Divort. Decizia 68/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.68/R-MF
Ședința publică din 21 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan
JUDECĂTOR 2: Veronica Șerbănoiu Bădescu
JUDECĂTOR 3: Florina
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâtul, domiciliat în Pitești, strada -, -.32,.E,.2,.6, județul A, împotriva deciziei civile nr.93/A/MF din 19 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul- pârât asistat de avocat -G, în baza împuternicirii avocațiale nr.43 din 05.11.2008, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual, și intimata-reclamantă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.158/2008, emisă de Baroul Argeș -Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,30 lei, precum și a chitanței nr.- din 10.12.2008, emisă de Trezoreria Pitești, din care rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 20 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că cererea de recurs nu este semnată.
Recurentul-pârât procedează la semnarea cererii de recurs.
Apărătorii părților, având cuvântul pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat -G, având cuvântul pentru recurentul-pârât, susține oral recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului și pe fond să se dispună încredințarea minorilor, spre creștere și educare, tatălui.
În situația în care nu va fi admisă această cerere, solicită stabilirea unui program extins de vizitare a minorilor, așa cum s-a precizat în cererea de recurs.
Precizează că, inițial, cu prilejul judecării cauzei pe fond, a fost de acord cu încredințarea minorilor spre creștere și educare mamei, în raport de înțelegerea făcută cu aceasta că le va asigura copiilor condiții corespunzătoare de creștere și educare. Însă, în prezent, situația s-a schimbat, întrucât reclamanta s-a mutat cu copii în mediu rural, aceștia fiind crescuți în condiții precare.
Instanța de apel trebuia să dea eficiență dispozițiilor art.42,43 alin.3 și 44.fam. în sensul că trebuia să aibă în vedere interesul minorilor, acela de a avea condiții optime de creștere și educare.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei tribunalului, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, apreciind că ambele instanțe au aplicat corect legea, având în vedere interesul minorilor. Nu a existat nicio înțelegere între părți cu privire la faptul ca aceștia să-și păstreze domiciliul în Municipiul Pitești, iar intimata-reclamantă dispune de condiții bune de creștere și educare a minorilor, iar interesul acestora este să crească lângă mama lor.
Cu privire la cererea referitoare la programul de legături personale cu minorii, solicită respingerea acesteia, apreciind că instanța de fond în mod corect a stabilit acest program.
Solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra recursului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea formulată la data de 07.06.2007, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul -, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate între părți, din vina exclusivă a pârâtului, încredințarea minorilor rezultați din căsătorie spre creștere și educare mamei, cu consecința obligării tatălui la plata pensiei de întreținere și revenirea soției la numele avut anterior, de G, cu cheltuieli de judecată.
Motivând cererea de chemare în judecată, reclamanta a arătat că încă de la începutul căsătoriei soțul său a avut un comportament necorespunzător, manifstat prin violențe fizice, consum exagerat de alcool, necontribuind la cheltuielile gospodărești și de creștere și educare a copiilor, toate acestea conducând la destrămarea relațiilor de familie.
La ultimul termen de judecată, pârâtul a arătat că este de acord cu desfacerea căsătoriei din vina comună a părților, solicitând, pe cale reconvențională, legături personale cu minorii.
Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.192 din 14 ianuarie 2008 admis în parte atât acțiunea formulată de reclamanta, cât și cererea reconvențională formulată de pârâtul, cu consecința desfacerii căsătoriei din vina părților, a încredințării către mamă a minorilor și A, a obligării pârâtului la plata în favoarea minorilor a unei pensii de întreținere lunară de 33% din venitul net și a dispus ca reclamanta să reia numele de "G".
Totodată, s-a încuviințat tatălui să aibă legături personale cu minorii, la domiciliul său, astfel: în ultima săptămână din lună, de vineri orele 14,00 până duminică orele 14,00; în prima săptămână a vacanței de iarnă; în prima săptămână a vacanței de Paște și o săptămână în concediul de odihnă al pârâtului, efectuat în perioada de vară.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că relațiile conjugale sunt deteriorate din cauza comportamentului pârâtului, care este violent, consumă exagerat băuturi alcoolice, nu contribuie la cheltuielile de gospodărire a familiei și are un anturaj rău famat.
Soții sunt despărțiți în fapt din primăvara anului 2007, moment de la care nu au încercat reluarea vieții de cuplu.
Cu privire la încredințarea minorilor, prima instanță a reținut că reclamanta are condiții bune pentru creșterea și dezvoltarea lor, iar pârâtul a fost de acord cu încredințarea copiilor către reclamantă.
Reclamanta a fost de acord ca instanța să îi încuviințeze pârâtului legături personale cu minorii, în modalitatea solicitată de acesta.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, sub aspectul încredințării minorilor către intimata-reclamantă și a imposibilității exercitării legăturii personale cu minorii.
Se susține că minorii rezultați din căsătoria părților trebuie să fie încredințați apelantului, deoarece după pronunțarea sentinței apelate s-au schimbat împrejurările avute în vedere la fond, întrucât intimata s-a mutat împreună cu cei doi minori în comuna, județul A, la concubinul său, unde nu sunt condiții bune de locuit, nu există apă curentă și gaze, iar copiii au fost retrași de la școlile din Pitești.
Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, arătând că prin prezenta cale de atac apelantul formulează o cerere nouă, inadmisibilă în raport de prevederile art.294 Cod procedură civilă, întrucât la fond, prin cererea reconvențională, a solicitat luarea de legături personale cu cei doi minori și a fost de acord ca aceștia să fie încredințați mamei, deși știa că locuiește în domiciliul concubinului.
Prin decizia civilă nr.93/A/MF pronunțată la data de 19 septembrie 2008, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul, reținând că părțile sunt părinții minorilor, născută la data de 29.05.1997 și A-, născut la 22.04.2000 (3, 4), iar la judecata în fond a cauzei apelantul a solicitat ca minorii să-i fie încredințați spre creștere și educare mamei.
Din declarațiile martorilor s-a reținut că până la despărțirea în fapt, produsă în primăvara anului 2007, părțile s-au ocupat împreună de creșterea și educarea minorilor. Apelantul are un comportament nepotrivit față de copii, care sunt atașați de mamă.
În prezent, intimata și cei doi minori locuiesc în comuna, sat, județul A, într-un imobil casă cu trei camere, mobilate corespunzător, iluminate electric, încălzită prin sobe de teracotă, cu condiții optime de igienă, imobil care este proprietatea concubinului intimatei.
Apelantul locuiește în apartamentul proprietatea părinților săi, situat în Pitești, împreună cu concubina sa, imobil compus din 2 camere și dependințe, aranjate și bine întreținute.
Ambii părinți obțin venituri constante din muncă, în cuantum suficient pentru a le asigura minorilor condiții de trai decente.
Cei doi minori au fost retrași de intimată de la școlile din Pitești și au fost înscriși la Școala din comuna, județul A (33, 37 și 46, dosar apel).
Copiii au fost audiați în camera de consiliu și au arătat că doresc să rămână la mamă.
În raport de probele analizate, tribunalul a reținut că prima instanță a dispus în mod temeinic și legal încredințarea copiilor către intimată, protejând interesul superior al minorilor, care își doresc să rămână alături de mamă, care le poate oferi condiții decente de creștere și educare, precum și afecțiunea maternă de care cei doi minori au nevoie.
Schimbarea domiciliului în care intimata locuiește împreună cu cei minori și mutarea copiilor la școala din comuna, nu sunt împrejurări de fapt care să afecteze creșterea și educarea minorilor, ci, dimpotrivă, sunt de natură să faciliteze accesul mai ușor al copiilor la școala din localitatea unde își au domiciliul și totodată să permită o supraveghere nemijlocită a copiilor din partea intimatei.
Pentru considerentele expuse, în baza art.296 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca nefondat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată din apel, constând în onorariul de avocat (45).
Cât privește excepția invocată de intimată, de inadmisibilitate a cererii apelantului privind încredințarea minorilor, tribunalul a reținut că este neîntemeiată, deoarece nu este o cerere nouă, conform art.294 Cod procedură civilă, în condițiile în care la judecata în primă instanță apelantul a cerut să-i fie încredințați minorii (22).
Împotriva acestei decizii a formulat în termen legal recurs pârâtul, formulând critici cu privire la capătul de cerere referitor la legăturile cu minorii și încredințarea acestora către tată.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cazul în care minorii sunt încredințați mamei solicită să fie avut în vedere un alt program de legături cu aceștia, respectiv: la fiecare sfârșit de săptămână, două zile în cursul săptămânii, la domiciliul său, patru săptămâni în vacanța de vară, două în cea de iarnă, de C la fiecare doi ani, de revelion la fiecare doi ani, tot astfel de Paște și de aniversarea copiilor, ori de câte ori părțile vor conveni.
Într-o altă critică se arată, în esență, că în raport de interesul minorilor se impune încredințarea acestora tatălui, urmare mutării din mediul în cel rural și al schimbării condițiilor pe care le-a avut în vedere când a fost de acord cu încredințarea acestora mamei.
Se solicită admiterea recursului, criticile fiind încadrate în prevederile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Recursul este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
Legăturile personale cu minorul au ca scop consolidarea raporturilor afective dintre părintele căruia nu i-a fost încredințat spre creștere și educare copilul și acesta din urmă.
În realizarea efectivă a acestei legături trebuie să se țină cont și de durata de timp în care părintele are legături personale cu minorul și de interesul manifestat de părinte în acest sens.
Prima critică a recursului se referă la stabilirea perioadei când tatăl îi poate lua pe cei doi copii la sfârșit de săptămână, în vacanțele de vară, de iarnă, de sărbători, cu motivarea că timpul avut în vedere este insuficient pentru a-i permite acestuia exercitarea prerogativelor de părinte.
Art.43 alin.3 din Codul familiei utilizează termenul de drepturi ale părintelui divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul, dar care păstrează dreptul de a avea legături personale cu acesta, de a veghea la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea lui profesională în opoziție cu celălalt părinte căruia i-a fost încredințat copilul și care devine debitorul obligațiilor corelative, fiind ținut să-i asigure fostului soț care păstrează calitatea de părinte realizarea efectivă a drepturilor conferite de lege.
O atare conduită este impusă de împrejurarea că drepturile menționate constituie mijloace pentru îndeplinirea obligațiilor pe care le are orice părinte față de copilul său și care subzistă atâta timp cât nu este decăzut din drepturile părintești.
Dreptul părintelui de a avea legături personale cu minorul este recunoscut în considerarea interesului exclusiv al copilului.
Judecătorul este obligat la soluționarea cererilor accesorii divorțului, cum este cea care privește legăturile personale cu minorul, să țină seama de interesele copilului (art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului), contactele reciproc acceptabile ale copilului cu părintele său constituie un element fundamental al vieții de familie, iar relațiile de familie nu se sfârșesc odată cu plasarea copilului în custodia unuia dintre părinți sau autorităților publice (hotărârea din 24 martie 1988, cauza Olsson /Suediei).
Având în vedere vârsta copiilor, capacitatea acestora de înțelege nevoia legăturilor mai strânse cu tatăl lor, specifică vârstei și sexului, în temeiul art.43 din Codul familiei critica este privită ca întemeiată, cu consecința modificării deciziei în sensul admiterii apelului și a schimbării în parte a sentinței cu privire la acest capăt de cerere în sensul permiterii tatălui de a avea legături personale cu minorii și A în a doua și în ultima săptămână din lună în modalitatea stabilită de prima instanță și timp de o lună în perioada de concediu de vară a tatălui.
Celelalte dispoziții ale sentinței se vor menține.
Cealaltă critică de nelegalitate care vizează încredințarea greșită a copiilor către mamă este neîntemeiată.
Odată cu pronunțarea divorțului, instanța este obligată să hotărască, în temeiul art.42 din Codul familiei, cu privire la încredințarea copiilor minori, ținând seama de interesele acestora. Interesele copiilor ce urmează a fi avute în vedere în luarea măsurii încredințării sunt legate nu numai de posibilitățile materiale ale părinților și de condițiile de dezvoltare fizică, morală și intelectuală pe care le pot găsi la unul din părinți, ci și de vârsta copiilor, de gradul de atașament și interes pe care părinții l-au manifestat față de copii, de legăturile afective care s-au stabilit inclusiv înaintea divorțului.
Pe baza tuturor mijloacelor de probă ale cauzei (depoziții de martori, înscrisuri, concluziile delegaților autorității tutelare), instanțele de fond au hotărât motivat cu privire la încredințarea minorilor, constatând în mod just că este în interesul acestora să fie încredințați mamei, întrucât aceasta este în măsură să se îngrijească de dezvoltarea lor fizică, morală și intelectuală.
Este de necontestat că și tatăl copiilor dispune de condiții materiale și morale necesare pentru o dezvoltare normală a copiilor, însă așa cum au reținut primele instanțe, la această vârstă copiii au mai multă nevoie de îngrijirea mamei, atât în ceea ce privește creșterea, cât și formarea caracterului.
În speță, pentru aprecierea interesului minorilor și încredințarea lor mamei, instanțele au ținut cont de toate criteriile mai sus enumerate, astfel încât, sub acest aspect decizia atacată este legală.
În consecință, recursul este fondat și va fi admis ca atare în modalitatea mai sus prezentată, în temeiul art.312 alin.2 combinat cu art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Pitești, strada -, -.32,.E,.2,.6, județul A, împotriva deciziei civile nr.93/A/MF din 19 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind reclamanta .
Modifică decizia, în sensul că admite apelul și schimbă în parte sentința cu privire la capătul de cerere ce vizează legătura cu minorii, după cum urmează:
- în a doua și în ultima săptămână din lună în modalitatea stabilită de prima instanță.
- o lună, în perioada de concediu al tatălui, din vară.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./28.01.2009
Jud.apel: /Gh.
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florina
← Ordonanță președințială. Decizia 948/2009. Curtea de Apel Cluj | Divort. Decizia 427/2009. Curtea de Apel Pitesti → |
---|