Uzucapiune. Decizia 1588/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1588/R/2009
Ședința publică din 22 iunie 2009 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Maria Conț
JUDECĂTORI: Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici Anca
-- -
GREFIER: -
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, și și, respectiv, de, împotriva deciziei civile nr. 90/A din 19 februarie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da părților posibilitatea să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă, asistată de avocat M, din Baroul Cluj, care îi reprezintă și pe ceilalți reclamanți recurenți, și reprezentantul recurentei, avocat, din Baroul Cluj, lipsă fiind ceilalți reclamanți recurenți personal.
Curtea constată că, prin registratura instanței, la data de 18.06.2009, reprezentantul reclamanților recurenți a depus la dosar un script cuprinzând modalitatea de calcul a valorii bunurilor imobile care fac obiectul acțiunii introductive înregistrată la Judecătoria Huedin în anul 2002, conform solicitării instanței de judecată de la termenul din 15 iunie 2009.
Raportat la valoarea de 189.338.000 ROL, indicată în scriptul mai sus menționat, instanța a calculat taxa judiciară de timbru datorată de părți pentru fond, apel și recurs, luând în considerare taxa judiciară de timbru deja achitată, în conformitate cu prevederile nr.HG 1278/2002; Curtea constată că, pentru fondul cauzei, reclamanții datorează o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 998,35 RON, sub sancțiunea dării în debit; pentru apel, datorează o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 492,426 RON, sub sancțiunea dării în debit; iar pentru recurs, reclamanții recurenți datorează o diferență de taxă judiciară de timbru în cuantum de 570,426 RON, sub sancțiunea anulării recursului ca insuficient timbrat. De asemenea, constată că recurenta nu mai datorează nici o diferență de taxă judiciară de timbru pentru recurs, deoarece a criticat hotărârea atacată strict sub aspectul netrimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță, fără să mai conteste uzucapiunea sau compunerea masei succesorale.
Întrebat fiind, reprezentantul reclamanților recurenți, arată că solicită lăsarea cauzei la o strigare ulterioară, pentru a se consulta cu clienta sa, prezentă în sala de judecată, cu privire la posibilitatea achitării în cursul zilei de azi a diferenței de taxă judiciară de timbru pentru recurs.
Instanța lasă cauza la a treia strigare, pentru ca reprezentantul reclamanților recurenți să se consulte cu clienta sa, prezentă în sala de judecată, cu privire la posibilitatea achitării diferenței de taxă judiciară de timbru pentru recurs în cursul zilei de azi.
La a treia strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă, asistată de avocat M, care îi reprezintă și pe ceilalți reclamanți recurenți, și reprezentantul recurentei, avocat, lipsă fiind ceilalți reclamanți recurenți personal.
Reprezentantul reclamanților recurenți depune la dosar chitanța care atestă plata diferenței de taxă judiciară de timbru în sumă de 571 lei, recursul declarat de reclamanți fiind astfel legal timbrat.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2.pr.civ. raportat la art. 304 pct. 1.pr.civ. Curtea invocă un motiv de recurs de ordine publică, respectiv nelegala soluționare a cauzei de către Tribunal, nelegalitate constând în nelegala compunere a completului de judecată care a soluționat cauza, ca și apel, în complet de doi judecători, deși prezenta cauză trebuia soluționată de către un complet de recurs, constituit din trei judecători, întrucât la data de 4 noiembrie 2002 era în vigoare art. 2821alin. 1.pr.civ. introdus prin OUG nr. 138/2000.
Reprezentantul reclamanților arată că în momentul introducerii acțiunii erau aplicabile dispozițiile art. 2821.pr.civ. valoarea imobilului care a făcut obiectul cauzei pe fond nu depășea valoarea de 200.000.000 lei, astfel că, cea care trebuia să soluționeze cauza pe fond era instanța de recurs și nu instanța de apel. Solicită admiterea motivului de ordine publică invocat de către instanță din oficiu și să se aibă în vedere motivele de recurs formulate în scris, chiar dacă motivul de recurs de ordine publică este prioritar și înlătură verificarea celorlalte motive de recurs.
Reprezentantul recurentei arată că a declarat apel, deoarece calea de atac indicată în hotărârea atacată era apelul și apreciază că nu se impune trimiterea cauzei pentru rejudecarea cauzei în complet de recurs, deoarece reclamanții au renunțat la calea de atac. Solicită să se aibă în vedere motivele de recurs formulate în scris, însă având în vedere motivul de ordine publică invocat din oficiu de către instanță, nu poate solicita și cheltuieli de judecată în această fază procesuală.
Reprezentantul reclamanților recurenți arată că reclamanții nu au renunțat la apel.
Reprezentantul recurentei arată că există la dosar declarațiile de renunțare la apel formulate de reclamanți.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra motivului de ordine publică invocat din oficiu de către instanță.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 861/04.11.2002, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr. 1122/2002, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, împotriva pârâților, cu domiciliul necunoscut reprezentanți prin curator litis și, în consecință: S-a constatat că defunctul, decedat la 12.11.2001, cu ultimul domiciliul în satul, comuna, județul C, a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață totală de 2ha, 3223 mp. înscris în mai multe cărți funciare; s-a dispus dezmembrarea pacelelor din aceste cărți funciare, prin atribuirea unor parcele nou formate, în suprafață de 1 ha 2062 mp. 2266 mp. 598 mp. și 3340 mp. cu nr. top noi 682/2, 682/3, 663/1/3 și 663/1/2, în favoarea defunctului; s-a constatat că defunctul a edificat pe parcela cu nr. top 682/2 construcțiile casă de locuit și anexe gospodărești; s-a radiat vechea construcție din lemn din CF nr. 79 de pe parcelele cu nr. top 1719 și 1720; s-a constatat că reclamanții sunt moștenitorii defunctului, în calitate de soție supraviețuitoare și fii; s-a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamanților în CF, cu titlu de moștenire și partaj.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că defunctul a exercitat asupra imobilelor menționate în dispozitivul hotărârii o posesie continuă, pașnică, netulburată și sub nume de proprietar, iar pe parcela cu nr. top 682/2 a edificat construcții constând în casă de locuit, bucătărie de vară și grajd cu șură; raportat la această stare de fapt, acțiunea este întemeiată în baza art. 1847, art. 1890, art. 1837, art. 974, art. 651.civ. art. 13, art. 14, art. 43 și art. 46 din Decretul-lege nr. 115/1938 și art. 111. proc. civ.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel numita, solicitând repunerea sa în termenul de apel și, în consecință, admiterea apelului, desființarea în întregime a sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Huedin, arătând în motivarea apelului că are calitatea de moștenitor al pârâților cu domiciliul așa-zis necunoscut, care sunt părinții apelantei și ai defunctului, reclamanții fiind cumnata și nepoții apelantei și că, în pofida acestei calități nu a fost nicicând citată la fondul cauzei. Întrucât, potrivit art. 102. proc. civ. termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, iar hotărârea apelată nu i-a fost comunicată niciodată, apelanta este în termen pentru a declara apelul împotriva hotărârii primei instanțe.
Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 90/A/19.02.2009, pronunțată în dosar nr-, a respins excepția tardivității introducerii apelului; a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Ga J. și soția, excepție invocată din oficiu de către Tribunalul; a admis în parte apelul declarat de, cu consecința schimbării în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamanților; s-a constatat că defunctul,decedat la data de 12.11.2001, a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 4957 mp. înscris în CF nr. 79, nr. top 1719 și 1720; s-a constatat că acest imobil intră în masa succesorală după defunct, reclamanții fiind moștenitorii acestuia în calitate de soție supraviețuitoare și fii; s-a dispus radierea din această CF a construcției vechi de lemn; s-a dispus întabularea reclamanților în CF asupra acestui imobil cu titlu de moștenire; s-a respins acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților Ga J. și soția, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință; s-au respins restul capetelor de cerere, reclamanții intimați au fost obligați la 1599 lei cheltuieli de judecată în apel.
La pronunțarea acestei decizii, Tribunalul a reținut, în esență, următoarele considerente:
Apelanta este succesoare a pârâților Ga J. și soția, însă, această nu a fost citată în fața primei instanțe ca moștenitoare a celor doi, aceștia fiind citați prin curator litis.
Excepția tardivității introducerii apelului a fost respinsă în temeiul art. 102. proc. civ. raportat la art. 184 alin. 3. proc. civ. Excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Ga J. și soția a fost admisă în temeiul art. 41 alin. 1. proc. civ. În ceea ce privește fondul cauzei, față de admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Ga J. și soția, se impune respingerea capetelor de cerere prin care se urmărește valorificarea terenurilor asupra cărora aceștia sunt proprietari tabulari, respectiv terenurile din CF nr. 456 și 154.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, pe de o parte, iar pe de altă parte, reclamanții, și.
Prin propriul recurs, a solicitat, ca urmare a admiterii recursului, desființarea în totalitate a deciziei Tribunalului Cluj, cu consecința admiterii în întregime a apelului său și a trimiterii cauzei spre rejudecare la Judecătoria Huedin.
În motivarea recursului, s-a arătat că, deși Tribunalul a reținut o stare de fapt conform realității, totuși a dat o greșită eficiență textelor legale aplicabile în materie, apreciind în mod eronat că nelegala citare a uneia dintre părți în fața instanței de fond constituie doar un motiv de modificare a hotărârii primei instanțe, iar nu unul de desființare și de trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe, sub acest aspect, hotărârea fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 105 alin. 2. proc. civ. ceea ce atrage incidența în cauză a prevederilor art. 297 alin. 1. proc. civ. În mod corect a fost reținută excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Ga J. și soția, însă, într-o atare situație, recurenta trebuia împrocesuată în fața primei instanțe, ca moștenitoare a acestora. Soluția procedurală adoptată de instanța de apel nesocotește dreptul recurentei la o cale de atac, cenzurând practic un grad de jurisdicție, vătămând drepturile procesuale ale recurentei, care este pusă în imposibilitatea de a se apăra față de pretențiile invocate de reclamanți și asupra celorlalte imobile menționate în sentința primei instanțe și față de care acțiunea principală a fost respinsă, ca urmare a admiterii doar în parte a apelului.
Este de netăgăduit faptul că reclamanții știau că recurenta este succesoarea celor doi pârâți chemați în judecată cu domiciliul necunoscut, dovadă fiind faptul că în dosarul nr- al Judecătoriei Huedin au depus certificatul de moștenitor nr. 224/24.11.1989, prin care s-a atestat calitatea recurentei de succesoare a celor doi defuncți.
Scopul evident al necitării recurentei în dosarul Judecătoriei Huedin este justificat prin aceea că așa-zisa uzucapiune nu s-a realizat niciodată, întrucât, până în ultimul an al vieții lor defuncții părinți ai recurentei au locuit în casa despre care se face vorbire în sentința fondului și tot ei au construit și construcțiile, împotriva lor neputând deci să curgă nici un termen de prescripție achizitivă.
În concluzie, arată recurenta, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, pentru ca recurenta să aibă posibilitatea de a propune toate probele necesare dovedirii inexistenței așa-numitei uzucapiuni, precum și caracterul fraudulos al unor depoziții testimoniale.
Prin propriul recurs, reclamanți au solicitat, în principal, modificarea în totalitate a deciziei recurate, iar ca urmare a rejudecării pe fond a cauzei, admiterea excepției tardivității apelului și respingerea apelului ca fiind tardiv formulat, cu consecința menținerii în totalitate a hotărârii Judecătoriei Huedin.
În subsidiar, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul schimbării hotărârii instanței de fond doar în ceea ce privește capătul de cerere privind uzucapiunea asupra terenurilor din CF nr. 184 și 456, unde defuncții Ga J. și soția apăreau ca proprietari tabulari, precum și menținerea soluției în privința celorlalte capete de cerere.
În motivarea recursului, reclamanții au invocat prevederilor art. 304 pct. 7 și 9. proc. civ. arătând, în esență, că, în mod greșit, a fost respinsă excepția tardivității apelului, întrucât toți pârâții cu domiciliul necunoscut au fost citați prin curator litis, hotărârea fiindu-i comunicată acestuia, care a și formulat cerere de renunțare la apel, hotărârea primei instanțe rămânând irevocabilă prin neapelare. Reclamanții nu au urmărit niciodată citarea cu rea-credință a pârâților cu domiciliul necunoscut, dimpotrivă au urmat procedura judiciară necesară, neștiind cine sunt acești pârâți și dacă au sau nu moștenitori cunoscuți. Reclamanții nu au urmărit niciodată prejudicierea cuiva, ci doar rezolvarea situației juridice a terenurilor și construcțiilor care au reprezentat proprietatea antecesorului reclamanților,. În masa succesorală după cei doi defuncți Ga J. și soția nu intră bunurile arătate de în dosar civil nr- al Judecătoriei Huedin, acestea reprezentând bunuri proprietatea defunctului antecesor al reclamanților,.
S-a mai arătat de către reclamanții recurenți că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, întrucât, în privința capătului de cerere privind constatarea edificării de către defunctul a construcțiilor în litigiu, respingerea acestui capăt de cerere de către instanța de apel nu are nicio justificare și nicio motivare, nici în fapt, nici în drept, aceste construcții neavând nimic de a face cu terenurile din CF nr. 184 și 456. În realitate, construcțiile defuncților Ga J. și soția se găsesc pe alt amplasament, iar construcțiile defunctului au fost edificate doar de acesta.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, a solicitat respingerea recursului reclamanților, arătând că, în mod corect, în baza art. 102 alin. 1 și art. 284. proc. civ. a fost respinsă excepția tardivității apelului său și că, în mod voit, cu rea-credință defuncții antecesori ai lui și ai fratelui său - ai cărui moștenitor sunt reclamanții recurenți -, Ga J. și soția, au fost citați ca având domiciliul necunoscut.
Reclamanții recurenți au solicitat respingerea recursului promovat de, cu motivarea că soluția instanței de apel este legală și temeinică, sub aspectul admiterii excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților Ga J. și soția, în cauză nefiind incidente prevederile art. 105 alin. 2 și ale art. 297 alin. 1. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 22.06.2009, Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 1. proc. civ. a invocat din oficiu un motiv de recurs de ordine publică, care se impune a fi analizat cu prioritate față de motivele de recurs invocate de părți, și care urmează să fie admis, motivat pe următoarele considerente:
Prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat constatarea dobândirii unui drept de proprietate, în persoana antecesorului lor, cu titlul de uzucapiune asupra mai multor suprafețe de teren, respectiv, cu titlul de drept de construire asupra construcțiilor litigioase.
Potrivit art. 6 alin. 1 lit. a din nr. 760/C/1999, sunt considerate evaluabile în bani și cererile pentru constatarea dobândirii unui drept real, în speță, a unui drept de proprietate.
Prin urmare, litigiul este unul evaluabil în bani, valoarea litigiului fiind dată de valoarea obiectului cererii introductive de instanță, respectiv, de valoarea imobilelor cu privire la care se solicită constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune și construire.
Potrivit raportului de evaluare întocmit la solicitarea Camerei Notarilor Publici C, cu aplicabilitate pe raza circumscripției Judecătoriei Huedin, începând cu data de 15.11.1999 și până în anul 2004, utilizat și la BNP din H, valoarea totală a terenurilor în litigiu, cu privire la care s-a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în suprafață totală de 2 ha 3223 mp. este de 139.338.000 ROL, în timp ce valoarea construcțiilor pretins edificate de către defunctul antecesor al reclamanților este de 50.000.000 ROL, valoarea totală a obiectului litigiului fiind așadar de 189.338.000 ROL ( 53-60,. 63).
Sentința Judecătoria Huedin, prin care a fost soluționat fondul cauzei, a fost pronunțată la data de 04.11.2002, dată la care era în vigoare reglementarea adusă Codului d e procedură civilă prin OUG nr. 138/2000, reglementare în vigoare până în mai 2004, când a intrat în vigoare Legea nr. 195/25.05.2004, pentru aprobarea OUG nr. 58/2003, privind modificarea Codului d e procedură civilă.
Prin prisma art. 2821alin. 1. proc. civ. în vigoare la data pronunțării hotărârii fondului, nu erau supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală în valoarea de până la 200.000.000 lei inclusiv.
Constatându-se, așadar, că valoarea obiectului litigiului se situa sub acest plafon, și că Tribunalul a soluționat calea de atac împotriva hotărârii fondului într-o compunere greșită a completului, în complet de doi judecători, ca apel, iar nu în complet de trei judecători, ca recurs, în temeiul art. 306 alin. 2. proc. civ. raportat la art. 304 pct. 1. proc. civ. și art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 republicată, se vor admite prezentele recursuri, conform dispozitivului prezentei decizii.
Instanța de rejudecare va avea în vedere, cu ocazia rejudecării, necesitatea onorării de către părți a obligației de plată a taxelor de timbru aferente fondului cauzei și exercitării apelului în primul ciclu procesual, conform celor stabilite de instanța de recurs la termenul de judecată din 22.06.2009.
Cheltuielilor de judecată ocazionate părților vor fi avute în vedere de instanța de rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, precum și recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 90/A din 19.02.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează și trimite cauza Tribunalului Cluj, pentru judecarea recursului declarat de, împotriva sentinței civile nr. 861/04.11.2002 a Judecătoriei Huedin, dosar nr. 1122/2002.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - - -- - -
Red./dact.MM
3ex./23.06.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Carmen Maria ConțJudecători:Carmen Maria Conț, Silvia Nicorici Anca
