Plasament. Decizia 180/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 180
Ședința publică de la 06 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Buliga Georgeta
JUDECĂTOR 2: Gheorghiu Elena
JUDECĂTOR 3: Andronic Adriana
Grefier:
Pe rol judecarea cauzei - Minori și familie - privind pe recurenții, și pe intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, având ca obiect plasament de urgență împotriva sentinței civile numărul 379 din 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenții și, cons. jr. pentru intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V și procuror pentru reprezentantul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier din care rezultă că dosarul este la primul termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată se acordă cuvântul părților.
Recurentul solicită admiterea recursului motivând că lucrează ca ziler și poate asigura condiții materiale traiului celor trei copii.
Recurenta solicită admiterea recursului întrucât poate munci chiar dacă este bolnavă și se poate îngriji de copii.
Cons. jr. pentru intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței recurate.
Procuror pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI. solicită respingerea recursului ca fiind nefundat arătând că actele dovedesc că minorii sunt în pericol în familie, că mama minorilor este bolnavă iar tatăl este consumator de băuturi alcoolice. Menținerea măsurii luate de instanța de fond este în interesul minorilor.
Declarând dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.379 din 7.04.2009 a Tribunalului Vaslui, s-a admis cererea formulată de reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului V în contradictor cu pârâții și.
S-a dispus pe cale de ordonanță președințială plasamentul în regim de urgență a minorilor:
-, născut la data de 20 octombrie 1999, CNP - la asistentul maternal profesionist -;
- -, născut la data de 20 iulie 2002, CNP - la asistentul maternal profesionist;
-, născut la data de 25.11.2006, CNP - la asistentul maternal profesionist.
S-a dispus acordarea pentru copii a alocației prevăzute de art.119 din Legea 272/2004.
Drepturile și obligațiile părintești privind persoana minorilor vor fi exercitate, respectiv îndeplinite de asistenții maternali profesioniști ce au primit copiii în plasament, în regim de urgență, iar cele privind bunurile de către Președintele Consiliului Județean
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în esență că minorii din prezenta cauză se află într-un pericol iminent datorită lipsei unor condiții corespunzătoare de locuit, a lipsurilor materiale și a mediului familial nociv în care sunt nevoiți să-și ducă existența și care se datorează tatălui care este alcoolic, fiind diagnosticat cu "etilism cronic". Mama copiilor este grav bolnavă și nu se poate ocupa de îngrijirea și supravegherea copiilor, iar bunica paternă care locuiește în același imobil cu minorii nu prezintă garanții morale că se poate ocupa de copii, fiind o consumatoare de alcool.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs și, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, fiind pronunțată cu încălcarea unor norme de procedură, dar și printr-o apreciere greșită a probelor.
Arată recurenții că deși în speță se dispune o măsură provizorie nu se precizează perioada până la care s-a dispus plasamentul.
Recurenții susțin că nu s-a avut în vedere faptul că tatăl minorilor are un serviciu, fiind îngrijitor de animale și în limita posibilităților financiare a încercat să asigure întreținerea copiilor. Hotărârea se arată de recurenți este netemeinică din perspectiva mamei copiilor, creându-se precedentul potrivit căruia o persoană bolnavă își pierde drepturile asupra copiilor doar pentru acest motiv, chiar dacă este bolnavă, din luna martie a fost externată, starea sănătății îi permite măcar să-și supravegheze copiii, de care este legată afectiv iar copiii sunt legați afectiv de părinții lor naturali, copilul cel mare refuzând să plece de lângă părinți și bunica paternă, care ajută la îngrijirea lor.
Recursul nu este fondat. Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar se constată că este legală și temeinică hotărârea recurată.
Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, stabilește - în deplin acord cu instrumentele internaționale la care România este parte - că principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. Potrivit art.2 al.2 din lege principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile și obligațiile ce revin părinților copilului.
Legea 272/2004 reglementează plasamentul ca pe o măsură de protecție socială, cu caracter temporar, care dispune pentru copilul lipsit temporar de ocrotire părintească sau pentru acela care - în vederea protejării intereselor sale - nu poate fi lăsat în grija părinților. Articolul 55 lit. b din Legea 272/2004 prevede măsura plasamentului în regim de urgență în condițiile prevăzute de art.64 cu raportare la art.58-60 din aceeași lege.
În speță minorii -, - și se află într-un pericol iminent datorită lipsei unor condiții corespunzătoare de locuit, a lipsurilor materiale și a mediului familial nociv în care sunt siliți să-și ducă existența, aspecte dovedite cu actele dosarului și necontestate în parte de recurenți.
Faptul că mama copiilor este grav bolnavă - neoplasm col uterin gr. III, o determină să nu poată să se ocupe normal de îngrijirea celor trei copii, care rămânând în grija tatălui și bunicii paterne, nu li se poate asigura o existență, o dezvoltare psihică și fizică normală, deoarece atât tatăl cât și bunica sunt consumatori de alcool, lăsând copiii fără supraveghere și hrană.
În aceste condiții corect a reținut tribunalul, dând prioritate interesului superior al copiilor, de a nu fi supuși riscului de neglijare și abuz (art.89 din lege) și a dispus conform art.64 și 94 din Legea 272/2004, plasamentul în regim de urgență a minorilor.
Cum drepturile copiilor sunt încălcate în mod flagrant de tată, care nu înțelege care sunt consecințele pe care le poate avea neglijența față de copii, cum în familia extinsă nu au fost identificate persoane care să dispună de condiții materiale pentru a fi încredințați copiii, corect s-a dispus de către tribunal instituirea măsurii de protecție în concordanță cu interesul copiilor și pentru a înlătura situația precară pentru dezvoltarea lor fizică și psihică din familie, având în vedere și refuzul părinților de a coopera cu autoritățile.
Văzând și dispozițiile art.64 și 119 din Legea 272/2001.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de și împotriva sentinței civile nr.379 din 7.04.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
- -
14.2009.-
2 ex.-
Președinte:Buliga GeorgetaJudecători:Buliga Georgeta, Gheorghiu Elena, Andronic Adriana
| ← Ordonanță președințială. Decizia 233/2008. Curtea de Apel... | Divort. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Brasov → |
|---|
