. nr. 77365 O în sensul reducerii cotei de teren aferentă apartamentului nr. 5 de la 71/1261 părți la 53,46/1261 părți, s-a constatat nulitatea parțială a contractului de vânzare cumpărare 232/1996 în privința cotei de 136,17 mp reprezentând teren aferent, s-a dispus rectificarea colii Cf. nr. 76896 O în sensul reducerii cotei de teren aferentă apartamentului nr. 5/A de la 230/1261 părți la 93,83/1261 părți; s-a dispus readucerea în Cf. nr. 2106 Oac otei de teren de 590/1261 mp și reînscrierea acesteia în favoarea Statului Român, s-a respins cererile reconvenționale formulate în cauză de pârâții, și; s-a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată în cauză de intervenientul domiciliat în O,str. - -, nr. 3; pârâții au fost obligați să plătească în favoarea reclamantului suma de 823,5 RON cu titlu de cheltuieli de judecată iar reclamantul să plătească în favoarea expertului suma de 175 RON reprezentând diferență onorariu expert rămasă neachitată.
Din considerentele sentinței se reține că, conform inscripțiunilor de sub 11 din Cf. nr. 2106 O, imobilele cu nr. top. 972 și 973 reprezentând în natură casă colectivă și teren în suprafață de 1261 mp a fost defalcat într-un nr. de 6 apartamente, care după intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995 au făcut obiectul înstrăinării către chiriașii care le ocupau la acel moment.
Odată cu vânzarea către chiriași apartamentelor în favoarea acestora s-a transmis și dreptul asupra terenului în suprafață totală de 1261 mp aferent parcelelor cu nr. top. 972 și 973.
Astfel, conform inscripțiunilor din colile individuale de carte funciară odată cu apartamentul nr. 1 s-a transmis cota de 372/1261 mp teren; cu apartamentul nr. 2 cota de 179/1261 mp teren; cu apartamentul nr. 3 cota de 146/1261 mp teren; cu apartamentul nr. 4 cota de 81/1261 mp teren; cu apartamentul nr. 5 cota de 71/1261 mp iar cu apartamentul nr. 5/A cota de 230/1261 mp teren.
Textul legal în temeiul căruia terenul s-a transmis în favoarea cumpărătorilor apartamentelor este art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995. În cuprinsul acestui text legal se prevede expres că în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și când e cazul a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 aliniat ultim din lege. Această trimitere la dispozițiile cuprinse în lege și anume la art. 26 aliniat ultim se explică, astfel cum a apreciat prima instanță, prin necesitatea de a se determina după un criteriu obiectiv noțiunea de teren aferent. Ori, în condițiile în care se prevede expres că suprafața de teren excedentară rămâne în proprietatea statului, instanța de fond a apreciat că înțelesul noțiunii de "teren aferent" avută în vedere de dispozițiile art. 37 din Norme este unul restrâns exclusiv la terenul aferent construcției, neputându-se aplica prin analogie în această materie noțiunea de teren avută în vedere de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 18/1991 respectiv art. 8 din Decretul Lege nr. 42/1990. O atare concluzie este întărită și de faptul că legiuitorul în măsura în care ar fi dorit să li se atribuie cumpărătorilor de apartamente întregul teren trecut în proprietatea Statului la momentul preluării construcției, ar fi făcut trimitere la prevederile art. 21 din Lege care reglementează situația terenului în cazul restituirii construcției în favoarea vechiului proprietar. Ori, existența a două reglementări diferite nu poate conduce decât la concluzia că noțiunea de teren aferent are accepțiuni diferite în raport de persoana care dobândește în proprietate construcția.
Prin urmare instanța de fond a apreciat că susținerile pârâților cu privire la îndreptățirea lor de a beneficia de atribuirea întregii suprafețe de teren aferentă parcelelor cu nr. top. 972 și 973 este total nefondată în condițiile în care raportul de expertiză topografică efectuat în cauză a reliefat faptul că terenul aferent celor șase apartamente are o întindere de 671 mp, teren folosit efectiv cu destinația de curte și delimitat de restul terenului printr-un gard despărțitor.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat apel, în termen legal, timbrat cu taxa de timbru aferentă, pârâții, prin care au solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și pe fond respingerea acțiunii.
Prin decizia civilă nr. 506/A din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihors -a respins ca nefondat apelul declarat păstrând în totalitate sentinței civile nr.1021 din 12 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea.
Din considerentele deciziei se reține că instanța de apel a apreciat ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a Primăriei Municipiului O invocată de apelanții și, deoarece din examinarea acțiunii civile formulate s-a reținut că are calitate de reclamant în cauză Municipiul O, reprezentat de Primarul Mun. O și Consiliul Local O, acțiunea civilă fiind promovată de Municipiului O, nicidecum de Primăria
Or, Municipiul O potrivit disp.art.21 al.1 și 2 din 215/2001 republicată, are calitate procesuală, fiind unitate administrativ - teritorială cu capacitate juridică deplină, care în justiție este reprezentată după caz, de primar sau președintele Consiliului Județean.
De asemenea, s-au apreciat ca nefondate și criticile aduse de apelanții, și sentinței atacate sub aspectul reducerii cotei deținute de fiecare proprietar cu titlu de teren aferent apartamentelor cumpărate și aplicării în mod eronat a dispozițiilor 112/2005, în ceea ce privește caracterizarea noțiunii de teren aferent construcțiilor.
Din examinarea extraselor de carte funciară aflate la dosar, respectiv a înscrierilor de întabulare prin care s-au operat întabularea dreptului de proprietate asupra terenului - în favoarea cumpărătorilor apartamentelor, s-a constatat că apelanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului aferent în baza legii 112/1995, nicidecum în baza Legii fondului funciar, astfel că dispozițiile art.23 din 18/91, nu-și găsesc aplicabilitatea în prezenta speță în ceea ce privește interpretarea noțiunii de teren aferent construcțiilor.
Or, potrivit art.26 al.3 din 112/1995 suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului.
Cum corect a reținut prima instanță, textul legal în temeiul căruia s-a transmis terenul aferent în favoarea cumpărătorilor este art.37 din Normele Metodologice de Aplicare a L-, conform căruia dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent de către foștii chiriași - cumpărători au apartamentelor se face cu respectarea disp. art.26 al.3 din 112/95.
Câtă vreme apelanții au calitate de foști chiriași - cumpărători ai apartamentelor, și au dobândit atât apartamentul cât și terenul aferent în baza Legii 112/95, este evident că noțiunea de teren aferent poate fi interpretată doar prin prisma acestui act normativ - care așa cum corect apreciat prima instanță din coroborarea dispozițiilor sus arătate, este restrâns exclusiv la noțiunea de teren aferent construcției și nu se referă la întreaga suprafață de teren evidențiată în cartea funciară și preluată de stat o dată cu construcția, altfel nu ar fi avut nici rațiune reglementarea situației juridice a terenului ce depășește suprafața aferentă construcției prin rămânerea acestuia în proprietatea statului și nici distincția făcută de legiuitor între situația vechiului proprietar care o dată cu restituirea în natură a apartamentelor dobândește și dreptul de proprietate asupra terenului astfel cum a fost determinat la data preluării de către stat (art.21 din 112/1995) și situația vechiului chiriaș care poate dobândi terenul aferent apartamentului cumpărat doar cu respectarea condițiilor restrictive impuse de art.26 al.3 din 112/1995.
Întrucât prin raportul de expertiză topografică întocmit în cauză s- determinat prin măsurători întinderea terenului aferent celor șase apartamente și folosit efectiv ca și curte a imobilului, delimitat de restul terenului prin gard despărțitor, se apreciază că în mod justificat prima instanță a dispus reducerea cotei deținute de fiecare proprietar, proporțional, până la limita de 671 mp - ce reprezintă curtea imobilului.
Este de observat sub acest aspect că concluziile expertului referitoare la suprafața aferentă a imobilului - casa colectivă - necesară utilizării judicioase a imobilului sunt confirmate de însăși conduita apelanților care în decursul anilor au înțeles să utilizeze doar suprafața restrânsă de 671 mp ca teren aferent apartamentelor.
În raport de considerentele expuse, criticile aduse de apelanții, și, s-au apreciat a fi în totalitate nefondate.
Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză au declarat recurs pârâții și solicitând modificarea acestora în întregime în sensul respingerii acțiunii Primarul municipiului și Consiliului Local O
În motivarea cererii lor, recurenții au reiterat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților iar, în subsidiar, au apreciat că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale.
Intimatele și au apreciat că sunt de acord cu admiterea recursului în timp ce intimatul intervenient a solicitat prin întâmpinarea depusă respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele
Primarul municipiului O,în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, titular al dreptului de proprietate privată ce aparține municipiului O, alături de Consiliul Local al municipiului O ( care, intr-adevăr nu are calitate procesuală activă) a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu pârâții în temeiul Legii nr. 112/1995, apreciind că suprafețele de teren care au intrat în patrimoniul cumpărătorilor odată cu apartamentele respective depășesc limitele prevăzute de lege.
n ceea ce-i privește pe recurenți, acțiunea reclamanților este prescrisă potrivit art. 37 alin 2 din Legea nr. 7/1996
Deoarece contractul de vânzare-cumpărare nr. 1863 a fost încheiat la 1 august 1997, titularul contractului - - a decedat la 17 martie 2002, iar moștenitoarea acestuia a înstrăinat recurenților apartamentul 3 din imobilul situat în O,str - nr. 37 înscris în CF 76403 la 6 februarie 2003, astfel încât față de recurenți nu mai poate produce efecte o anulare a celui dintâi contract, aceștia fiind terți subdobânditori cu titlu oneros, de bună credință.
În ceea ce privește însă celelalte apartamente se constată că unitatea administrativ teritorială în primul rând nu are nici un interes în promovarea prezentei acțiuni deoarece nu s-a făcut dovada că fostul proprietar să fi solicitat restituirea terenului în natură, singura situație care ar justifica promovarea prezentei acțiuni, în condițiile în care este vorba de 1261 mp teren aferentă unei construcții ce cuprinde 6 apartamente.
Faptul că unitatea administrativ teritorială a încheiat un contract de închiriere în favoarea unei terțe persoane care deține un imobil pe o stradă paralelă nu reprezintă un motiv care să justifice lipsirea de efecte a acestor contracte de vânzare-cumpărare care au fost încheiate cu bună credința de către pârâți.
În al doilea rând, vânzarea imobilelor în favoarea pârâților s-a făcut de către societatea cu capital privat aparținând unității administrativ teritoriale specializate în vânzarea imobilelor din fondul ce aparține domeniul privat al municipiului, astfel încât practic reclamanta invocă o nulitatea determinată de propria sa culpă și, eventual, chiar generată de angajații persoane juridice al cărei acționar majoritar este.
De la principiul efectelor nulității actului juridic există excepția păstrării actului ca sancțiune aplicate contractantului care a generat aplicarea sancțiunii pe care o solicită, ori o astfel de sancțiune apreciază instanța de recurs că este aplicabilă în cazul de față.
Pe de altă parte, instanța apreciază că și din punctul de vedere economic soluția este mai avantajoasă pentru reclamantă deoarece în cazul respingerii acțiunii va răspunde pentru pierderea posesiei imobilului de către chiriaș în timp ce în cazul admiterii acțiunii s-ar pune problema răspunderii și suportării despăgubirilor corespunzătoare față de toți pârâții.
Nu în ultimul rând, se pune problema în ce măsură recursul formulat de familia profită tuturor celorlalți pârâți.
În opinia instanței de recurs calea de atac va determina respingerea acțiunii în întregime deoarece este vorba de un teren aflat în indiviziune și raportat la suprafața de teren și de faptul că acesta este aferent unui nr. de 6 apartamente se poate spune chiar că este vorba de o indiviziune forțată fiind greu de crezut că se pot recunoaște în natură 6 parcele distincte aferente fiecărei unități locative.
Fiind vorba, în aceste condiții, de un bun indivizibil, calea de atac exercitată de una dintre părți profită tuturor celorlalte părți.
Referitor la acțiunea reconvențională formulată de pârâții, și privind lipsirea de efecte a unor eventuale contracte de închiriere, instanța reține că în urma respingerii acțiunii, reclamanții au direct deschisă acțiunea în revendicare, astfel încât nu mai au interes să solicite o astfel de sancțiune, cu atât mai mult cu cât elementele de identificare a contractelor ce se cer a fi anulate nu au fost destul de clar precizate.
Față de cele precizate, făcând aplicarea dispozițiilor art. 304 pct 8 și 9 combinat cu art 132 alin 1-3 cod procedură civilă, instanța va admite ca fondat recursul declarat, modificând decizia în sensul admiterii apelului pârâților și respingerii acțiunii reclamanților.
Constată că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenții pârâți și, ambii cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B, MUNICIPIUL O PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B și intimații pârâți, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 4, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 6. județul B, domiciliată în O,-, județul B, domiciliată în O,-,. 2, județul B, domiciliat în O,-, județul B și SC, cu sediul în O,-, - 6, județul B împotriva deciziei civile nr. 506/A din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică și admițând apelul schimbă în parte sentința civilă nr. 1021 din 12 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în sensul că:
RESPINGE acțiunea formulată de unitatea administrativ teritorială MUNICIPIUL O prin Primar și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI O în contradictoriu cu pârâții, și SC
MENȚINE soluția de respingere a cererii de intervenție în interes propriu formulată în cauză de intervenientul, precum și cea privind respingerea cererilor reconvenționale din sentința atacată.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 6 mai 2009.
Judecător, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red dcz
3.06.2009
Jud apel,
Jud fond
Dact IC
2 com/5.06.2009
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 29 aprilie 2009
Președinte: - -- judecător
Judecător - -
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții pârâți și, ambii cu domiciliul în O,-, județul B, în contradictoriu cu intimații reclamanți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B, MUNICIPIUL O PRIN PRIMARUL MUNICIPIULUI, cu sediul în, nr. 1, județul B și intimații pârâți, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O,-,. 1, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 4, județul B, domiciliată în O, str. -, nr. 37,. 6. județul B, domiciliată în O,-, județul B, domiciliată în O,-,. 2, județul B, domiciliat în O,-, județul B și SC, cu sediul în O,-, - 6, județul B împotriva deciziei civile nr. 506/A din 16 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 1021 din 12 februarie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect: anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul pârât, av. în reprezentarea intimatei, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este scutit de plata judiciare de timbru; la dosar a parvenit prin Serviciul Registratură la data de 29 aprilie 2009 întâmpinare formulată de intimatul, după care:
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul pârât solicită admiterea recursului, modificarea hotărârilor atacate în sensul respingerii acțiunii Primarul municipiului și Consiliului Local O, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatei arată că este de acord cu admiterea recursului și admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
În vederea deliberării,
DISPUNE:
Amână judecarea cauzei la data de6 mai 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 29 aprilie 2009.
Judecător, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța
