Uzucapiune. Decizia 433/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 433/2008 -
Ședința publică din 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel
- R - - JUDECĂTOR 3: Roman Florica
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții G și domiciliați în S M,-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI S M cu sediul în S M, 25 Octombrie, nr. 1, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, Romană, nr. 3 - 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B,-, sector 5, împotriva deciziei civile nr. 674 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care a fost schimbată în totalitate sentința civilă nr. 4092 din 22 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: uzucapiune.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 11 martie 2008, când părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 18 martie 2008.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 4092 din 22 iunie 2007 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Satu Marea admis acțiunea civilă formulată de reclamanții G și în contradictoriu cu pârâții Statul Român, prin Primarul Municipiului S M, și Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, și în consecință a dispus dezmembrarea terenului înscris în nr. 28432 S M, cu nr. top. vechi în suprafață de 1119 mp. în nr. top. noi create 6526/66/a în suprafață de 100 mp. 6526/66/b în suprafață de 100 mp. 6526/66/c în suprafață de 410 mp. și 6526/66/d în suprafață de 509 mp. conform schiței de dezmembrare avizată de SMs ub nr. 1371/25.10.2005, care face parte integrantă din hotărâre; s-a constatat că reclamanții au dobândit prin uzucapiune de 30 de ani cu joncțiunea posesiilor, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 385 mp. identificat sub nr. cad. 6526/66/a și 6526/66/c înscris în nr. 28432 S M, situat în S M,-; s-a dispus întabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților în cartea funciară, conform celor de mai sus, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, potrivit extrasului nr. 28432 S M, imobilul casă situată în S M,-, în suprafață de 100 mp. sub nr. cad. 6526/66/a și teren în suprafață de 410 mp. sub nr. cad. 6526/66/c, este proprietatea tabulară a Statului Român asupra terenului și reclamantului G cu 2/8 parte casă și 50 mp. teren moștenire și cu 6/8 parte casă și 75 mp. teren cu titlu juridic cumpărare.
Potrivit planului pentru construirea casei avizat de Regionala BMs ub nr. 238/26.06.1956 pe terenul în speță a fost ridicată - construită - casa în anul 1956, de către antecesorii reclamantului.
Schița de dezmembrare vizată de sub nr. 226/26.02.2001 relevă situația veche și după dezmembrare a imobilului de sub nr. top. 6526/66 din nr. 28432 S
Din depoziția martorilor și, instanța de fond a reținut că părinții și respectiv reclamanții folosesc imobilul în litigiu din anul 1963, fiind delimitat și îngrădit, ca adevărați proprietari, continuu, netulburați și public.
Posesia exercitată atât de antecesori, cât și de reclamanți asupra imobilelor fiind utilă, neviciată, continuă, neîntreruptă și sub nume de proprietar, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se constata că au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor prin uzucapiune prin joncțiunea posesiilor lor cu aceea a antecesorilor, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 674 Cod procedură civilă.
Față de cele de mai sus, instanța de fond, în baza art. 1846, 1847, 1860, 1890 cod civil și art. 261 Cod procedură civilă, a admis acțiunea reclamanților conform dispozitivului sentinței atacate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Primarul Municipiului S M și Statul Român, reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S
Prin decizia civilă nr. 674 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins recursul Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M; s-a admis recursul declarat de Primarul Municipiului S M și în consecință a fost modificată în tot sentința recurată în sensul respingerii acțiunii intimaților reclamanți G și pentru constatarea uzucapiunii, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea deciziei, tribunalul reține următoarele:
Cu privire la recursul declarat de Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, tribunalul consideră că acesta este nefondat.
În cadrul recursului declarat, recurentul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a statului, considerând că în baza art. 62 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea-administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine precum și în justiție. Pe de altă parte prin art. 3 alin. 1 pct. 56 din nr.HG 208/2000 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală se prevede că Ministerul Finanțelor Publice reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit în nume propriu în raporturi juridice dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.
Față de această excepție, tribunalul reține că din extrasul nr. 28432 S M, rezultă că proprietar asupra terenului este Statul Român, cu 385 mp.
Apreciază însă că instanța de fond în mod corect a păstrat ca și parte Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S M, având în vedere că înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară trebuie să fie opozabilă celui care figurează ca proprietar în conformitate cu dispozițiile art. 22 lit. a din Legea nr. 7/1996, cu completările și modificările ulterioare.
Conform acestui text de lege, înscrierea unui drept se poate face numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii sale era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcută.
Din înscrierile de carte funciară nu rezultă că dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu a fost transmis ope legis de la Statul Român către unitatea administrativ teritorială, respectiv la Municipiul S M în baza Legii nr. 18/1991, recurenta invocând sub acest aspect dispozițiile art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, în care s-a stipulat că terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor la data prezentei legi trec în proprietate comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26 din același act normativ.
Având în vedere situația tabulară a terenului redată în cadrul extrasului de carte funciară, instanța de fond în mod corect a considerat că Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice SMa re calitate procesuală pasivă.
Această soluție a instanței, cu privire la excepție, rezultă în mod implicit din modul de soluționare a cererii de chemare în judecată, cerere ce a fost soluționată pe fond în contradictoriu cu Statul Român prin Primarul Municipiului S M și Statului Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S
Raportat la textele de lege mai sus invocate, reprezentarea statului este asigurată legal de către Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice S
Cu privire la recursul declarat de Primarul Municipiului S M, sub aspectul aplicării legii în timp cu privire la prescripția achizitivă, tribunalul reține următoarele:
Instanța de fond în mod nelegal a considerat că în cauză prescripției achizitive invocate i se aplică dispozițiile Codului civil. Intimații-reclamanți au determinat ca și momentul începerii posesiei lor anul 1956 privind suprafața de teren aferentă casei, moment ce reprezintă anul ridicării construcției.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză se poate reține că edificatele împreună cu terenul aferent au fost folosite atât de părinții intimaților-reclamanți, cât și de către aceștia.
Instanța de fond reținând greșit legea aplicabilă, în mod nelegal a considerat că sunt îndeplinite condițiile unei posesii utile în conformitate cu dispozițiile art. 1846-1847 Cod civil.
Raportat la momentul începerii prescripției achizitive, respectiv anul 1956, aplicabil în materie a fost Decretul nr. 115/1938, respectiv dispozițiile art. 28 din decret, conform cărora cel ce a posedat în bun nemișcător în condițiile legii timp de 20 de ani după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat. De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului său cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiile legii timp de 20 de ani socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declarației de renunțare la proprietate.
Termenul de 20 de ani prevăzut de acest text de lege s-a împlinit tot sub imperiul Decretului nr. 115/1938, pus în aplicare prin Legea nr. 241/1947 în Transilvania, iar pe perioada acestui termen de 20 ani reclamanții nu au putut exercita o posesie utilă împotriva statului, neputând fi aplicate condițiile impuse de acest text de lege statului. Deci, prescripția achizitivă începută și împlinită sub imperiul art. 28 din Decretul-Lege nr. 115/1938 (facta pra eterita) și-a produs integral efectele sub imperiul legii vechi prescripția achizitivă putând fi verificată prin prisma dispozițiilor acestui act normativ și nicidecum nu se poate afirma că în această perioadă, respectiv 1956-1976, r fi fost aplicabile dispozițiile Codului civil în materie.
Mai reține Tribunalul Satu Mare faptul că ărțile p. în mod legal au declarat recurs împotriva sentinței instanței de fond în baza dispozițiilor art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă. În acest sens, tribunalul reține că astfel de acțiuni au caracter patrimonial, fiind o acțiune în realizarea unui drept real este evaluabilă în bani și raportat la faptul că părțile nu au declarat o valoare mai M de peste 1 miliard pentru teren, instanța a considerat că sunt incidente dispozițiile textului de lege mai sus invocat, în consens cu practica Înaltei Curți de Casație și Justiție, reflectată în decizia civilă nr. 8605/2005, respectiv decizia civilă nr. 1423/2006, unde în cadrul unei acțiuni pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune a considerat că o astfel de acțiune în constatare este o acțiune în realizarea unui drept real evaluabilă în bani. În cadrul deciziei civile nr. 1423/2006 se arată că termenul de "litigiu" folosit de legiuitor în art. 282 ind. 1 Cod procedură civilă, desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial calificate ca atare de doctrină și jurisprudență în materie prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială, ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții G și, solicitând casarea hotărârii cu trimitere la aceeași instanță pentru soluționarea cauzei în apel.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că decizia atacată este nelegală, deoarece în mod greșit instanța a calificat calea de atac ca recurs și nu apel, obiectul litigiului fiind constatarea dobândirii dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune, litigiu ce se înscrie în categoria acțiunilor neevaluabile în bani.
De asemenea s-a mai arătat că, pentru recurenții reclamanți este esențial să beneficieze de trei grade de jurisdicție, deoarece în apel exista posibilitatea completării probatoriului.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 1 și art. 312 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul Primarul Municipiului SMa solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului civil de față, ceilalți intimați nu și-au exprimat poziția în cauză.
Verificând decizia atacată prin prisma excepției invocate, a motivelor de recurs, cât și din oficiu, conform art. 306 alin. 1 sub aspectul tuturor nulităților prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Satu Mare, reclamanții din prezenta cauză au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună dezmembrarea imobilului din litigiu, să se constate dreptul de proprietate, cu titlu de uzucapiune, prin joncțiunea posesiilor, asupra parcelelor cu număr cadastral 6526/66/A și 6526/66/C înscrise în nr. 28432 S M și a dispune întabularea dreptului de proprietate în coala de carte funciară.
Potrivit dispozițiilor art. 282/1 alin. (1) Cod procedură civilă, "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii precum și cele referitoare la înregistrările de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii și alte cazuri prevăzute de lege".
Deoarece apelul este o cale de atac obișnuită, pentru ca o hotărâre să fie susceptibilă de apel, nu trebuie să existe o mențiune în acest sens, astfel că atunci când legiuitorul a dorit ca o hotărâre să fie sustrasă de la această cale de atac, a prevăzut-o în mod expres.
În speță, obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă dezmembrarea imobilului din litigiu, constatarea dreptului de proprietate asupra parcelelor mai sus arătate și întabularea dreptului de proprietate.
Fiind în prezența unor cereri neevaluabile în bani, situație în care nu interesează criteriul valorii obiectului, cererile din prezentul litigiu nu se încadrează în cazurile de excepție instituite de art. 282/1 Cod procedură civilă.
Întrucât, ca regulă, hotărârile date în primă instanță sunt susceptibile de apel conform art. 282 alin. (1) Cod procedură civilă, iar hotărârile date fără drept de apel constituie excepția, situație în care ele trebuie să fie prevăzute în mod expres de lege, și dat fiind că cererile din litigiul de față nu se înscriu în sfera cazurilor de excepție instituite de lege, concluzia ce se impune este aceea că, în speță, hotărârea atacată este lovită de nulitate, fiind rezultatul unei încălcări, alături de dispozițiile mai sus arătate, a normelor care guvernează competența materială, precum și acelor ce reglementează alcătuirea instanței.
În același context, mai este de precizat că, prin soluționarea căii de atac în compunerea prevăzută pentru recurs (de trei judecători), au fost ignorate și prevederile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Măsura casării deciziei se impune în această fază procesuală, întrucât este contrară principiului legalității și scopului urmărit prin promovarea căii de atac a recursului, a menține o hotărâre pronunțată cu încălcarea normelor imperative la care s-a făcut trimitere mai sus.
A pronunța o altă soluție ar însemna confirmarea unei hotărâri nelegale și sancționarea în mod nejustificat a părții căreia nu i se poate reține nici o culpă pentru eroarea săvârșită de către instanță cu privire la calea de atac.
Față de considerentele de mai sus, Curtea de APEL ORADEA apreciază ca neîntemeiată excepția de inadmisibilitate invocată de intimatul Primarul Municipiului S M, pe care o respinge, iar în baza art. 312 alin. 1, 3 și 5, combinat cu art. 304 pct. 1 și 3 Cod procedură civilă, va admite ca fondat recursul civil de față, va casa decizia civilă nr. 674 din 16 octombrie 2007 Tribunalului Satu Mare cu trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru judecarea acesteia în apel.
Cheltuielile de judecată ocazionate vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de reclamanții G și împotriva deciziei civile nr. 674 din 16 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o casează cu trimitere pentru judecarea apelului la Tribunalul Satu Mare, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică de azi, 18 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
red.
în concept la 26.03.2008.
jud.fond.
jud.rec. - -
dact.
2 ex./27.03.2008.
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
