Uzucapiune. Decizia 1272/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1433/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1272
Ședința publică de la 08.10.2009.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ionelia Drăgan
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 3: Ilie Mari -
GREFIER - - -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții reclamanți și, împotriva deciziei civile nr. 349 din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți G, PRIMĂRIA SECTOR 5 - PRIN PRIMAR și MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL.
are ca obiect - uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocatul Elia, în calitate de reprezentant al recurenților reclamanți și, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar, lipsind intimații pârâți G, Primăria Sector 5 - prin Primar și Municipiul B prin Primarul General.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurenților reclamanți depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, aplicând și un timbru judiciar în valoare de 0,30, pe care instanța le anulează.
În susținerea motivelor de recurs, respectiv în dovedirea calității procesuale pasive a pârâtului G, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, în cadrul căreia înțelege să depună la dosar copie certificată de pe registrul agricol din anii 1951-1955, emis de Sfatul Popular al Raionului, relații pe care le-a obținut urmare a demersurilor efectuate la Arhivele Naționale.
Curtea, în urma deliberării, în temeiul dispozițiilor art. 305 cu referire la cele ale art. 167 Codul d e procedură civilă, încuviințează pentru recurenții reclamanți proba cu înscrisuri, astfel cum a fost solicitată și administrată la acest termen, considerând-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Avocatul recurenților arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurenților reclamanți și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, având în vedere că prin înscrisurile astăzi depuse la dosar a făcut dovada calității procesuale pasive a intimatului pârât
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 21.12.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții G și Primăria Sector 5 prin Primar, solicitând să se constate dreptul de proprietate ca efect al uzucapiunii de 30 de ani asupra terenului în suprafață de 300 mp, situat în B,-, sector 5, precum și dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra construcției edificate pe terenul menționat.
Prin cererea depusă la dosar la data de 11.01.2008, pârâta Primăria Sectorului 5 invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția lipsei capacității procesuale de folosință,
Reclamanții au formulat o cerere precizatoare la data de 08.04.2008, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât, a Municipiului B prin Primarul General.
Prin încheierea din data de 08.04.2008, instanța de fond a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Sectorului 5
Prin sentința civilă nr. 6735/23.09.2008, Judecătoria Sectorului 5 Baa dmis excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâților, a respins acțiunea formulată de reclamanții și, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietății asupra unui imobil, reprezintă în mod indirect și o sancțiune a fostului proprietar, care, prin pasivitatea lui, a făcut ca timp îndelungat, bunul să se afle în posesia altei persoane ce s-a comportat ca un adevărat proprietar. De aceea, e necesar ca acțiunea în constatarea calității de proprietar prin efectul uzucapiunii, să fie soluționată în contradictoriu cu fostul proprietar.
O soluție contrară ar lipsi de eficiență juridică acțiunea având obiectul menționat, întrucât o persoană care nu ar putea pretinde un drept de proprietate asupra terenului, nu ar putea nici să opună reclamantului ce se pretinde uzucapant, apărări concrete cu privire la exercitarea de către acesta din urmă a posesiei utile timp de 30 de ani, astfel încât la stabilirea cadrului procesual subiectiv, instanța este obligată să verifice calitatea de proprietar asupra terenului, a persoanelor chemate în judecată.
A mai reținut prima instanță și faptul că, în ipoteza în care se solicită de către reclamant, să se constate calitatea sa de proprietar, prin accesiune imobiliară, asupra construcției ridicate pe terenul proprietatea sa, în condițiile art. 492 Cod civil, calitate procesuală pasivă are doar persoana ce contestă dreptul de proprietate invocat de reclamant, prin invocarea și justificarea unui drept propriu.
Potrivit regulilor generale, este necesar ca reclamantul ce pornește acțiunea civilă să justifice atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală pasivă, raportul de drept procesual neputându-se lega decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.
În speță, reclamanții au chemat în judecată pe capătul de cerere având ca obiect uzucapiune, pe pârâtul G, iar pe capătul de cerere având ca obiect accesiune, pe pârâtul Municipiul B prin Primar General, cu motivarea că autorii lor au cumpărat terenul în litigiu de la autorul pârâtului G printr-un înscris sub semnătură privată intitulat "chitanță", iar în ceea ce îl privește pe cel de-al doilea pârât, acesta este autoritatea publică locală care poate invoca un drept cu privire la construcția edificată de către reclamanți sau poate contesta dreptul de proprietate al reclamanților asupra construcției.
Instanța de fond a mai reținut că reclamanții nu au făcut dovada persoanei titulare a dreptului de proprietate asupra imobilului teren ce face obiectul cauzei și nici a împrejurării că pârâții chemați în judecată ar avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
Prin urmare, instanța de fond a constatat că la dosar nu s-a depus vreun titlu de proprietate asupra imobilului în discuție, din care să rezulte calitatea de proprietar al pârâților.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamanții și, arătând că instanța de fond nu ținut cont de probele aflate la dosar și de prevederile legale în materie, față de care este evidentă justețea solicitărilor făcute de apelanți cu privire la ambele capete de cerere - astfel că în mod eronat a fost admisă excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a celor doi pârâți care figurează în proces.
Prin decizia civilă nr. 349A/16.03.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat, apelul formulat de către apelanții-reclamanți și, în contradictoriu cu intimații-pârâți G, Municipiul B prin Primarul General și Primăria Sectorului 5
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că instanța de fond a arătat în mod just în considerentele sentinței apelate că potrivit art. 112 pct. 4 Cod procedură civilă, reclamantul care formulează cererea de chemare în judecată are obligația procesuală de a justifica atât calitatea sa procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă, respectiv că persoanele chemate în proces în calitate de pârâți, ar putea aduce atingere dreptului reclamantului.
Potrivit normelor procedurale, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată ca pârât și cel care este obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății.
În prezenta cauză, reclamanții nu au administrat probe cu înscrisuri din care să rezulte fără echivoc faptul că pârâții sunt adevărații proprietari ai terenului în litigiu față de care au dat dovadă de lipsă de diligență o perioadă mare de timp, sub acest aspect rezultând din actele aflate la dosar, că autorul pârâtului Gav ândut părinților reclamanților, terenul în suprafață de 300 mp pe bază de act sub semnătură privată.
Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere formulat în conformitate cu dispozițiile art. 492 Cod civil, instanța de fond reține corect în considerentele sentinței apelate că are calitate procesuală pasivă doar persoana care contestă dreptul de proprietate invocat de reclamant, prin invocarea și justificarea unui drept propriu în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, reclamanții au formulat recurs, criticând-o sub aspectul nelegalității, deoarece este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă. Astfel, au fost ignorate prevederile art.1847 și urm. Cod procedură civilă, atât timp cât nu s-a apreciat în mod corect asupra cauzei juridice a cererii de constatare a calității de proprietar: uzucapiunea și nu transmiterea dreptului de proprietate de la autorul pârâtului Au depus înscrisul sub semnătură privată care nu a fost contestat de nici o persoană, fiind excesiv să li se ceară reclamanților, să dovedească dreptul de proprietate al autorului pârâtului, asupra terenului.
Referitor la soluția privind construcția, s-a apreciat nelegalitatea sa, deoarece atât Municipiul B, cât și Primăria Sectorului 5 prin primar, sunt autorități administrative care pot invoca un drept asupra construcției edificate fără autorizație de construire, fiind necesar ca hotărârea să le fie opozabilă, așa cum de altfel, într-o decizie în speță pe care a enunțat-o, și Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat. Ambele instanțe nu au motivat soluția pronunțată, prin prisma și a argumentelor pe care le-au adus în apărare, admițând practic, excepția, fără nici o motivare.
Au solicitat în consecință, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instanțe.
Și-au întemeiat recursul, pe art.304 pct.9 Cod procedură civilă și art.312 Cod procedură civilă.
Au timbrat recursul în mod corespunzător, potrivit art.3 și art.11 din Legea nr. 146/1997 și art.3 din nr.OG 32/1995.
Intimații nu au formulat întâmpinare în cauză, deși aveau această obligație, potrivit art.308 al.2 Cod procedură civilă.
În recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri noi, conform art.305 Cod procedură civilă: copii certificate de pe registrele agricole din 1951-1955, emise de Sfatul Popular al Raionului, cele din 1956-1958 și 1959-1963.
Curtea de APEL BUCUREȘTI s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 3 și art. 299 Cod de procedură civilă.
Examinând decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul promovat, ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată sub un prim aspect, că obiectul prezentului recurs îl constituie legalitatea soluției de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată ca pârât și cel care este obligat în cadrul raportului juridic dedus judecății.
Motivul pentru care instanțele au apreciat ca neîndeplinită, condiția de exercițiu a acțiunii civile, a calității procesuale pasive, este aceea a nedepunerii unui titlu de proprietate al autorului pârâtului G, asupra imobilului teren.
Or, în recurs, reclamanții au depus copii certificate ale registrelor agricole din anii 1951-1955, 1956-1958, 1959-1963, din cuprinsul cărora rezultă că autorul pârâtului era proprietarul al 50 ari teren arabil situat în Prelungirea 13, al 50 ari teren arabil situat în Cartier și al unui hectar situat în Șos. -, Tarlaua 2, deținând 8 ari teren curte și cu clădire (fila 58 dosar recurs).
Curtea constată că față de aceste înscrisuri nou depuse în cursul recursului, există posibilitatea ca imobilului în litigiu, astfel cum a fost el descris și în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată, să coincidă cu o parte din imobilul prevăzut în copiile registrelor agricole din perioada indicată.
Această identitate poate fi verificată însă, doar prin efectuarea unei expertize tehnice topografice având acest obiectiv, fundamentată pe actele și lucrările dosarului, ca și pe alte probe pe care instanța de rejudecare le poate aprecia necesare soluționării cauzei, sub acest aspect: planurile zonale cadastrale din perioada indicată, orice alte înscrisuri concludente de la Arhivele Naționale, reclamanților revenindu-le de asemenea, obligația de a efectua demersurile necesare pentru obținerea lor, conform art.129 al.1 Cod procedură civilă, în prealabilul efectuării expertizei.
Potrivit art.312 al.3 Cod procedură civilă, "Modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi. Dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară".
Constatând faptul că în recurs, conform art.305 Cod procedură civilă, "în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor",Curtea, în baza art.312 al.3 Cod procedură civilă enunțat, va trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe, în urma casării deciziei recurate.
Sub un al doilea aspect, recursul vizează nelegalitatea soluției date în referire la capătul de cerere privind accesiunea.
Curtea apreciază că, raportat la prevederile art.492 Cod civil, conform cărora: "Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra", stabilirea proprietarului nediligent al terenului are consecințe juridice și asupra soluției excepției lipsei de calitate procesuală pasivă, invocate cu privire la capătul de cerere secund.
Se va realiza prin urmare, o casare totală a deciziei. În rejudecarea acestui capăt de cerere, se vor avea în vedere și analiza și considerentele recurenților invocate în apărare, legate de opozabilitatea hotărârii prin prisma atribuțiilor pârâților individualizați în materie de autorizare a construcțiilor, considerente distincte de cel singular pe care tribunalul l-a avut în vedere (necesitatea invocării unui drept propriu în legătură cu construcția, de către pârât).
Pentru ansamblul acestor considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa decizia și va trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții reclamanți și, ambii domiciliați în B,-, sector 5, împotriva deciziei civile nr. 349 din 16.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți, domiciliat în B,-,. 3,. 1,. 5, sector 4, PRIMĂRIA SECTOR 5 - PRIN PRIMAR, cu sediul în B,., nr. 29-31, sector 5 și MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL cu sediul în B,., nr. 47, sector 5.
Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe - Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
MARI
GREFIER,
Red. /22.10.2009
Tehnodact. / 2 ex./8.11.2009
- Secția a III-a Civ. -;
Jud. Sectorului 5. - Civ. -
Dosar nr- (Număr în format vechi 1433/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIE Nr. 1272
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe
recurent, recurent
și pe intimat G, intimat PRIMĂRIA SECTOR 5 PRIN PRIMAR, intimat MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, având ca obiect
uzucapiune
împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința publică
lipsind:
- intimat Pârât -
- recurent Reclamant -
- recurent Reclamant -
- intimat Pârât - MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL
- intimat Pârât - PRIMĂRIA SECTOR 5 PRIN PRIMAR
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează
INSTANȚA
Asupra cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința nepublică de la 08 Octombrie 2009
11 2009
Președinte:Ionelia DrăganJudecători:Ionelia Drăgan, Mariana Haralambe, Ilie
