Uzucapiune. Decizia 623/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul II recurs |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR. 623/2009-
Ședința publică din data de 8 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dana Cigan | - - | - JUDECĂTOR 2: Felicia Toader |
- - | - JUDECĂTOR 3: Doina Măduța | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în S M, -, nr. 25, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M, STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FIANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ SMP RIN PRIMAR, cu sediul în S M, 25 octombrie, nr. 1, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 293/Ap din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, prin care a fost menținută sentința civilă nr. 880 din 13 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, având ca obiect: uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă nimeni, părțile fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este legal timbrat cu suma de 80 lei, achitată prin chitanța seria - nr. -/13.03.2009 emisă de Trezoreria S M și timbru judiciar în valoare de 3 lei, precum și faptul că la dosarul cauzei a parvenit prin Serviciul Registratură, la data de 04.02.2009 întâmpinare din partea intimatului pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI S M, la data de 19.03.2009 cerere de amânare din partea recurentului și la data de 06.04.2009 întâmpinare din partea intimatei pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M, după care:
Instanța, văzând data care apare pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu recurentul reclamant, respectiv data de 20.01.2009, respinge cererea de amânare formulată de acesta și, de asemenea, văzând faptul că părțile au solicitat soluționarea prezentului litigiu și în lipsa acestora, în baza art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea prezentului recurs.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.880/13.02.2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea civilă astfel cum a fost precizată, pentru constatarea dreptului de uzucapiune, formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B și UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ SMp rin PRIMAR, ca fiind neîntemeiată; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că din ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză a rezultat, sub aspectul stării de fapt că reclamantul a început posesia utilă invocată drept temei al dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului în cauză în anul 1977 și că sub aspectul legii aplicabile acestei uzucapiuni sunt incidente în cauză dispozițiile Decretului-Lege nr.115/1938 reținând în acest sens și Decizia nr.86/10.12.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite pronunțată într-un recurs în interesul legii în această materie, potrivit căreia în privința uzucapiunilor începute sub imperiul Decretului-Lege nr.115/1938 și încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr.7/1996 li se aplică prevederile cuprinse în cel dintâi act normativ menționat.
În consecință prima instanță a reținut că în speță nu sunt incidente dispozițiile art.27 din Decretul-Lege nr.115/1938 reclamantul negăsindu-se în prezența unei uzucapiuni tabulare, și nici ale art.28 din același act normativ, deoarece termenul de 20 de ani se calculează de la data decesului proprietarului tabular în condițiile în care acest proprietar în prezenta cauză, în speță Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor B și Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului SMp rin Primar nu au decedat.
Împotriva acestei sentințe a promovat apel în termenul legal reclamantul, intitulându-l inițial recurs, însă calificându-l ulterior ca apel, raportat la valoarea obiectului pricinii astfel cum a fost învederată instanței de apel (fila nr.33), solicitând schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive în instanță astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 293/Ap din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, s-a respins apelul declarat de apelantul-reclamant G, împotriva sentinței civile nr.880/13.02.2008, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ prin PRIMARUL MUNICIPIULUI S M și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, reprezentat prin DGFP S
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele aspecte:
Sub aspectul normelor juridice aplicabile speței deduse judecății tribunalul a constatat că soluția primei instanțe este legală și temeinică, aceasta apreciind în mod corect că uzucapiunilor începute ulterior intrării în vigoare a Decretului Lege nr.115/1938 (22.06.1947) și împlinite după adoptarea și intrarea în vigoare a Legii nr.7/1996 cu modificările ulterioare, li se aplică regimul juridic reglementat în materie de carte funciară prin Decretul Lege nr.115/1938.
S-a apreciat că o asemenea orientare este conformă cu jurisprudența pronunțată în regiunile de carte funciară, tribunalul reținând în acest sens ca nefiind fondate susținerile apelantului privind inopozabilitatea Deciziei nr.86/2007 întemeiate pe nepublicarea acesteia în Monitorul Oficial până la data pronunțării sentinței atacate, câtă vreme din cuprinsul dispozițiilor art.329 alin.3 Cod de procedură civilă rezultă că dezlegarea dată problemelor de drept are caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată de la data pronunțării, fiind irelevant pentru părțile în proces momentul publicării în Monitorul Oficial.
Ceea ce prezintă relevanță sub acest aspect îl constituie aducerea la cunoștința instanțelor de judecată a conținutului și a soluției respectivului recurs, în vederea asigurării unei interpretări și aplicări unitare a legii pe întreg teritoriul României, iar în această materie este suficient ca respectiva aducere la cunoștință să se realizeze prin orice mijloc de publicitate, inclusiv în format electronic pe pagina oficială a instanței supreme, prevederile legale în materie neimpunând o formulă sacramentală de publicitate.
Referitor la criticile apelantului fundamentate pe defavorizarea resimțită de acesta prin raportare la dispozițiile Codului civil român, s- reținut ca fiind aplicabile unor uzucapiuni desfășurate în aceeași perioadă, însă în regiuni ale țării în care există un sistem de publicitate imobiliară realizat prin registre de transcripțiuni și inscripțiuni, tribunalul reținând că în repetate rânduri Curtea Constituțională a României a analizat neconstituționalitatea dispozițiilor art.27 și 28 din Decretul-Lege nr.115/1938, invocată prin prisma prevederilor constituționale ce vizează o reglementare unitară pe întreg teritoriul țării în această materie, de fiecare dată Curtea Constituțională respingând aceste excepții și reținând în acest sens că, atâta vreme cât acest act normativ emană de la aceeași autoritate legislativă și este pusă în aplicare prin aceleași autorități administrative, nu se aduce atingere atributului de stat unitar al României prin recunoașterea aplicabilității art.27 și 28 din Decretul-Lege nr.115/1938 doar în anumite regiuni ale țării.
În ce privește starea de fapt afirmată de către apelantul reclamant tribunalul a mai reținut că, în pofida susținerilor din apel, în sensul că posesia utilă începută de către acesta se situează anterior intrării în vigoare a Decretului-Lege nr.115/1938, adică anterior anului 1947, când erau aplicabile în această regiune dispozițiile Codului civil, din depozițiile martorilor și, audiați în fața instanței de apel, nu a rezultat o asemenea stare de fapt, iar întinderea în timp a posesiei exercitată de către antecesoarea reclamantului, vânzătoarea care i-a înstrăinat respectivul teren reclamantului, până în perioada anterioară anului 1947 nu poate fi presupusă și nici desprinsă din prezumțiile exprimate de către martorul.
Dimpotrivă, data certă a începerii cursului prescripției achizitive și proba acesteia incumbă apelantului reclamant în condițiile art.1169 Cod civil, o atare dovadă nefiind realizată nici în fața instanței de fond și nici în apel, dimpotrivă mijloacele de probă administrate în cauză relevând o uzucapiune începută ulterior și reglementată integral de prevederile Decretului Lege nr.115/1938.
Pe cale de consecință, tribunalul a respins ca nefondat apelul promovat în cauză, fără cheltuieli de judecată pentru intimată nefiind solicitate.
Împotriva hotărârilor pronunțate în cauză reclamantul a declarat recurs, solicitând modificarea acestora, în sensul admiterii acțiunii așa cum aceasta a fost formulată.
În motivarea cererii sale recurentul apreciază că instanțele au făcut o greșită aplicare legii aplicabile în speță, Decizia nr. LXXXVI din 10 decembrie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, nefiind aplicabilă.
Analizând actele și lucrările dosarului se reține că, în mod necontestat, reclamantul recurent a avut posesia imobilului din litigiu din anul 1969, iar această posesie a îndeplinit toate condițiile pentru a fi caracterizată ca utilă (a se vedea depozițiile martorilor și, filele 58 și 59 dosar apel), singura problemă fiind aceea dacă potrivit legislației în vigoare această posesie poate conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Critica recurentului este întemeiată, deoarece acesta a cumpărat imobilul prin act sub semnătură privată de la o persoană care nu avea calitatea de proprietar tabular, acest fapt determinând joncțiunea posesiilor succesorilor în drepturi asupra imobilului respectiv.
Așa cum arată reclamantul, art. 60 din Legea nr. 7/1996, în forma sa inițială, a precizat în mod expres că acțiunile fundamentate pe prevederile art. 27 și 28 din Decretul-Lege nr.115/1938 aflate în curs de judecată în momentul intrării în vigoare a legii, vor fi soluționate în continuare potrivit acestui act normativ. Interpretareaper a contrarionu putea fi decât aceea că acțiunile pentru constatarea uzucapiunii ulterioare intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, urmează a fi soluționate în coroborare cu prevederile Codului civil.
Această dispoziție a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, acesta fiind momentul până la care norma interpretativă a Deciziei nr. LXXXVI din 10 decembrie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție opera, ori, reclamantul dobândise dreptul de proprietate cu titlu de uzucapiune în momentul modificării normei speciale.
Cum imobilul uzucapat este proprietatea tabulară a Municipiului S M, făcând parte din domeniul său privat, acțiunea îndeplinește toate condițiile pentru a fi admisă așa cum a fost formulată.
Așa fiind, în temeiul art. 304 pct. 9 combinat cu art. 312 al. 1-3 Cod procedură civilă, instanța va admite recursul, va modifica decizia, și, admițând apelul reclamantului va schimba sentința instanței de fond, admițând acțiunea așa cum a fost formulată.
Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurentul reclamant, domiciliat în S M, -, nr. 25, județul S M, în contradictoriu cu intimații pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M, STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FIANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ SMP RIN PRIMAR, cu sediul în S M, 25 octombrie, nr. 1, județul S M, împotriva deciziei civile nr. 293/Ap din 18 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare,pe care o modifică și admițând apelul schimbă în tot sentința civilă nr. 880 din 13 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, în sensul că:
Admite acțiunea introdusă de reclamantul, domiciliat în S M, -, nr. 25, județul S M, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S, cu sediul în S M, Romană, nr. 3-5, județul S M, STATUL ROMÂN REPREZENTAT PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FIANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5 și UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ SMP RIN PRIMAR, cu sediul în S M, 25 octombrie, nr. 1, județul S
Constată că reclamantul a dobândit proprietatea asupra 700 mp. teren situat în S M, str. - -, înscris în CF nr. 7278 și 368 S
Dispune comasarea terenului înscris în CF 7278 S M nr. top. 949/1 în suprafață de 281 mp. nr. top. 950/1 în suprafață de 273 mp. din CF 368 S M nr. top. 949/2 în suprafață de 216 mp. și 950/2 în suprafață de 234 mp. având situația după comasare sub nr. top. 950/3 în suprafață de 1400 mp. și dezmembrarea acestuia în top. 950/3/1 în suprafață de 69mp. în top. 950/3/2 în suprafață de 700 mp. și top. nr. 950/3/3 în suprafață de 235 mp. conform schiței întocmite de inginer, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Dispune înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra top. nr. 950/3/2 în suprafață de 700 mp. în cartea funciară.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 8 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
- judecător fond -
- judecători apel -
- redactat decizie - judecător - 07.05.2009
- dactilografiat grefier - 07.05.2009-2 ex.
Președinte:Dana CiganJudecători:Dana Cigan, Felicia Toader, Doina Măduța