Validare poprire. Decizia 238/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 238/
Ședința publică din 12 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
JUDECĂTOR 3: Corina Pincu
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de creditoarea GLOBAL, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,-, sector 2, la Cabinet Avocat, împotriva deciziei civile nr. 153 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/11.02.2009, emisă de Cabinetul individual- Baroul București, pentru recurenta-creditoare GLOBAL, lipsind intimatul-terț poprit 2007 SRL și intimatul-debitor Mione.
Procedura, legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 0,15 lei-timbru judiciar și cu 5,00 lei-taxă judiciară de timbru, conform chitanței depusă la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: avocat, pentru recurenta-creditoare, conformându-se încheierii de ședință din 15 ianuarie 2008, depune la dosar împuternicirea avocațială nr.-/15.11.2008, emisă de Baroul București prin care Cabinetul de avocat împuternicește pe avocat pentru redactarea și depunerea recursului motivat în cauza de față. Arată că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Constatând recursul în stare de judecată, curtea, acordă cuvântul asupra lui.
Avocat, având cuvântul pentru recurenta-creditoare GLOBAL, susține oral recurs așa cum e motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea deciziei, iar pe fond, admiterea cererii și încuviințarea validării popririi și asupra părților sociale deținute de debitor în 2007 SRL. Arată că părțile sociale pot constitui garanții reale și pot face obiectul validării popririi. Precizează că recurenta-creditoare nu solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.461/2008, Judecătoria Câmpulunga respins cererea prin care creditoarea GLOBAL Bas olicitat în contradictoriu cu debitorul Mione și terțul poprit 2007, validarea popririi înființate asupra celor 20 părți sociale aparținând debitorului, asociat unic al terțului poprit, precum și asupra sumelor datorate și care se vor datora în viitor debitorului, în aceeași calitate, în vederea recuperării creanței în sumă de 3000 euro, împreună cu dobânda legală datorată până la data plății efective a debitului, dar și a sumei de 1688 lei reprezentând cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare stabilite prin procesul-verbal întocmit în dosarul de executare nr.334/2007, al executorului judecătoresc.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în vederea recuperării creanței în discuție, materializată în titlul executoriu, respectiv decizia comercială nr.304/2007 pronunțată de Curtea de Apel București, la cererea creditoarei GLOBAL B, a fost pornită executarea silită în dosarul nr.334/2007 al executorului judecătoresc, procedură în cadrul căreia s-a stabilit că debitorul Mione are calitatea de asociat unic în cadrul 2007, motiv pentru care la data de 12.10.2007, executorul judecătoresc a emis adresa nr.334 prin care s-a dispus înființarea popririi asupra părților sociale și dividendelor debitorului fidejusor Mione, până la concurența sumei de 30.000 euro echivalent în lei la data plății efective a debitului, 1688 lei cheltuieli de judecată și 6353 lei onorariu și alte cheltuieli de executare silită.
A mai constatat, că cererea de validare a popririi asupra părților sociale este inadmisibilă, întrucât, pe de o parte, acestea sunt indisolubil legate de persoana debitorului, asociat unic în societate, iar pe de altă parte, aceleași bunuri nu pot fi executate silit prin poprire, neputând fi transferate decât în anumite condiții expres prevăzute de legislația comercială și de statutul societății.
A reținut, în ce privește dividendele stabilite pentru viitor, că în privința acestora rămâne operabilă poprirea deja înființată de executorul judecătoresc.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea GLOBAL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cale de atac ce, la termenul de judecată din data de 09.09.2008, a fost calificată de tribunal drept apel, având în vedere dispozițiile art.282 alin.1 Cod procedură civilă și faptul că, în speță, nu este vorba de un litigiu patrimonial, al cărui obiect să fie evaluabil în bani, dispozițiile art.2821alin.1 Cod procedură civilă fiind totodată de strictă aplicare.
În dezvoltarea motivelor de apel, creditoarea a arătat următoarele:
- În mod greșit prima instanță a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada sumelor de terțul poprit debitorului, deoarece, sub nr.-/15.08.2007, acesta a depus la organele fiscale documente contabile ce atestă faptul că la data de 30.06.2007, 2007 înregistra profit, existând așadar posibilitatea ca debitorul să încaseze dividende.
De altfel, potrivit art.452 Cod procedură civilă, sunt obiect al popririi și sumele de bani pe care terța persoană le va datora în viitor, debitorului, în temeiul unor raporturi juridice existente, debitorul fiind asociatul unic al terțului poprit.
- În mod greșit prima instanță a reținut că cererea de validare a popririi înființată asupra părților sociale este inadmisibilă.
Astfel, dispozițiile art.452 Cod procedură civilă, se referă la orice bunuri mobile incorporabile, iar art.6 alin.5 lit.d Titlul IV din Legea nr.99/1999, prevede expres că părțile sociale pot fi gajate, iar în final, pot fi vândute prin executare silită, existând chiar posibilitatea dizolvării societății pentru a permite realizarea părților sociale.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.153 din 16 septembrie 2008, a dmis apelul declarat de creditoare, a chimbat în parte sentința în sensul că a validat în parte poprirea înființată de executorul judecătoresc sub nr.334/2007/12.10.2007.
Totodată, a fost obligat terțul poprit să plătească creditoarei GLOBAL B, în limita creanței de 30.000 euro, împreună cu dispozițiile legale și de 8041 lei, sumele datorate debitorului Mione cu titlu de dividende, fiind menținută în rest sentința.
În adoptarea acestei soluții, instanța de apel a reținut în esență că, Mione are calitatea de asociat unic în cadrul 2007, și în conformitate cu dispozițiile art.67 din Legea nr.31/1990, în calitate de asociat, debitorului i se plătește o cotă parte din profit, ce constituie dividend iar potrivit art.452 alin.1 Cod procedură civilă, sunt supuse executării silite prin poprire și sumele de bani pe care terțul poprit le va datora în viitor debitorului în temeiul unor raporturi juridice existente.
De altfel, deși prin dispozitivul sentinței apelate prima instanță a respins cererea de validare a popririi, din considerente rezultă că cererea era întemeiată în ce privește dividendele stabilite pentru viitor, concluzionându-se că în privința acestora, rămâne operabilă poprirea deja înființată de către executorul judecătoresc.
S-a reținut că în mod corect prima instanță a respins cererea de validare a popririi înființată asupra părților sociale deținute de debitor în cadrul terțului poprit, deoarece, potrivit art.66 alin.1 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, pe durata societății, creditorii asociatului pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare. Conform art.66 alin.2 din aceeași lege, creditorii prevăzuți la alin.1 pot totuși popri în timpul duratei societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra și vinde acțiunile lor.
Tribunalul a mai reținut că nici faptul că prin dispozițiile art.6 Titlul VI din Legea nr.99/1999 s-a prevăzut posibilitatea garantării unei obligații civile sau comerciale născute din orice contract încheiat între persoane fizice sau juridice, cu părțile sociale din societățile cu răspundere limitată, nu este de natură să conducă la o altă concluzie.
S-a constatat că există bunuri care, deși alienabile în temeiul convenției părților, nu pot fi urmărite silit, ca în speță, în temeiul voinței legiuitorului, părțile sociale, cât privește urmărirea silită, fiind supuse reglementării speciale prevăzute de art.66 din Legea nr.31/1991.
În conformitate cu prevederile art.299 Cod procedură civilă, împotriva deciziei a formulat recurs creditoarea GLOBAL, susținând că hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii.
În motivarea recursului, arată că rt.66 din Legea nr.31/1990 invocat de instanță ca argument al imposibilității popririi părților sociale este cuprins în Titlul III - Funcționarea societăților comerciale, Capitolul I Dispoziții comune", rezultând de aici că nici acțiunile nu pot fi obiect al popririi, ceea ce nu corespunde realității și practicii.
Art.66 (2) se referă la "sechestrarea și vinderea acțiunilor" și nu la poprirea lor; sechestrul și poprirea sunt două instituții diferite.
Consideră recurenta că art.66 din Legea nr.31/1990 nu reprezintă un motiv de drept pe care să se întemeieze respingerea cererii de validare a popririi părților sociale, care intră în categoria bunurilor mobile incorporale și pot fi poprite conform art.452 Cod procedură civilă. Alineatul 2 al textului de lege citat prevede în mod expres ce nu poate face obiect al executării silite prin poprire. Excepțiile în acest caz sunt de strictă interpretare.
Legea nr.99/1999, Titlul IV - Regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare -, art.6 (5) (d), prevede în mod expres că părțile sociale pot fi gajate, putând, în final, să fie vândute prin executare silită.
Se susține că doctrina s-a pronunțat în sensul că părțile sociale pot face obiectul executării silite, respectiv că lipsa caracterului negociabil al părților sociale nu împiedică urmărirea silită, iar poprirea poate antrena dizolvarea societății pentru a permite realizarea părților sociale.
Se arată că debitorul Mione este asociat unic al 2007, astfel încât nu se pune problema caracterului intuitu personae al părților sociale în cadrul 2007
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.452, art.460 Cod procedură civilă și art.66 (1) din Legea nr.31/1990.
Se solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul încuviințării validării popririi pentru părțile sociale deținute de debitorul Mione în 2007
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
Fără a fi încadrată în drept, critica referitoare la respingerea greșita a validării popriri și pentru părțile sociale și motivarea amplă adusă acesteia, vizează aplicarea greșită a dispozițiilor art. 452, 460 cod procedură civilă și art. 66 (1) din Legea nr.31/199, putând fi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
Capitalul social al unei societăți comerciale este expresia valorica a totalității aporturilor asociaților care participa la constituirea societății. În cadrul societăților cu răspundere limitata acesta este divizat în anumite fracțiuni denumite părți sociale. Asociații dobândesc în schimbul aportului un număr de părți sociale corespunzătoare valorii aportului fiecăruia. In limita aportului, asociatul devine creditor al societății, cu toate consecințele care decurg de aici.
Potrivit dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 31/1990 "bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registru".
În conformitate cu dispozițiile art. 66 alin. 1 din aceiași lege, "pe durata societarii creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficiile cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății asupra părții ce i s-ar cuveni prin lichidare", iar alin. 2 prevede situația în care creditorii pot totuși popri în timpul societății, părțile ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare sau pot sechestra si vinde acțiunile debitorului lor.
Dispozițiile art. 66 din Legea nr. 31/1990 nu lasă loc de interpretare, fiind clare în legătura cu obiectul popririi. Pe durata societății, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra părții din beneficii cuvenite asociatului după bilanțul contabil, iar după dizolvarea societății, asupra părții ce s-ar cuveni după lichidare.
Deci, poprirea se poate înființa asupra părților ce s-ar cuveni asociaților prin lichidare si nu asupra părților sociale pe care aceștia le dețin în societate. Înființarea popririi asupra parților sociale deținute de debitor este inadmisibila.
Reținând că poprirea nu poate fi înființată asupra părților sociale, tribunalul a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale în materie, decizia pronunțată fiind legală.
Față de considerentele mai sus expuse, curtea apreciază recursul ca nefondat și va fi respins ca atare potrivit disp. art. 312 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de creditoarea GLOBAL, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în B,-, sector 2, la Cabinet Avocat, împotriva deciziei civile nr.153 din 16 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind debitorul și terțul poprit 2007.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./24.02.2009
Jud.apel: /
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan, Corina Pincu
