Suspendarea executării silite. Speță. Sentința 24/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

Curtea de Apel Timișoara

Secția Comercială

Dosar: -

Operator nr.2928

SENTINȚA CIVILĂ NR. 24/PI

Ședința publică din 21 iulie 2008

PREȘEDINTE: Anca Buta

Grefier: - -

S-a luat în examinare cererea formulată, pe cale de ordonanță președințială, de contestatoarea SC SRL în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 249/2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal se prezintă pentru contestatoarea contestatoare avocat, pentru intimata SC SRL avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 18.07.2008, întâmpinare formulată de intimata SC SRL împreună cu împuternicirea avocațială, iar de către contestatoare, copiile dovezilor de consemnare a cauțiunii.

Un exemplar din întâmpinare se comunică reprezentantului contestatoarei.

Se mai constată depus la dosar certificatul de consemnare emis de instanță, prin care se arată că a fost consemnată cauțiunea în sumă de 16.200,00 lei, în dosarul nr. 731/59/200 al Curții de Apel Timișoara, înregistrată la poziția nr. 71 din 18.07.2008 în Registrul de valori nr. II al instanței - Secția Comercială.

Reprezentantul contestatoarei depune la dosar un exemplar din apelul formulat împotriva hotărârii a cărei suspendare se solicită, pentru a face dovada înregistrării acestuia pe rolul Tribunalului Timiș. Arată că a calculat suma depusă drept cauțiune la 10% din valoarea de executat, la care a adăugat cheltuielile de judecată.

Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri.

Curtea acordă cuvântul părților prezente cu privire la cererea de suspendare.

Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea cererii de ordonanță președințială, suspendarea provizorie a executării sentinței atacate până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului. Cu privire la urgență, arată că termenele sunt foarte scurte în materia executărilor imobiliare, iar vinderea imobilului le-ar crea prejudicii, valoarea imobilului fiind de cel puțin 10 ori mai mare decât valoarea de executat, menționând că pentru recuperarea creanțelor se putea proceda la o executare mobiliară, prin poprirea conturilor societății. Arată că imobilul în discuție este singurul aducător de venituri din cadrul societății. Arată că este îndeplinită și condiția de neprejudecare a fondului, iar cu privire la vremelnicie, arată că suspendarea s-a cerut până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului. Menționează că cererea intimatei este neîntemeiată și pe fond, iar o eventuală recuperarea a imobilului după ce acesta ar fi executat silit, nu ar mai fi posibilă, învederând totodată și că soluția primei instanțe a fost dată cu încălcarea procedurii de citare. Arată că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Reprezentanta intimatei solicită respingerea cererii, fără cheltuieli de judecată, contestatoarea neinvocând și nedovedind existența vreunei pagube, arătând că lucrările au fost minuțios efectuate și suportate de antreprenor, care este prejudiciat în acest fel, menționând că debitoarea poate achita oricând debitul și se poate opri executarea silită.

Reprezentantul contestatoarei arată că pensiunea funcționează.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 249/PI/06.05.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Timiș, a fost admisă acțiunea formulată de intimata SC SRL T, în contradictoriu cu contestatoarea SC SRL T, care a fost obligată față de reclamantă la plata sumei de 144,964 RON cu titlu de preț și la 5.646,98 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat contractul de antrepriză nr. 25/18.08.2005 prin care reclamanta, în calitate de antreprenor se obliga să execute pârâtei beneficiare clădiri cu destinația de pensiune agroturistică și instalații sanitare la locația din,--28 jud. T, proiectul fiind completat și modificat în câteva rânduri la solicitarea beneficiarului iar la data de 24.08.2006 comisia de recepție nu a constatat deficiențe de execuție, fiind întocmit procesul-verbal de recepție, însușit de pârâtă prin semnătură și ștampilă; că, contestatoarea a onorat plata facturilor emise de antreprenor cu excepția ultimei, emisă după terminarea lucrărilor, pe care a refuzat-o invocând diverse pretexte.

Examinând actele și lucrările de la dosar, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale în vigoare, prima instanță a constatat că cererea reclamantei este întemeiată astfel că a admis-

Astfel, s-a reținut că între părți s-au derulat raporturi comerciale având la bază contractul de antrepriză nr. 25/18.08.2005 prin care au convenit ca, intimataîn calitate de antreprenor să execute lucrările asupra cărora părțile au convenit iar contestatoarea beneficiară să plătească contravaloarea acestora pe stadii fizice, respectiv să onoreze facturile fiscale emise de reclamantă în baza situațiilor de lucrări semnate de reprezentantul beneficiarului. Deși procesul-verbal de recepție a fost însușit de pârâtă, aceasta refuză să achite ultima factură, urmare a încheierii de către părți la data de 12.11.2006 a situației finale a lucrărilor și va valorii acestora din care rezultă diferența solicitată prin cererea ce formează obiectul prezentei cauze.

Văzând și dispozițiile art. 969, 970.civ. potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și trebuie executate cu bună credință, creditorul având dreptul de a solicita îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar având dreptul la dezdăunare, prima instanță a admis cererea obligând contestatoarea față de reclamantă la plata sumei de 144.964 lei cu titlu de preț neachitat, iar în temeiul art. 274.proc.civ. reținând culpa procesuală a pârâtei, aceasta a fost obligată la cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea a formulat cerere de ordonanță președințială prin care solicită suspendarea provizorie a executării sentinței până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cererii de suspendare formulate pe calea apelului.

În motivare contestatoarea arată că împotriva sentinței nr. 249/PI/06.05.2008 a formulat apel, solicitând totodată suspendarea executării, însă, cum suspendarea executării sentinței cerută odată cu apelul formulat nu se poate face de urgență și orice zi de întârziere prejudiciază, a înțeles a solicita luarea măsurii în mod separat pe calea ordonanței președințiale.

Potrivit art. 280.proc.civ. "Cererea pentru suspendarea executării vremelnice se va putea face fie o dată cu apelul, fie deosebit în tot cursul instanței de apel. Cererea se va depune la prima instanță sau instanța de apel Cererea de suspendare se va judeca de instanța de apel. Dispozițiile art. 403 alin.3 sunt aplicabile. Suspendarea va putea fi încuviințată numai cu dare de cauțiune, al cărei cuantum ăl va fixa instanța.

Până la dezlegarea cererii de suspendare aceasta va putea fi încuviințată vremelnic, prin ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinței prevăzute la alin.4 (în privința cauțiunii)."

Contestatoarea arată că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată la primul termen de judecată, fără ca societatea pârâtă să fie legal citată, fiind privată astfel de posibilitatea de a propune probe și de a formula cerere reconvențională, întrucât în realitate intimata este cea care datora bani pârâtei, aceasta din urmă achitând peste 2 miliarde ROL în plus față de valoarea fixă, paușală a contractului de antrepriză, iar lucrările suplimentare facturate de reclamantă și acordate de instanța de fond, nu au făcut obiectul unui act adițional care să modifice valoarea fixă a contractului.

Contestatoarea arată că nu poate datora suma de 144.964 RON pretinsă de reclamantă, întrucât a plătit mai mult decât s-a stabilit prin contractul părților, potrivit căruia (art. 3.1 și 3.3) părțile au stabilit de comun acord că valoarea contractului, cu toate lucrările aferente este de 740.504 RON, iar "prețul contractului este ferm (fix) pe toată durata de derulare a contractului". Potrivit art. 11.4 orice modificare a clauzelor contractului se putea face numai prin act adițional, ceea ce nu s-a întâmplat.

Se mai arată că societatea pârâtă a plătit efectiv suma de 1.004.287,17 RON, prețul fix al contractului fiind doar de 740.504 RON, că situația centralizatoare de lucrări de care s-a prevalat intimatul este semnată de societatea pârâtă ci de dirigintele de șantier care nu este reprezentantul legal al societății, părțile stabilind limitele de competență ale acestuia prin contractul de mandat nr. 29/02.09.2005 și decizia nr. 1/01.09.2005, dirigintele de șantier având atribuțiuni exclusiv tehnice, limitate de mandatul atribuit și nicidecum financiare, din adresa acestuia din data de 12.09.2007 rezultând clar că "valoarea lucrărilor trebuia semnată și de beneficiar pentru a-i fi opozabilă acestuia" - ceea ce nu s-a întâmplat.

Contestatoarea menționează că în realitate intimata este cea care îi datorează bani, aceasta trebuind să o despăgubească pentru lucrările care nu corespund calitativ și pe care nu le-a remediat pe propria cheltuială conform art. 5.1 lit.c din contract, deficiențe care au fost expres identificate în corespondența părților. De asemenea, tot intimata datorează penalități de 10 % din valoarea lucrărilor pentru nerespectarea termenului de finalizare, respectiv 30.03.2006.

Contestatoarea apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de ordonanța președințială, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.

Astfel, se arată că împotriva societății pârâte s-a declanșat executarea silită imobiliară având ca obiect Pensiunea agroturistică, că în data de 09.07.2008 s-a întocmit procesul-verbal de situație al imobilului în dosarul 300 Ex/2008 și s-a emis somația de plată fiind fixate 15 zile pentru achitarea debitului nedatorat, că în 24.07.2008 se va trece la evaluarea imobilului și la emiterea publicației de vânzare, pentru vânzarea imobilului societății la licitație publică și că până la soluționarea apelului pe drept comun, executarea hotărârii primei instanțe va fi finalizată, termenele fiind extrem de scurte în această materie.

Se arată că în condițiile în care dobânditorul unui imobil achiziționat la licitație publică nu poate fi evins, fiind prezumat de buna credință, imobilul nu va mai putea reveni în patrimoniul societății și chiar dacă în apel se va desființa sentința atacată ca netemeinică și nelegală, dacă nu se va dispune de urgență suspendarea executării hotărârii, consecința va fi deposedarea pârâtei de pensiunea agroturistică, singura proprietate imobiliară a societății și principala sursă de venituri, prejudiciu ce nu va mai putea fi reparat, consecința fiind intrarea în incapacitate de plată și falimentul societății.

În ce privește vremelnicia cererii, contestatoarea arată că a solicitat suspendarea a executării hotărârii pe calea ordonanței președințiale, până la dezlegarea definitivă și irevocabilă a cererii de suspendare formulate prin apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 249/PI/06.05.2008, cererea îndeplinind astfel condițiile art. 280 al.5 proc.civ.

Măsura suspendării provizorie a hotărârii atacate, nu presupune soluționarea fondului cauzei, cu atât mai mult cu cât contestatoarea a formulat o cerere de suspendare a hotărârii și pe cale principală, odată cu apelul, rațiunea ordonanței fiind chiar aceea de a se permite luarea unei măsuri rapide și cu caracter temporar.

În drept invocă dispozițiile art. 280, art. 581.proc.civ.

În probațiune au fost anexate: sentința civilă nr. 249/PI/06.05.2008, somația nr. 300/09.07.2008, proces-verbal de constatare - titlu executoriu nr. 300/09.07.2008.

Intimata SC SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de suspendare, motivat de faptul că debitoarea prin cererea de apel, prin care a solicitat și suspendarea hotărârii atacate și în prezentul dosar, a arătat că nu datorează această sumă, invocând neexecutarea contractului de către antreprenor, faptul că judecarea cauzei nu s-a făcut în ședință publică și că nu a avut cunoștință de proces, nefiind citată. Solicită, raportat la disp. art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, obligarea debitoarei la plata cauțiunii, considerând că motivele invocate de debitoare prin cererea de apel nu sunt de natură a conduce la luarea măsurii suspendării.

SC SRL susține că aparența dreptului nu este în favoarea debitoarei, creditoarea fiind în posesia unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească prin care Tribunalul Timișa obligat debitoarea la plata sumei datorate. Arată că procesul verbal de recepție finală a fost încheiat la data de 24.08.2006, iar în acest interval de timp debitoarea nu a înțeles să conteste calitatea lucrărilor printr-o acțiune privitoare la viciile ascunse ale lucrării executate, deși după deschiderea de către creditoare a acțiunii în pretenții, debitoarea a înțeles să invoce, contrar celor consemnate în procesul verbal de recepție, excepția de neexecutare a contractului. Se mai arată că debitoarea este nehotărâtă în baza căror argumente trebuie exonerată de plata datoriei, susținând că plata este nedatorată deoarece nu există o convenție a părților privind executarea lucrărilor suplimentare, ceea ce este nereal, întrucât executarea lucrărilor suplimentare a fost reglementată prin înscrisuri însușite de părți, în baza comenzilor lansate de debitoare și acceptate de creditoare, în care s-a făcut individualizarea exactă a fiecărui articol, cantitatea, UM, valoarea materialului - suportată integral de antreprenor, valoarea manoperei și a devizului, etc. apreciind că debitoarea se contrazice, recunoscând că a existat convenție adițională pentru executarea lucrărilor suplimentare și că a plătit cea mai mare parte dintre acestea, ceea ce este adevărat, dar arată că nu înțelege să le plătească în totalitate, motivând că acestea nu corespund calitativ, necesitând o remediere pe banii debitoarei. Arată că debitoarea nu precizează cât au costat aceste remedieri.

Creditoarea SC SRL, în ceea ce privește lipsa de procedură în primă instanță, arată că atâta vreme cât contestatoarea a fost legal citată la sediul recunoscut și declarat în motivele de apel - T,-, nu prezintă relevanță de natură să răstoarne aparența dreptului faptul că aceasta nu s-a prezentat la termenul de judecată, pentru respectarea principiului contradictorialității fiind suficient ca partea să fi fost în măsură să o facă, iar prima instanță nu a încălcat acest principiu când a soluționat cauza în lipsa debitoarei, care nu s-a prezentat și nu a formulat vreo cerere de amânare.

Se mai arată că sunt nefondate susținerile debitoarei în sensul că judecarea cauzei nu s-a făcut în ședință publică, considerând că suspendarea executării hotărârii apelate este inadmisibilă, că efectele acesteia s-ar produce pe durată nedefinită, că debitoarea nu a invocat în susținerea cererii producerea unei pagube iminente, astfel că ar fi inacceptabil ca puterea executorie a hotărârii pronunțate să fie înlăturată la o simplă cerere a debitorului fără motive riguros întemeiate sau dovezi ale prejudiciului. Arată că simpla depunere a cauțiunii nu poate face admisibilă o astfel de cerere, după cum nici începerea executării silite nu justifică suspendarea.

Analizând cererea formulată de SC SRL în contradictoriu cu SC SRL, Curtea constată, raportat la disp. art. 280, alin. ultim. Cu aplicarea dispozițiilor art. 581 Cpc, că aceasta este întemeiată și va fi admisă.

Raportat la înscrisurile depuse la dosar de ambele părți și la susținerile acestora, se reține că împotriva societății pârâte - din acțiunea de fond, s-a declanșat executarea silită imobiliară având ca obiect Pensiunea agroturistică, că în data de 09.07.2008 s-a întocmit procesul-verbal de situație al imobilului în dosarul nr. 300 Ex/2008 și s-a emis somația de plată fiind fixate 15 zile pentru achitarea debitului nedatorat, că în 24.07.2008 se va trece la evaluarea imobilului și la emiterea publicației de vânzare, pentru vânzarea imobilului societății la licitație publică.

Reprezentantul reclamantei SC SRL arată că pensiunea funcționează și este principalul bun producător de venituri al societății, astfel că, în cazul vânzării la licitației societatea ar ajunge în insolvență. Din această perspectivă, creditorul nu ar mai putea să-și recupereze debitul. Totodată, în condițiile în care dobânditorul unui imobil achiziționat la licitație publică nu poate fi evins, fiind prezumat de buna credință, imobilul nu va mai putea reveni în patrimoniul societății și chiar dacă în apel se va desființa sentința atacată ca netemeinică și nelegală, dacă nu se va dispune de urgență suspendarea executării hotărârii, consecința va fi deposedarea pârâtei de pensiunea agroturistică, singura proprietate imobiliară a societății și principala sursă de venituri, prejudiciu ce nu va mai putea fi reparat, consecința fiind intrarea în incapacitate de plată și falimentul societății.

Se reține astfel că este îndeplinită condiția urgenței și neprejudecării fondului.

În ce privește vremelnicia cererii, s-a solicitat suspendarea a executării hotărârii pe calea ordonanței președințiale, până la dezlegarea definitivă și irevocabilă a cererii de suspendare formulate prin apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 249/PI/06.05.2008, cererea îndeplinind astfel condițiile art. 280 al.5 proc.civ. În acest sens s-a depus în copie la dosar și dovada înregistrării apelului și a cererii de suspendare.

Astfel, măsura suspendării provizorii a hotărârii atacate, nu presupune soluționarea fondului cauzei, cu atât mai mult cu cât contestatoarea a formulat o cerere de suspendare a hotărârii și pe cale principală, odată cu apelul, rațiunea ordonanței fiind chiar aceea de a se permite luarea unei măsuri rapide și cu caracter temporar.

Ca urmare, considerând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 280 alin. 5 și 4 Cpc, reclamanta consemnând o cauțiune chiar mai mare decât pretențiile solicitate pe fondul cauzei, că sunt îndeplinite condițiile de vremelnicie, urgență și neprejudecare, pentru a evita producerea unei pagube iminente a cărei recuperare nu s-ar mai putea realiza sau aceasta s-ar produce cu o mare întârziere, Curtea va admite cererea formulată de SC SRL în contradictoriu cu SC SRL, va dispune suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 249/2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului declarat împotriva aceleiași hotărâri, depus în copie la dosar.

Părțile nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACEST MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de SC SRL în contradictoriu cu SC SRL.

Dispune suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 249/2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul apelului declarat împotriva aceleiași hotărâri, depus în copie la dosar.

Executorie.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din 21.07.2008.

PRESEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red. AB/22.07.2008

Tehn. /4 ex./22.07.2008

Președinte:Anca Buta
Judecători:Anca Buta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Suspendarea executării silite. Speță. Sentința 24/2008. Curtea de Apel Timisoara